319 matches
-
stins repede din viață, în anul 1605, și a fost îngropată chiar lângă iubitul ei fiu. Tot în incinta mânăstirii (în biserica mare, în biserica bolniței sau în cimitir) mai sunt îngropați: Mitropolitul Varlaam al Ungrovlahiei, paharnicul Dumitrașco, Ioan Bălăceanu Groful și Egumenul Mihail; aici odihnește fostul Stareț recent al Coziei, Părintele Arhim. Gamaliil Vaida, cărturarul și omul de cultură bisericească, cel care a alcătuit și o documentată monografie a așezământului. Succesorul acestui venerabil părinte este Părintele Arhim. Dr. Vartolomeu Androni
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1482217108.html [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
sat: Ion Baciu și Irimie Moldovan, la fel de conștiincioși ca el și, ce ți-e și cu soarta asta, prieteni au rămas și-au fost și în exil tot împreună! „Îmi povestea Vasile că la liceu la ei venise odată un grof maghiar, care l-a întrebat pe directorul școlii dacă îi poate recomanda vreun elev eminent care să-i mediteze copiii; răspunsul acestuia a fost scurt și rapid: am trei! Și groful i-a luat pe toți trei!”, mi-a zâmbit
VASILE ŢÂRA: DA, EU SEMĂN CU MAMA, ÎMI PLAC CĂRŢILE! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Un_bistritean_cu_studii_la_sorbona_vasile_tara_da_eu_seman_cu_mama_imi_plac_cartile_.html [Corola-blog/BlogPost/371180_a_372509]
-
Vasile că la liceu la ei venise odată un grof maghiar, care l-a întrebat pe directorul școlii dacă îi poate recomanda vreun elev eminent care să-i mediteze copiii; răspunsul acestuia a fost scurt și rapid: am trei! Și groful i-a luat pe toți trei!”, mi-a zâmbit nea Mitică și a continuat să-și deruleze captivantul film al amintirilor ... „Dar sunt români, toți trei”, i-a spus în șoaptă directorul. „Nici o problemă!” - a replicat groful și i-a
VASILE ŢÂRA: DA, EU SEMĂN CU MAMA, ÎMI PLAC CĂRŢILE! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Un_bistritean_cu_studii_la_sorbona_vasile_tara_da_eu_seman_cu_mama_imi_plac_cartile_.html [Corola-blog/BlogPost/371180_a_372509]
-
am trei! Și groful i-a luat pe toți trei!”, mi-a zâmbit nea Mitică și a continuat să-și deruleze captivantul film al amintirilor ... „Dar sunt români, toți trei”, i-a spus în șoaptă directorul. „Nici o problemă!” - a replicat groful și i-a luat pe cei trei la el acasă. Acolo a învățat Vasile Țâra foarte multe lucruri. Și-a îmbogățit cultura generală pentru că groful avea o bibliotecă vastă cu cărți în limba engleză, franceză, germană...un adevărat izvor de unde
VASILE ŢÂRA: DA, EU SEMĂN CU MAMA, ÎMI PLAC CĂRŢILE! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Un_bistritean_cu_studii_la_sorbona_vasile_tara_da_eu_seman_cu_mama_imi_plac_cartile_.html [Corola-blog/BlogPost/371180_a_372509]
-
Dar sunt români, toți trei”, i-a spus în șoaptă directorul. „Nici o problemă!” - a replicat groful și i-a luat pe cei trei la el acasă. Acolo a învățat Vasile Țâra foarte multe lucruri. Și-a îmbogățit cultura generală pentru că groful avea o bibliotecă vastă cu cărți în limba engleză, franceză, germană...un adevărat izvor de unde te puteai înfrupta din tainele cunoașterii. De la meleaguri bistrițene, la universități occidentale! Cei trei prieteni au fost nedespărțiți tot timpul, chiar și în exil: au
VASILE ŢÂRA: DA, EU SEMĂN CU MAMA, ÎMI PLAC CĂRŢILE! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Un_bistritean_cu_studii_la_sorbona_vasile_tara_da_eu_seman_cu_mama_imi_plac_cartile_.html [Corola-blog/BlogPost/371180_a_372509]
-
întregi îți trebuie s-o cunoști și după ce-o cunoști, te îndrăgostești de ea și n-o mai părăsești! Au venit la mine prințese rusoaice și poloneze care trăiau acolo la ele pe picior mare, unguroaice focoase cu soți grofi, franțuzoaice și italience cu un temperament focos, ducese și femei de societate din toată lumea bună evropenească și, după ce au cunoscut Viena, au dat cu piciorul bogăției și-au rămas aici; s-au măritat cu artiști, cu scriitori, cu militari... -Ah
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 3, 4) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1397226997.html [Corola-blog/BlogPost/347780_a_349109]
-
dreapta la stânga, și se citește de jos în sus. Vorbește despre despre vlahi și regatul lor. Mulți au încercat să descifreze Codexul Rohonczi, dar n-au putut. Arheologul Viorica Enachiuc a tradus, în premieră, filele misteriosului manuscris. Dăruită de un grof În 1982, Viorica Enachiuc a aflat dintr-o revistă publicată în Ungaria de existența în arhivele Academiei Ungare a Codexului Rohonczi. Se spunea că e redactat într-o limbă necunoscută. A facut rost de o copie. Timp de 20 de
O carte veche de 1.000 de ani, păstrată la Budapesta, răstoarnă toate teoriile istorice despre cultura strămoşilor noştri by http://uzp.org.ro/o-carte-veche-de-1-000-de-ani-pastrata-la-budapesta-rastoarna-toate-teoriile-istorice-despre-cultura-stramosilor-nostri/ [Corola-blog/BlogPost/93213_a_94505]
-
de o copie. Timp de 20 de ani, a muncit ca să-i descifreze tainele. Manuscrisul se afla în Arhivele Academiei de Științe a Republicii Ungaria. E o carte legată în piele. A fost păstrată în localitatea Rohonczi până în anul 1907. Groful Batthyany Gusytav a dăruit-o Academiei de Științe a Ungariei, în 1838. Nu se știe prin câte mâini a trecut de-a lungul secolelor. “Scriere secretă” După Al Doilea Razboi Mondial, doctorul Vajda Joysef, preot misionar, îi scria cercetătorului Otto
O carte veche de 1.000 de ani, păstrată la Budapesta, răstoarnă toate teoriile istorice despre cultura strămoşilor noştri by http://uzp.org.ro/o-carte-veche-de-1-000-de-ani-pastrata-la-budapesta-rastoarna-toate-teoriile-istorice-despre-cultura-stramosilor-nostri/ [Corola-blog/BlogPost/93213_a_94505]
-
ger să vă ucidă... Cum Dumnezeu, loviți de lipsuri și mizerii, Ne ningi cu avalanșe și-ntinderi de Siberii, Și apa ne-o închegi în sticlă fără maluri Și-arunci pe noi cu văi de cioburi și de dealuri... Iar grofii, rromii, ungurimea, rușii, șvabii, Ovreii, aromânii, apatrizii ce vor pământul babii Și-al moșului din sate vândute pe hârtii Vor blestema blestemul de gheață-n ghețării... Cum Dumnezeu poți fi un Dumnezeu de sloiuri? Ne ningi cu închisori din ziduri
BLESTEM DE SIBERII (MANIFEST, ROMEO TARHON) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 by http://confluente.ro/Blestem_de_siberii_manifest_romeo_tar_romeo_tarhon_1329102198.html [Corola-blog/BlogPost/346755_a_348084]
-
ger să ne ucidă... Cum Dumnezeu, loviți de lipsuri și mizerii, Ne ningi cu avalanșe și-ntinderi de Siberii, Și apa ne-o închegi în sticlă fără maluri Și-arunci pe noi cu văi de cioburi și de dealuri? Iar grofii, rromii, ungurimea, rușii, șvabii, Ovreii, aromânii, apatrizii ce vor pământul babii Și-al moșului din sate vândute pe hârtii Vor blestema blestemul de gheață-n ghețării... Cum Dumnezeu poți fi un Dumnezeu de sloiuri? Ne ningi cu închisori din ziduri
GRUPAL LIRIC DE IARNĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Doliu_alb_peste_oras_grupal_romeo_tarhon_1391157028.html [Corola-blog/BlogPost/363743_a_365072]
-
de ani de zile. Însă sunt și oameni care au celebrul morcov înfipt atât de adânc că ar trebui folosit un forceps pentru extracție. Și sunt oameni crispati.Care trăiesc cu absolută convingere că s-au nascut din "c... de grof",oameni cărora nimic nu le convine,înghețată e prea rece,cafeaua e prea fierbinte ,nimeni nu este îndeajuns de bun pentru a fi în preajma lor.Acesti oameni sunt convinși că rahatul lor nu pute și că ei dețin supremul adevăr
D-ALE PERFECTIUNII de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 by http://confluente.ro/D_ale_perfectiunii.html [Corola-blog/BlogPost/361536_a_362865]
-
Varadi Jozsef și Str. Spitalului, lungimea străzii: 670 m, cu îmbrăcăminte din beton asfaltic", iar coloana 5 va avea următorul cuprins: "716.500 lei"; - poziția nr. 53, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Delimitată de str. Kriza Janos și str. Grof Miko Imre, lungimea străzii: 261 m, cu îmbrăcăminte din beton asfaltic", iar coloana 5 va avea următorul cuprins: "94.941,40 lei"; - poziția nr. 69, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Delimitată de str. Petofi Sandor și Str. Podețului, lungimea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228052_a_229381]
-
deschis circulației publice, de utilitate agricolă - îmbrăcăminte din pământ stabilizat sat Fărcădin, din Drumul Luncii până la limita cu sat Totești, lungime 2.090 m"; - la poziția nr. 13, coloana nr. 2 va avea următorul cuprins: "Drum agricol de exploatație - Drumul Grofului", iar coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: "Drum de interes local, deschis circulației publice, de utilitate agricolă - îmbrăcăminte din pământ stabilizat sat Fărcădin, de la râul Galbena până în colț tarla Buduroni, lungime 1.005 m"; - la poziția nr. 14, coloana
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229984_a_231313]
-
și Magda, cu domiciliul actual în Germania, Augsburg, Jenaerstr. 8, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Rupea, Str. Cetății nr. 33A, județul Brașov. 295. Borchardt Ilie, născut la 8 septembrie 1968 în localitatea Bucosnita, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Grof Mihai și Emilia, cu domiciliul actual în Germania, 23744 Schonwalde am Bungsberg, Glaserland 3, cu ultimul domiciliu din România în comuna Bucosnita, sătul Petrosnita nr. 164, județul Caraș-Severin. --------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/128580_a_129909]
-
martie 1971 în București, România, fiul lui Popescu Mihai și Adina Dragă, cu domiciliul actual în Germania, 70437 Stuttgart, Fleinerstr. 13, cu ultimul domiciliu din România, București, Intrarea Serdarului nr. 9, bl. 46B, sc. A, ap. 2, sectorul 1. 79. Grof Ilca, născută la 21 mai 1962 în localitatea Bucosnita, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Ioan și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 3500 Krems, Schmidgasse 13/7, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Bucosnita nr. 103, județul Caraș-Severin. 80. Pirtea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127606_a_128935]
-
pereți din cărămidă, acoperiș tip șarpantă din țigle; CF nr. 23773 Sfântu Gheorghe, nr. top. 802-C1"; - la poziția nr. 520, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Teren aferent imobilului, în administrarea Consiliului Local al Municipiului Sfântu Gheorghe, situat în str. Grof Miko Imre nr. 11; CF nr. 24735 Sfântu Gheorghe, nr. top. 150/2, 151/1/2-1.229 mp"; - la poziția nr. 521, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Clădire «Casa Bene», în administrarea Consiliului Local al Municipiului Sfântu Gheorghe, situatîn
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238242_a_239571]
-
Imre nr. 11; CF nr. 24735 Sfântu Gheorghe, nr. top. 150/2, 151/1/2-1.229 mp"; - la poziția nr. 521, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Clădire «Casa Bene», în administrarea Consiliului Local al Municipiului Sfântu Gheorghe, situatîn str. Grof Miko Imre nr. 11; construcția are D+P, fundație din piatră, pereți din cărămidă, acoperiș tip șarpantă din țigle; clădirea este monument de arhitectură (CV-II-m-B-13098), CF nr. 24735 Sfântu Gheorghe, nr. top. 150/2, 151/1/2-C1"; c) după poziția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238242_a_239571]
-
Balda (în , în ) este o localitate componentă a orașului Sărmașu din județul Mureș, Transilvania, România. Se află în partea de nord-vest a județului, România, pe valea râului Pârâul de Câmpie. Numele satului se pare că provine de la o familie de grofi maghiari, Beldi, ce și-au avut moșiile în zonă. Balda este limita administrativă sudică a orașului Sărmașu la circa 4 kilometri sud, în direcția orașului Luduș. Este înconjurat de dealuri mari, cu câteva pâlcuri de pădure răzlețe, majoritatea terenului fiind
Balda, Mureș () [Corola-website/Science/300108_a_301437]
-
Transilvania. Ultimii descendenți ai acestei familii s-au stins în secolul XVIII. Pe locul reședinței familiei din Cluj s-a ridicat, în secolul XIX, Casa Petrechevich-Horváth, astăzi Muzeul de Istorie a Transilvaniei. La fel ca în cazul celorlalte familii de grofi, domeniile deținute de Kemeny sunt răspândite în toată Transilvania. Moștenitorul acestei familii este Lazăr Pâl, care trăiește la Târgu Mureș. El a revendicat și câștigat, în instanță, unul dintre fostele conace Kemeny din județul Cluj, aflat în localitatea Jucu de
Jucu de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/299561_a_300890]
-
beneficiat de-a lungul timpului de diferite donații venite din partea credincioșilor, din care amintim din 1770 o cupă donată de Varsányi Benedek și Gáspar și o față de masă primită de la Hársanyi Ferenc și soția lui. Varsányi Pál, căpitan în regimentul grofului Gyulai, a donat în sec al XIX-lea 100 de florini pentru completarea salariului preotului. Ca filie a parohiei reformate din Panticeu, comunitatea din Dârja a beneficiat de serviciile religioase ale preoților din această localitate. Despre numărul exact al reformaților
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
în localitatea Saschiz, județul Mureș, România, fiica lui Savui Ioan și Anna, cu domiciliul actual în Austria, 4550 Kremsmunster, Franz Lutzkystr. 17, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sighișoara, str. Mihai Viteazul nr. 8, ap. 9, județul Mureș. 214. Grof Nicolae, născut la 26 februarie 1965 în localitatea Caransebeș, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Grof Anichit și Micu Scumpina, cu domiciliul actual în Austria, 3493 Hadersdorf-Kammern, Hauptstr. 52, cu ultimul domiciliu din România în satul Bucosnita nr. 110, comuna Bucosnita
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133505_a_134834]
-
în Austria, 4550 Kremsmunster, Franz Lutzkystr. 17, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sighișoara, str. Mihai Viteazul nr. 8, ap. 9, județul Mureș. 214. Grof Nicolae, născut la 26 februarie 1965 în localitatea Caransebeș, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Grof Anichit și Micu Scumpina, cu domiciliul actual în Austria, 3493 Hadersdorf-Kammern, Hauptstr. 52, cu ultimul domiciliu din România în satul Bucosnita nr. 110, comuna Bucosnita, județul Caraș-Severin. 215. Handrabur Florin-Marius, născut la 10 august 1967 în localitatea Caransebeș, județul Caraș-Severin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133505_a_134834]
-
regele Heinrich II. În anii 1173 a îngăduit regele Barbarossa să se țină în Duisburg anual timp de 14 zile "piața stofelor". Până în anul 1290 este un oraș independent, la această dată însă regele Rudolf von Habsburg l-a dăruit grofului din Kleve pentru suma de 2000 de mărci de argint. În perioada următoare devine Duisburg până în secolul XIV membru a orașelor hanseatice, (Liga Hanseatică). Dintr-un oraș comercial devine orașul treptat un oraș provincial cu o pondere crescută în agricultură
Duisburg () [Corola-website/Science/304228_a_305557]
-
nu numai o majoritate românească timpuriu atestată, dar și o pătură conducătoare românească (boieri și domnitori) chiar dacă unii dintre aceștia, precum dinastia Basarabilor, erau de origine cumană. În Transilvania, deși a existat o majoritate românească în majoritatea comitatelor, clasa conducătoare (grofii și voievozii) era maghiară. Înainte de întemeiere statelor medievale românești, nici cnezatele prezente pe viitorul teritoriu al României și Republicii Moldova, nici Țaratul Vlaho-Bulgar condus de dinastia Asenizilor, nu pot fi considerate ca fiind „state medievale românești” deoarece atât populația lor, cât
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
de influență a catolicismului, reprezentat prin Regatul Ungariei și prin Ordinul Teutonic, jupânii și boierii români rămași ortodocși sunt marginalizați sau constrânși să treacă dincolo de Carpați ("descălecarea" în Moldova și Țara Românească), pe când cei trecuți la catolicism se maghiarizează devenind grofi ai Ungariei. La sfârșitul secolului XIV, Imperiul Otoman cucerește despotatele Vidinului și Tărnovei din sudul Dunării, în timp ce acela al Dobrogei se alipește Țării Românești, episcopul dobrogean Iachint al Vicinei devenind primul metropolit al "Ungro-Vlahiei". Dar în anii 1418-1422, și Dobrogea
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]