43 matches
-
și Sănătate Publică București ”pentru merite deosebite în dezvoltarea activității științifice și practice de Igienă și Sănătate Publică”; Diploma de Onoare eliberată de USSM din RPR Societatea de Cadre medii sanitare, prin care, ” apreciind renumele universal al Prof. Dr. L. Grom, USSM în ziua de 29.09.1977 prin hotărârea sa unanimă l-a ales ca membru de onoare al Societății de cadre Medii Sanitare; Academia de Științe Medicale prin adresa nr. 265/21.09.1976 comunică ”aprecierea Academiei pentru modul
Leonid Grom () [Corola-website/Science/332959_a_334288]
-
după Războiul II Mondial, când țara era bântuită de epidemii masive de tifos exantematic, febră recurentă, febră tifoidă și boli cronice.” Ca o recunoaștere publică a priorităților în domeniul sănătății publice în România, într-un articol scris de Prof. l. Grom si publicat în ”Jurnalul de Medicină Preventivă” vol. 5, nr. 3/1997, pag. 48-50, revistă cu un colegiu editorial internațional (printre care șase personalități medicale din Chișinău - Republica Moldova), editată de Institutul de Sănătate Publică din Iași, regretatul profesor René Duda
Leonid Grom () [Corola-website/Science/332959_a_334288]
-
printre care șase personalități medicale din Chișinău - Republica Moldova), editată de Institutul de Sănătate Publică din Iași, regretatul profesor René Duda (directorul fondator al revistei și totodată directorul în funcție al Institutului) încheie articolul printr-un CV omagial dedicat Prof. L. Grom, pe care îl încheie cu următoarele cuvinte: ”Astăzi, Prof. Dr. Leonid Grom, la frumoasa vârstă de 97 de ani, este decanul de vârstă al specialiștilor de sănătate publică din România”, iar pe prima pagina a exemplarului trimis profesorului apare următoarea
Leonid Grom () [Corola-website/Science/332959_a_334288]
-
Sănătate Publică din Iași, regretatul profesor René Duda (directorul fondator al revistei și totodată directorul în funcție al Institutului) încheie articolul printr-un CV omagial dedicat Prof. L. Grom, pe care îl încheie cu următoarele cuvinte: ”Astăzi, Prof. Dr. Leonid Grom, la frumoasa vârstă de 97 de ani, este decanul de vârstă al specialiștilor de sănătate publică din România”, iar pe prima pagina a exemplarului trimis profesorului apare următoarea dedicație: ”Domnului Profesor Doctor Leonida Grom, patriarhul sănătății publice românești, cele mai
Leonid Grom () [Corola-website/Science/332959_a_334288]
-
următoarele cuvinte: ”Astăzi, Prof. Dr. Leonid Grom, la frumoasa vârstă de 97 de ani, este decanul de vârstă al specialiștilor de sănătate publică din România”, iar pe prima pagina a exemplarului trimis profesorului apare următoarea dedicație: ”Domnului Profesor Doctor Leonida Grom, patriarhul sănătății publice românești, cele mai sincere sentimente de admirație și gratitudine” (René Duda, Iași, 21,10,1997). În sinteză, în activitatea Prof. Dr. L. Grom, putem bifa următoarele contribuții : Prof. Dr. L. Grom, pe lângă problemele de organizare sanitară, care
Leonid Grom () [Corola-website/Science/332959_a_334288]
-
pe prima pagina a exemplarului trimis profesorului apare următoarea dedicație: ”Domnului Profesor Doctor Leonida Grom, patriarhul sănătății publice românești, cele mai sincere sentimente de admirație și gratitudine” (René Duda, Iași, 21,10,1997). În sinteză, în activitatea Prof. Dr. L. Grom, putem bifa următoarele contribuții : Prof. Dr. L. Grom, pe lângă problemele de organizare sanitară, care reprezentau principala lui preocupare, a acordat o atenție deosebită și cercetării sociale în domeniul bolii și invalidității, având o viziune globală asupra ecosistemului uman, în care
Leonid Grom () [Corola-website/Science/332959_a_334288]
-
următoarea dedicație: ”Domnului Profesor Doctor Leonida Grom, patriarhul sănătății publice românești, cele mai sincere sentimente de admirație și gratitudine” (René Duda, Iași, 21,10,1997). În sinteză, în activitatea Prof. Dr. L. Grom, putem bifa următoarele contribuții : Prof. Dr. L. Grom, pe lângă problemele de organizare sanitară, care reprezentau principala lui preocupare, a acordat o atenție deosebită și cercetării sociale în domeniul bolii și invalidității, având o viziune globală asupra ecosistemului uman, în care se manifestă sănătatea și boala ca efecte ale
Leonid Grom () [Corola-website/Science/332959_a_334288]
-
ierarhia medico-sanitară traduc personalitatea sa complexă și concepțiile sale din domeniul sănătății publice. A dus activitate de pionierat axată în special pe combaterea marilor epidemii și flageluri socio-economice, cu repercusiuni negative asupra stării de sănătate a populației. Prof. Dr. L. Grom era o fire interiorizată, care își stăpânea perfect trăirile interioare, cinstit până la absurd, nefiind în stare a face rău cuiva, nefiind ros de ambiții și invidie, ci doar extrem de muncitor, extrem de tenace și perseverent cu sine și cu ceilalți, în
Leonid Grom () [Corola-website/Science/332959_a_334288]
-
discipline în România, în cea de-a doua jumătate a secolului XX. În istoria ocrotirii sănătății din România, el și-a câștigat un loc de cinste. A decedat la venerabila vârstă de 98 de ani, la București. Prof. Dr. L. Grom a fost elevul iluștrilor dascăli și savanți ai Școlii Ieșene de Medicină dintre cele două războaie mondiale: prof. Dr. Doc. Mihai Ciucă, Prof. Dr. Doc. Alexandru Slătineanu, Prof. Dr. Doc. Constantin Ionescu-Mihăești, Prof. Dr. Doc. Ion Bălteanu, cât și a concetățeanului său, basarabeanul Dr.
Leonid Grom () [Corola-website/Science/332959_a_334288]
-
prof. Dr. Doc. Mihai Ciucă, Prof. Dr. Doc. Alexandru Slătineanu, Prof. Dr. Doc. Constantin Ionescu-Mihăești, Prof. Dr. Doc. Ion Bălteanu, cât și a concetățeanului său, basarabeanul Dr. Petre Cazacu - Inspectorul Șef al Inspectoratului Sanitar Iași (inspectorat care includea și județul Bălți). Prof. Dr. L. Grom a avut ca elevi și totodată colaboratori figuri proeminente ale sănătății publice din România: Dr. Ion Caloenescu, președintele Uniunii Societăților Științelor Medicale din România; Dr. Alexandru Ciucă, director general al Direcției Generale Curativo-profilactice din Ministerul Sănătății; Prof. Dr. Victor Coroi
Leonid Grom () [Corola-website/Science/332959_a_334288]
-
sistem PAZ de protecție. Acesta consta într-un sistem de detecție, filtrare și suprapresiune atmosferică. În cazul unui război convențional, soldații părăseau vehiculul folosind cele două uși din spatele vehiculului sau obloanele din plafon. Turela era dotată cu un tun 2A28 Grom de calibrul 73 mm (cu țeavă lisă, semiautomat), o mitralieră coaxială PKT de calibrul 7,62 mm și o șină de lansare a unei rachete antitanc dirijate 9M14 Malyutka (alte patru rachete fiind în interior). Blindajul era ușor, arcul frontal
Mașină de luptă a infanteriei () [Corola-website/Science/320953_a_322282]
-
aproximativ 200 de metri pentru a proteja blindatele de armele antitanc ale infanteriei inamicului. Formațiunile BMP-1 se aflau la 200-300 de metri în spatele soldaților, asigurând foc de sprijin pentru tancuri (cu rachetele antitanc dirijate Malyutka) și pentru infanterie (folosind tunul Grom și mitraliera coaxială PKT). În cadrul unei divizii sovietice de infanterie mecanizată, regimentul dotat cu BMP-1 acționa alături de regimentul de tancuri, flancurile fiind asigurate de două regimente echipate cu transportoare blindate BTR-60PB. Armata a adoptat această organizare din cauza costului ridicat pentru
Mașină de luptă a infanteriei () [Corola-website/Science/320953_a_322282]
-
de calibrul 20-40 mm. Acestea sunt eficiente împotriva infanteriei, vehiculelor blindate ușor și țintelor aeriene aflate la joasă altitudine care zboară la o viteză redusă. Uniunea Sovietică a folosit și tunuri cu viteză redusă la gura țevii, precum tunul 2A28 Grom de calibrul 73 mm (semiautomat, cu țeavă lisă) al vehiculului blindat BMP-1. Tunul Grom avea însă o bătaie limitată, fiind înlocuit cu un tun automat de calibrul 30 mm la BMP-2. Următorul vehicul al seriei, BMP-3, folosea atât un tun
Mașină de luptă a infanteriei () [Corola-website/Science/320953_a_322282]
-
aeriene aflate la joasă altitudine care zboară la o viteză redusă. Uniunea Sovietică a folosit și tunuri cu viteză redusă la gura țevii, precum tunul 2A28 Grom de calibrul 73 mm (semiautomat, cu țeavă lisă) al vehiculului blindat BMP-1. Tunul Grom avea însă o bătaie limitată, fiind înlocuit cu un tun automat de calibrul 30 mm la BMP-2. Următorul vehicul al seriei, BMP-3, folosea atât un tun automat de calibrul 30 mm, cât și un tun 2A70 cu viteză redusă la
Mașină de luptă a infanteriei () [Corola-website/Science/320953_a_322282]
-
explicații psihologice pentru revelațiile lui Lorber. EZW se bazează pe o teza de doctorat din 1966 la Universitatea din Berna scrisă de Antoinette Stettler-Schär, care l-a diagnosticat pe Lorber cu schizofrenie paranoidă. Acest diagnostic a fost refuzat de Bernhard Grom, care l-a diagnosticat pe Lorber cu halucinații auto-induse. Andreas Finke, vice-președinte al EZW, conchidea că revelațiile lui Lorber reflectă atât perioadă în care au fost scrise aceste texte cât și cunoștințele personale ale autorului, considerându-le drept „poezie pioasa
Jakob Lorber () [Corola-website/Science/326495_a_327824]
-
mm, montat pe afet trepied, dezvoltat în Uniunea Sovietică. Având o mare mobilitate în teren, AG-9 poate lansa grenade antitanc (folosind lovitura cumulativă) sau explozive (folosind lovitura cu bombă explozivă din oțel) similare proiectilelor tunului de calibrul 73 mm 2A28 Grom folosit de mașina de luptă a infanteriei BMP-1. Arma a intrat în dotarea trupelor sovietice în anul 1962, înlocuind modelul depășit B-10. Aruncătorul de grenade are țeava lisă. Proiectilul este lansat din țeavă cu ajutorul unei mici încărcături de azvârlire. Aprinderea
SPG-9 () [Corola-website/Science/323749_a_325078]
-
luat hotărârea ca, încă de la începutul unui eventual conflict, unele regiuni să fie abandonate, ele fiind practic de neapărat. Era cazul Pomeraniei și Poznańului. Zona litoralului trebuia apărată cât mai mult posibil, iar distrugătoarele marinei militare poloneze (Burza, Błyskawica și Grom) urmau să fie evacuate în Regatul Unit. Submarinele poloneze trebuiau să atace vasele invaziei amfibii germane din Marea Baltică. Linia defensivă principală urma să fie formată în regiunile pădurea Augustów - râul Biebrza - râul Narew fluviul Vistula (și orașele Modlin, Toruń, Bydgoszcz
Plan Zachód () [Corola-website/Science/330180_a_331509]
-
multele schițe romane este extraordinara abilitate tehnică a topografilor romani, a "agrimensorilor". Cunoștințele lor tehnice sunt cunoscute din culegerea lucrărilor lor teoretice, preluate apoi ca transcripții medievale, de exemplu "„Corpus Agrimensorum Romanorum”". Cel mai important instrument al topografilor romani era groma, o alidadă dublă cu pinule, cu două brațe legate printr-un unghi drept pentru marcarea unghiurilor drepte si aliniamentelor. Totuși, din punct de vedere teoretic au fost puține realizări în lumea romană. Lucrețiu (Titus Lucretius Carus) (circa 99 î.Hr.- circa
Istoria geodeziei () [Corola-website/Science/333025_a_334354]