967 matches
-
seamă de ambiguități. Păcat că reporterul nu a mai insistat să afle dacă domnia lui Ștefan cel Mare din perioada 1840 a avut loc înainte sau după războiul cu otomanii de la Vaslui (1475)... - Vezi, domnule?, îmi zice Haralampy cu înțeleaptă grimasă a feței, nu ți-am spus eu că oamenii importanți pot schimba istoria? Așa e: îmi spusese, dar, probabil, eram încă sub starea narcotică provocată de dezvăluirea senzațională a domnului Gigi Becali făcută la emisiunea "Nașul" în seara zilei de
Alte minuni ale lumii - televizate- by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11688_a_13013]
-
sale, deja la curent cu ultimele ei activități grație zelului intrigant al secretarei. Începu apoi să-și studieze rolul în funcție de fiecare circumstanță și, exigentă cu ea însăși, susceptibilă, se chinui să reînceapă de o sută de ori aceleași gesturi, aceeași grimasă, aceeași inflexiune a vocii, reluîndu-și neobosită în imaginație intrările și ieșirile pînă la atingerea perfecțiunii. Era epuizant! Abia atunci, jucînd teatru față de ea însăși, se aventură pînă la a se felicita de propriu-i joc. Își făcea intrarea la Cartier
Salvador Dalí - Chipuri ascunse by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13046_a_14371]
-
două "bricege", a spus el, de parcă mi-ar fi citit gândurile, arătându-mi încă două cărți de același autor: Profetul expulzat și Profetul dezarmat, amândouă publicate la aceeași editură. Gâfâia străduindu-se să zâmbească, un zâmbet care era numai o grimasă. Puse la loc cărțile, simțindu-se învingător, satisfăcut de perplexitatea în care mă aruncase. - Ce vreți de la mine, l-am întrebat. - Pot să fiu sincer cu dumneavoastră? - Sigur. - Nu vreau nimic, numai să-l salutați pe soț din partea mea - știu
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
literar, vine acum, în Ars poetica, cu niște mărturisiri asupra crezului său poetic și cu cîteva "indiscreții" despre propriile sale realizări. El crede că, în scrisul său, "Grei, fagurii se-amestecă / cu fiere, / curg sîmburii, / în suflet călător prind colte, / grimase și himere / strivite pier de bolte, / picioarele-mi se scaldă / în untdelemnul serii". Zbucium, rod, decepții, împăcare tîrzie a sufletului - iată drumul artei, niciodată bătătorit, cînd aceasta se vrea adevărată, iată cea mai obișnuită filozofie a artei în aspectul ei
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
vulgar. Ellis scrie într-un mod elitist despre plăceri sexuale, droguri și stilul de viață al unei clase sociale mânate de baniîmpreună cu viciile asociate acestui stil de viață. Implicit, Ellis devin un scriitor controversat care ridică sprâncene și determină grimase în cercul cititorilor și criticilor. Receptarea ultimei sale cărți, Imperial Bedrooms este divizată între fani și admiratori rămași fideli și critici ce afirmă o decădere a stilului scriitoricesc. Ceea ce rămâne sigur e că autorul va continua să își provoace constant
ALECART, nr. 11 by Amalia Kalince () [Corola-journal/Science/91729_a_92901]
-
ideilor gingașe" care se pronunțase deja "pentru arta literară" nu reușește să cucerească definitiv nici o poziție în relieful atît de variat al spiritualității interbelice românești, pe care totuși, difuz și ocult, o stăpînește. Lovinescu îi apreciază lupta cu "modele" și "grimasele", dar deplînge dezorientarea "gustului său intim". Este de notorietate strania exaltare a lui Herr Doktor în fața unor subproducții literare autohtone, cum ar fi Prințesa Limonata, Hronicul măscăriciului Vălătuc sau romanul Roșu, galben și albastru considerat de critic, într-o criză
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14548_a_15873]
-
simbolizează spiritul de negație a două rase sofistice." Lui Călinescu nu-i scapă ironia omniprezentă a "burghezului" cu silă de burghezi, nici persiflarea continuă și sistematică, "pînă la agasare". Drept pentru care Istoria literaturii române de la origini va înregistra o "grimasă" de proporții. Și de referință. Mai tîrziu, mult mai tîrziu, Călinescu revine la sentimente înțelepțite și, deși reiterează marile defecte ale lui Zarifopol, într-un articol din Cronicile optimistului recunoaște că a respins, "cu vehemență", principiile estetice ale unui om
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14548_a_15873]
-
gata, doar ai clipit, si e iarnă umbră șterge cearcănele bucuriei pe-obrajii încinși mai poți zgâria magice semne că pe-o bucată de gheață de râsul meu stai gata să te-ntuneci Un singur supliciu Atentă la amănunt, la grimasa, vechea ta meserie ochiul ce plânge sau râde, nu ești prea sigură are tăișul de-otel Și în jur da navală închipuirea cu tineri canini și fără memorie mult mai săracă decât viața ta Nu-i știi pe cei dinainte
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/14769_a_16094]
-
că și între asistenții cu experiență există unii care mai au reacții viscerale în fața diverselor forme de exteriorizare a secrețiilor, dar ca și ei își controlează aceste reacții, astfel încât își pot duce treaba la bun sfârșit. Față încremenește într-o grimasa, dar mâna continuă, la fel de sigură, să prindă o linie, să introducă o sondă, să țină un lighean, să lege o fașa. Nu vreau să intru în detalii, o să spun doar că am avut parte de meniul complet de “turpitudini” și
Prima noapte la urgenta by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82553_a_83878]
-
Doar arcul tău ascuțit Poate străpunge atât de adânc Materia trupului meu PAS VETES Shpirtëzimi afër meje Și mirësia e dëlirë Që ka nisur të zbulojë Atë çfarë ka përbrenda Iki pas vetes soț, nesër Jam shndërruar në kohë Nëpër grimasa rrokjesh Zërin e mbjell në ajër Și era krahët mbi rërë Sillem rrotull të zbuloj Bukurinë e përkohshme Ngjitur me copa muzgu. DUPĂ SINELE MEU Spiritualitatea lângă mine Precum bunătatea clară Care a-nceput să descopere Ceea ce este înăuntru Fug
BAKI YMERI de BAKI YMERI în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380681_a_382010]
-
mbi rërë Sillem rrotull të zbuloj Bukurinë e përkohshme Ngjitur me copa muzgu. DUPĂ SINELE MEU Spiritualitatea lângă mine Precum bunătatea clară Care a-nceput să descopere Ceea ce este înăuntru Fug după mine azi, mâine Sunt transformat în timp Prin grimase de silabe Vocea o plantez în aer Că vântul brațele peste nisip Mă-nvârtesc în jur să descopăr Frumusețea provizorie Lipită cu bucăți de amurg. NJERI Netët ikin nëpër ëndrra Ditët janë lart mbi çati Je udhëtar i dashurisë njeri
BAKI YMERI de BAKI YMERI în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380681_a_382010]
-
caiele prin preajma crâșmei "Potcoava" din Giulești. Din nefericire doleanța, pe care invitatul emisiunii a driblat-o, cu eleganța-i specifică utilizând câteva întortochieri lingvisto-sloboziene de toată făinețea, l-a făcut pe moderator să-și privească invitatul în câteva rânduri cu grimasa unui demnitar deschizându-și dosarul CeNeSeASist în care, din cauza febrilității cu care securitatea a predat documentele, se găsea fix nimic... Prin urmare, tot privind noi așa la ecranul megavijănului, deodată ne trezim cu Haralampy recitând, de parcă ar fi smuls textul
Caiele și potcoave de la "CNSAS" - S.A. by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10265_a_11590]
-
apropiindu-se și mai mut de televizor. Unde zâceai, dragu' lu' mami, că s-o pitrecut nacazu' de-o murit cu tățîî ? - Noa, șăzi ș-ascultă, că îți spune pretenu' lu' dumneatale, Văcăroiu... Și, într-adevăr, președintele Senatului, cu o grimasă de Octavian Cotescu în Tanța și Costel, Nicolae Văcăroiu, blajin și surâzând inimitabil, ne lămurește la microfonul unei reporterițe de televiziune: - E prima zi a sesiunii - mai au discuții pe grupuri... E de înțeles, nu? O, daaaaa... Pfui, Doamne, cum
În grija Sfântului Sisoie? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10283_a_11608]
-
dar niciodată contestarea nu a fost atât de lipsită de eleganță și atât de descalificantă pentru contestatari ca în prezent. Tinerii care iau cu asediu, în momentul de față, viața literară au, la figurat vorbind, figuri famelice și o imobilă grimasă de dispreț, pe care nu o atenuează nici un argument al asediaților. Seamănă cu niște barbari, iar acțiunea lor cu o barbarie, întrucât nu respectă nici o regulă a competiției sociale. Nu toți nou-veniții procedează astfel. Este vorba doar de o ceată
A lovi cu pumnul în tabla de șah by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10567_a_11892]
-
tatăl meu într un eseu.) A nu fi cunoscut invidia și ranchiuna, a nu fi trebuit să le învingă, e cred mai mult un har decât un merit. Defectele sau sentimentele care definesc un om depind în mare măsură de grimasele care agitau figurile celor din preajmă pe când era copil. Nu simțea nevoia de a-i micșora pe oameni. Dimpotrivă, după cum am mai spus-o, era plin de indulgență, deși, de fapt, prefera să n-aibă ocazia să și o manifeste
80 de ani de la nașterea lui Anatol Vieru - Tatăl meu by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/10546_a_11871]
-
Tudorel Urian În urmă cu șaisprezece ani, un titlu precum Etica muncii la românii de azi ar fi stîrnit grimase de dezgust sau un căscat de plictiseală. Articolele din reviste precum "Munca de partid" sau "Era socialistă", împreună cu nesfîrșitele ședințe de partid și perfecționări cu tentă ideologică transformaseră sintagma etica muncii într-o cochilie fără conținut, ca mulți alți termeni
Radiografia unui eșec by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10591_a_11916]
-
de cruci Claustrina - șomeră de câteva luni -, că încă-i om tânăr... Privim unii la alții nepricepând-o pe nevasta lui Haralampy, însă nu ea e problema acum, ci el... Așadar, se lasă liniștea în sufragerie, iar prietenul, cu o grimasă de Ancă Boagiu confecționând în văzul și auzul gălățenilor și al reporterilor de televiziune (în ziua de 10 noiembrie), un personaj ceva mai complet și cât de cât ideal în politica românească, pe care l-a și botezat pe loc
Oniricul în gândirea haralampyani by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10111_a_11436]
-
de genul emisiunilor cu mult prea comerciale face valuri cum nici n-ar fi visat vreodată să facă cu un rol pe scenă. Deși mulți telespectatori gusta genul și datul în stamba, alții, si nu cei elitiști, întreabă cu o grimasa între compasiune și totală dezaprobare, pentru ce trebuie un artist să atingă acest nivel degradant? Răspunsul este simplu: pentru bani și pentru popularitate de scurtă durată, ieftină și nesatisfăcătoare în plan estetic. Vîntul acesta comercial a bătut cel mai tare
Tentatii (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17717_a_19042]
-
esență, singurătatea. Nemulțumită de sine, poeta ăntelege a poza cu inocentă, retusăndu-si chipul pentru a oferi lumii o imagine mai convenabilă: "Te uiți ăntr-o bună zi prostit/ la propria ta viața,/ ai mai retușezi o mână,/ ai mai așezi o grimasa/ sub așternuturi de care nimeni nu stie/ ai mai torni un ghinion an pahar" (Zece mii de spânzurători). an temeiul insatisfacției, dorește a ănlocui universul obiectiv cu cel al subiectului, ăn rază unei umori corective, care luminează deriziunea: "Mi-e dor
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
pe raft. În dreapta, la una din cele patru măsuțe din local, stă, în fața unui pahar de whisky, Nils. Blond, tânăr, emanând un farmec viril. Fumează, dus pe gânduri. Apoi ca deșteptat brusc din reverie, dă peste cap paharul, face o grimasă, aruncă o privire peste umăr, pe fereastră. Se ridică, merge spre geam, privind atent afară, ca și cum ar fi zărit ceva ce-l interesează. După o vreme revine și se așează la masă. Nils: Arne, fii drăguț și mai dă-mi
Foca albastră. In: Editura Destine Literare by Doru Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/82_a_236]
-
pentru cei care și-au pus semnătura pe lista de susținere a candidaturii sale - și nu numai pentru ei. înainte de a face asta, ar trebui arătate națiunii chipul lui Sorin Vântu, prietenul atâtor personaje de prim-plan din viața cultural-politică, grimasa hâdă a magistrului Camenco (plătit, de altfel, cu un salar demn de porcăria pe care a făcut-o - șaptezeci și opt de milioane pe lună!) și bărbuța rară a d-lui Sassu, acest suspect aliat al unor păgubiți ce ne privesc ironic
Sâssâituri la F.N.I. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16694_a_18019]
-
de la picioare, înlocuind fiecare celulă, fiecare mitocondrie, fiecare fărâmă de acid nucleic, cu o încâlcire muzicală." Alți autori visează o viață întreagă să scrie un asemenea poem și nu reușesc... în loc să sărbătorească întâlnirea cu marea literatură, Dan Petrescu face o grimasă de dezgust cu totul inoportună, care îl descalifică. El se enervează într-un mod enervant, în prezența talentului. Nedreptăți în serie Cartea lui Dan Petrescu este plină de nedreptăți. Autorul are aerul acelui adolescent american care a ieșit într-o
DAN PETRESCU ENERVAT DE LITERATURA ROMÂNĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16944_a_18269]
-
e trecută în contul unei "demnități" și al unei "temerități" jenant exagerate, cînd nu de-a dreptul de fantezie. Și aceasta în situația în care un Radu Petrescu, un Leonid Dimov, un Alexandru George, un Iordan Chimet apar tratați cu grimasa unei subtile desconsiderări, ca niște nume ce ar strica jocurile deja făcute. Dar cazul cel mai izbitor al injustiției îl reprezintă probabil Ion D. Sîrbu, căruia universitara ieșeană Elvira Sorohan i-a dedicat o carte, expresiv intitulată Ion D. Sîrbu
Un spirit captiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16945_a_18270]
-
aventură. Citind Versiune și subversiune, începi să crezi că literatura încă înseamnă ceva. Un act de justiție Liana Cozea este alt critic literar care face abstracție de spiritul vremii. într-un moment în care toată lumea se uită ca hipnotizată la grimasele de om necultivat ale lui Marius Tucă, ea scrie o carte întreagă despre o scriitoare rafinată și discretă, Dana Dumitriu, care a murit la numai 43 de ani și pe care lumea literară însăși, din nefericire, a început să o
Criticul literar ca don Quijote by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17017_a_18342]
-
iubire monumentală în gând." (Fuge ireparabil știmpulț) "îmi târăsc după mine sictirul, ca pe-o fiară în lesă/ Aparent îmblânzită./ Cu gheare de câine, el rupe din mine bucăți./ Le mozolește, le-adulmecă îndelung/ Și le-aruncă apoi, c-o grimasă scârbită." (Stare de șîmprumutț) etc. Bucuria de a trăi răzbate cu greu prin straturile de proză a vieții. Dar... răzbate. Iat-o pe Simona Tache sau, mai exact formulat, iat-o pe femeia-fetiță din poezia sa prăjind chiftele și încercând
Descentralizarea vieții literare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17069_a_18394]