164 matches
-
de ei În timp ce traversau aceste strâmtori pe timp de ploaie, când pe jos se forma noroi. Ajunseră la un coteț În care erau niște porci imenși cu păr aspru. La apropierea vizitatorilor, porcii Începură să dea din coadă și să grohăie. Pe lângă coteț, purceluși roz se plimbau liberi ca niște căței, umblând după mâncarea pe care niște fetițe de nouă sau zece ani În picioarele goale le-o Împărțeau cu o mână, iar În celălalt braț Își duceau frații și surorile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
un botez! Copilul s-a născut anormal și prematur, și e pe ducă! Nu apucă ziua albă! minte Big Sile, cu nerușinare. În coșulețul lui, anticipând pericolul terifiant, Antichristul cel mititel se zbate, emițând un soi de mieunat sau de grohăit lugubru, gutural. Asta nu-mi pare-a fi voce de copil! Piei, Satană! blesteamă popa. Cu cine mai ești, măi? Păi..., sunt cu unii pe care-i cunoști și matale, de pe la cenacluri, festivaluri și spectacole. Mai ții minte? Sunt cu
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
cu mâncare când Îi ieșeau vorbele din gură. Dordonea fierbea. Când aia scotea prima râgâitură, izbucnea și el: „Ieși afară, purcea nesătulă! Mi-e silă să intru În cancelarie. După ce că miroase de ți se Întorc mațele pe dos, mai și grohăi și plescăi ca-n cocină! Du-te și Îndeasă-n tine până crăpi În laboratorul tău de chimie. Poate dă Dumnezeu și-ți bagi lingura În vreun acid ori În sodă caustică!”. Lizica sărea și ea de doi metri În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
soiul de documente cu nume ciudate și complicate. Secretarul, ca să râdă de el, Îi dădea lămuriri anapoda ori ridica din umeri. Porcii se speriau, dar nu aveau loc de Întors ori de țopăit, că s-ar fi scufundat În mâl. Grohăiau Înspăimântați și se grăbeau, cu micii demoni În spinare, să străbată apele Împuțite. Cum ajungeau la mal și prindeau pământ tare sub copite, se scuturau și o luau la goană. Oamenii, care nu uitau niciodată să-i aducă aminte că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cocina pe care porcul n-o dărâma pentru că nu voia să iasă - Îi plăcea și lui să lenevească În nămol. Florea Cucu știa pe unul dintr-un sat vecin care avea rasa asta de porci puturoși. Le era lene să grohăie după mâncare ori apă, se Îngrășau, parcă, doar din răsuflare. Erau cuminți și-l așteptau cu drag pe Cucu să le Întindă o mână de iarbă și să-i scarpine pe burtă ori spinare. Iarbă era În toată curtea aia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ca În fiecare an, după care, ca să-l ducă mai lesne, Îl Îmbătase și-l adormise dându-i să mănânce un codru de pâine Înmuiat În rachiu. În timp ce oamenii se opinteau să salte trupul mort și ghemuit În sanie, purcelul grohăia nehotărât și Întrebător și tremura din toate Încheieturile. Încercară În zadar să-i Închidă lui Florea Cucu ochii albaștri, cu luciri de gheață, Încălziți, totuși, de o duioșie fără seamăn. Pe albia Dunării curgea În loc de apă un soi de păcură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
care din nefericire a apucat să se prăsească. DOMNUL KOVACIC: Dar așa ceva... dar eu nu trebuie să... așa ceva. DOAMNA GROLLFEUER (ridicându-și bastonul): Înghite-ți abundența, Kovac! Ca missing link2, care ar trebui să fii, ar trebui de fapt să grohăi, dacă ați fi siliți să scoateți la iveală adevărul despre persoana veritabilă, care ar fi în stare să judece acest adevăr. Ăsta e principiul unei speranțe câinești. DOMNUL KOVACIC: Asta nu mai pot pur și simplu să... (Doamna Kovacic îi
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
o mare de țărână. Totul merge cel mai iute în afara lumii de țărână. Timpul meu e la el acasă ca o țeavă mare și solidă de eșapament. (iese) SEPP BOTDEJIGODIE: Grohăitul care se prelinge prin gâtlejul de carne, e același grohăit de gâtlej de carne, pentru că gâtlejul încârnățat care stă peste Sepp e unul și același care s-a scurs din primul și cea dintâi jigodie de Sepp care a fugit în lume, și toți copiii înmoșnegiți ai celui dintâi Sepp
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
nisip.// Și-atunci, deodată se făcu ziuă și-n față/ se arătase o luncă și-n mijlocul ei un arțar/ și-n mijlocul arțarului, o bufniță albă,/ iar în vârful ei, cerul albastru./[...] O priveam năuc, așteptând să latre, să grohăie/ sau cel puțin să vorbească./ [...] Or ea stătea nemișcată în vârful cerului albastru,/ nici vie, nici moartă,/ și-atunci pădurea se urni din loc/ ca o simplă colină mișcătoare” (Colină mișcătoare). F. este un liric vizionar, modernist (neoromantic ca sensibilitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287024_a_288353]
-
fecalizarea victimelor: acestea erau astfel reduse la stadiul de excremente și, În același timp, silite să consume excremente, ca să Își uite și să-și piardă umanitatea. Terciul din Închisoare prilejuia, la rândul lui, o tehnică aparte: reeducații erau siliți să grohăie, imitând porcii, și apoi să rămână muți: „Nu aveam voie să vorbim Între noi, pentru că porcii nu vorbesc”. O mărturie impresionantă despre fenomenul reeducării este aceea a lui ștefan Ioan I. Davidescu (Călăuză prin infern). Cu profunzime și Într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
apoi judecata de către un juriu în care apar și Bătrânul Crăciun și Maica Precistă. În poveștile populare se spune că, atunci când Dumnezeu a adunat toate animalele și le-a spus fiecăriua în parte scopul pentru care a fost hărăzit, porcul grohăia într-una nemulțumit. Când i-a venit rândul să afle ce scop îi hărăzise Atotputernicul, porcul a început să facă și mai mare gălăgie. Atunci, a fost pedepsit să grohăie toată viața și să caute ce i-a lipsit, adică
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
fiecăriua în parte scopul pentru care a fost hărăzit, porcul grohăia într-una nemulțumit. Când i-a venit rândul să afle ce scop îi hărăzise Atotputernicul, porcul a început să facă și mai mare gălăgie. Atunci, a fost pedepsit să grohăie toată viața și să caute ce i-a lipsit, adică rușinea. De aceea, porcul grohăie mereu, fie flămând, fie sătul, și rânește cu râtul în pământ. Când purcelul nu-și mai are loc pe masă, este înclocuit cu rață, gâscă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
i-a venit rândul să afle ce scop îi hărăzise Atotputernicul, porcul a început să facă și mai mare gălăgie. Atunci, a fost pedepsit să grohăie toată viața și să caute ce i-a lipsit, adică rușinea. De aceea, porcul grohăie mereu, fie flămând, fie sătul, și rânește cu râtul în pământ. Când purcelul nu-și mai are loc pe masă, este înclocuit cu rață, gâscă, curcan sau chiar cu pește. Mi- amintesc cu mare plăcere de Sărbătorile din copilărie, când
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Și, pentru a mi-o dovedi, într-o zi de primăvară, contesa se întinse în iarbă, printre margarete, și îl cuprinse pe Naf-naf pe după gât, scărpinându-l pe după urechi. Porcul se lăsă alintat, prăpădindu-se de plăcere, și închise ochii, grohăind iubitor și satisfăcut. E greșit să spunem că cineva e "prost ca un porc". Acest animal a uitat pur și simplu să fie prost. Dintre cuvintele pe care le înțelege și sunetele pe care le emite și care au un
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
poate fi dizlocat nici de alte adverbe, nici de pronume. Caracteristici verbaletc "Caracteristici verbale" Gerunziul poate fi: • tranzitiv sau intranzitiv: „Aducerile-aminte pe suflet cad în picuri, Redeșteptând în față-mi trecutele nimicuri.” (M. Eminescu) „Iară purcelul calcă înainte pe covoare grohăind și începe a mușlui prin casă.” (I. Creangă) • personal sau impersonal: Plouând prea tare n-am mai plecat. Caracterul personal devine manifest în construcții absolute: Fiind eu bolnav, a trebuit să plece el în locul meu. sau când este însoțit de
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
vii? -Din altă dimensiune, conte. -spuse astrologul magician înghițit de neant. Groful Racoși se mai îmblânzi, acordând multe drepturi și libertăți iobagilor români. Noapte de noapte armata de draci lăsată de Grațiani, se hârjonea în jurul castelului și în castel, chițcăind, grohăind, răgând și nechezând. Contele trăi o sută de ani. Plictisit de viața amară făcută de draci, într-o zi se blestemă cu voce tare: -Să mă ia dracu. Sufletul meu să se ducă în infern pentru tot ce am făcut
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
ceasornic”, care „Încuiau În dosarele voluminoase cheia unei existențe ca o ușă cu țîțÎnile bine unse”; apoi, „colegul de bancă” cu „fața parcă mai limitată În spațiu”, „rostind o sentință”, „camarazii [care] Își făureau lanțurile utile”; În sfîrșit, „viața care grohăia Între rufele Întinse, Între dosarele civilizației”, „cîrdurile de rațe sălbatice ale nopții”, „huruitul magazinelor Încuiate” etc. - aparțin acestei arii negative, căreia i se opune radical suita de figuri ale luminozității și prospețimii spirituale a Poetului: din nou dimineața, cu un
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
apoi judecata de către un juriu în care apar și Bătrânul Crăciun și Maica Precistă. În poveștile populare se spune că, atunci când Dumnezeu a adunat toate animalele și le-a spus fiecăriua în parte scopul pentru care a fost hărăzit, porcul grohăia într-una nemulțumit. Când i-a venit rândul să afle ce scop îi hărăzise Atotputernicul, porcul a început să facă și mai mare gălăgie. Atunci, a fost pedepsit să grohăie toată viața și să caute ce i-a lipsit, adică
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
fiecăriua în parte scopul pentru care a fost hărăzit, porcul grohăia într-una nemulțumit. Când i-a venit rândul să afle ce scop îi hărăzise Atotputernicul, porcul a început să facă și mai mare gălăgie. Atunci, a fost pedepsit să grohăie toată viața și să caute ce i-a lipsit, adică rușinea. De aceea, porcul grohăie mereu, fie flămând, fie sătul, și rânește cu râtul în pământ. Când purcelul nu-și mai are loc pe masă, este înclocuit cu rață, gâscă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
i-a venit rândul să afle ce scop îi hărăzise Atotputernicul, porcul a început să facă și mai mare gălăgie. Atunci, a fost pedepsit să grohăie toată viața și să caute ce i-a lipsit, adică rușinea. De aceea, porcul grohăie mereu, fie flămând, fie sătul, și rânește cu râtul în pământ. Când purcelul nu-și mai are loc pe masă, este înclocuit cu rață, gâscă, curcan sau chiar cu pește. Mi- amintesc cu mare plăcere de Sărbătorile din copilărie, când
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
grămadă, se uită în toate părțile speriate, nu vor să intre în țarcuri, behăie mult și tare, iar adeseori cad pe pământ și se zvârcolesc. Porcii. Sunt agitați, nu intră în cocină, refuză să mănânce, încearcă să iasă din cotețe, grohăie continuu și puternic. Câinii. Cu circa 10 zile înainte de cutremur, câinii devin agitați, latră și urlă prelung, aleargă din loc în loc, își părăsesc cuștile, încearcă să atragă atenția stăpânilor lor. Au fost multe cazuri când, înainte de cutremur, câinii și-au
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
mahala. Degeaba are o vestimentație rasată, de la cele mai în vogă case de modă, fiindcă Animalul se revelează ca în povestea împăratului gol pușcă, închipuindu-se înfofolit și admirat. Animalul nu poate fi diminutivizat - el este animal sută la sută: grohăie, miaună, latră, cotcodăcește, măcăie, dar mai ales scoate mugete. Onomatopeile îi folosesc întru totul pentru exprimarea satisfacției ori a furiei, pentru defulare. Când grohăie, măcăie ori cotcodăcește, Animalul este fericit. Când latră ori scoate mugete, este în delir de persecuție
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
închipuindu-se înfofolit și admirat. Animalul nu poate fi diminutivizat - el este animal sută la sută: grohăie, miaună, latră, cotcodăcește, măcăie, dar mai ales scoate mugete. Onomatopeile îi folosesc întru totul pentru exprimarea satisfacției ori a furiei, pentru defulare. Când grohăie, măcăie ori cotcodăcește, Animalul este fericit. Când latră ori scoate mugete, este în delir de persecuție. Narcisismul păstos nu îl împiedică pe Animal să sucombe din când în când unui complex de inferioritate, atunci când este scos din țâțâni. În acele
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
a aduce apa dintr-o oază din apropiere. Într-o zi Bătrânul îl duse pe ucenic în fața grajdului: Fiule, vezi tu cățelușul acesta? Îl văd, Părinte, răspunse ucenicul. Fiule, vezi și cornițele lui? Le văd, Părinte! Fiule, auzi și cum grohăie? Aud, Părinte! Da’ ce-i ăsta, fiule?, întrebă Părintele intrigat. Măgărușul nostru, Părinte, răspunse ucenicul zâmbind. Și Părintele și-a dat seama că rațiunea ucenicului lucra în actul discernământului. Gândeam că excursia de sub comanda lui Pavel pe Penteleu probabil fusese
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de gimnastică fonoarticulatorie și a exercițiilor de respirație. În acest caz este marcant un aspect. Din cauza unei hipotonii musculare accentuate la nivelul aparatului fonoarticulator, precum și a volumului mare al amigdalelor și vegetațiilor adenoide, subiectul produce un sunet ciudat (ca un „grohăit” de porcușor) în momentul expirului. Această deficiență este evident și denaturează destul de mult aspectul vorbirii. Din această cauză s-a insistat destul de mult pe echilibrarea raportului inspir - expir și a acurateții pronunției. S-au efectuat exerciții generale de gimnastică a
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]