39 matches
-
l este un aparat optic simplu pentru determinarea gradului de mărire (grosismentului) lunetelor. A nu se confunda cu "dinamometru" folosit în alt domeniu. Cu dinametrul se măsoară mărimea și poziția cercului ocular (imaginea pupilei de intrare a obiectivului) a unui aparat optic. Aparatul se compune din: tubul "T1" cu talpă de sprijin
Dinametru () [Corola-website/Science/316397_a_317726]
-
pe reticul. Cercul ocular format pe reticul este de fapt imaginea diafragmei dată de ocularul lunetei. Se măsoară astfel diametrul "d" al cercului ocular. Cunoscând diametrul "d" al cercului ocular și diametrul "D" al pupilei de intrare (diametrul diafragmei "W") grosismentul unei lunete (indiferent de tip) se poate determina cu formula de mai jos: unde "G" este grosismentul lunetei, "D" este diametrul diafragmei și "d" este diametrul cercului ocular. În cazul în care se cunoaște distanța focală "f" a unuia dintre
Dinametru () [Corola-website/Science/316397_a_317726]
-
măsoară astfel diametrul "d" al cercului ocular. Cunoscând diametrul "d" al cercului ocular și diametrul "D" al pupilei de intrare (diametrul diafragmei "W") grosismentul unei lunete (indiferent de tip) se poate determina cu formula de mai jos: unde "G" este grosismentul lunetei, "D" este diametrul diafragmei și "d" este diametrul cercului ocular. În cazul în care se cunoaște distanța focală "f" a unuia dintre elementele optice ale lunetei, se poate calcula distanța focală a elementului necunoscut cu relațiile: respectiv
Dinametru () [Corola-website/Science/316397_a_317726]
-
YAG, cu o rază de 9900 de metri și un calculator balistic FLER-HG pentru a calcula soluțiile de tragere în scopul de a ajuta trăgătorul să-și atingă obiectivul. Comandantul tancului folosește un periscop panoramic Zeiss PERI-R/TA, cu un grosisment x8 și unul x2. Cerințele motorului pentru TAM includeau greutate și volum reduse, dar cu un ritm rapid de accelerare și cu fiabilitate ridicată. Programul a ales MTU MB-833 Ka 500 ca motor diesel, care produce 720 cai putere (540
TAM (tanc) () [Corola-website/Science/324983_a_326312]
-
reia munca. Desenele sale despre Marte au fost redescoperite abia în 1873, datorită lui François J. Terby, și au fost publicate postum în 1881 de către H. G. van de Sande Bakhuyzen. Mulțumită telescopului său Newton de 152 mm diametru și cu grosismente de 134x161, el a realizat desene privitoare la caracteristicile lui Marte, deși, în mod curios, era convins că ceea ce vedea scotea în evidență fenomene meteorologice sau puteau fi selenite. În 1791 a publicat un studiu despre topografia suprafeței Lunii, "Selenotopographische
Johann Hieronymus Schröter () [Corola-website/Science/329844_a_331173]
-
Europei (Țările de Jos, pe la 1608). Giambatista della Porta a menționat-o în lucrarea sa "Magia naturală" (1589). Mai multe persoane au căutat să obțină brevetul invenției: Hans Lippershey, care a făcut o demonstrație concretă a unei lunete terestre cu grosismentul 3, la sfârșitul lunii septembrie 1608, Sacharias Jansen care ar fi vândut una la târgul de toamnă de la Frankfurt și Metius. Acesta din urmă a fost susținut de către Descartes, care vorbește despre invenția aceasta la începutul lucrării "Dioptrique" (1637): Îndată ce
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]
-
observațiilor sale cerești și, mai ales, prin privirea nouă ce țintea cerul și obiectele pe care le observa: se mira de fenomenele pe care le vedea și le studia. Și-a construit propriile lunete și le-a dat mai întâi grosismente de șase în loc de trei, pentru a ajunge, în mod progresiv, la 20, iar apoi la 30. Prima reprezentare artistică a lunetei astronomice se datorează lui Jan Brueghel cel Bătrân; în tabloul „Peisaj spre castelul Mariemont”, arhiducele Albert de Habsburg ține
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]
-
condiții. Anumite defecte ale lentilelor se pot corecta sau diminua alăturând mai multe lentile construite din sticle cu indici de refracție diferiți; se creează astfel dublete (acromatice) sau triplete (apocromatice) care sunt lipsite de defecte optice pe plaje mai mari. Grosismentul G al unei lunete este dat de formula matematică: formula 1, unde formula 2 este unghiul sub care se vede imaginea finală a obiectului, prin lunetă, iar formula 3 este unghiul sub care se vede obiectul cu ochiul liber. Pentru ușurința observării corpurilor
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]
-
Grosismentul optic este o mărime adimensională definită ca raportul dintre unghiul formula 1 sub care este văzută imaginea formată de sistemul optic și unghiul formula 2 sub care este văzut obiectul: formula 3 formula 2 și formula 1 sunt unghiuri orientate. Dacă imaginea este inversată, grosismentul
Grosisment (optică) () [Corola-website/Science/337035_a_338364]
-
Grosismentul optic este o mărime adimensională definită ca raportul dintre unghiul formula 1 sub care este văzută imaginea formată de sistemul optic și unghiul formula 2 sub care este văzut obiectul: formula 3 formula 2 și formula 1 sunt unghiuri orientate. Dacă imaginea este inversată, grosismentul este negativ. Pentru un sistem non afocal, grosismentul depinde de distanța dintre detector și obiectul observat, și i se standardizează valoarea comercială luând această distanță egală cu distanța minimă de vedere distinctă (vezi Grosisment comercial). Pentru un sistem afocal, destinat
Grosisment (optică) () [Corola-website/Science/337035_a_338364]
-
raportul dintre unghiul formula 1 sub care este văzută imaginea formată de sistemul optic și unghiul formula 2 sub care este văzut obiectul: formula 3 formula 2 și formula 1 sunt unghiuri orientate. Dacă imaginea este inversată, grosismentul este negativ. Pentru un sistem non afocal, grosismentul depinde de distanța dintre detector și obiectul observat, și i se standardizează valoarea comercială luând această distanță egală cu distanța minimă de vedere distinctă (vezi Grosisment comercial). Pentru un sistem afocal, destinat observării obiectelor îndepărtate, grosismentul devine egal cu grandismentul
Grosisment (optică) () [Corola-website/Science/337035_a_338364]
-
unghiuri orientate. Dacă imaginea este inversată, grosismentul este negativ. Pentru un sistem non afocal, grosismentul depinde de distanța dintre detector și obiectul observat, și i se standardizează valoarea comercială luând această distanță egală cu distanța minimă de vedere distinctă (vezi Grosisment comercial). Pentru un sistem afocal, destinat observării obiectelor îndepărtate, grosismentul devine egal cu grandismentul unghiular, iar atunci cei doi termeni sunt sinonimi. Noțiunea de grosisment nu este însă folosită, în mod direct, pentru a caracteriza:
Grosisment (optică) () [Corola-website/Science/337035_a_338364]
-
un sistem non afocal, grosismentul depinde de distanța dintre detector și obiectul observat, și i se standardizează valoarea comercială luând această distanță egală cu distanța minimă de vedere distinctă (vezi Grosisment comercial). Pentru un sistem afocal, destinat observării obiectelor îndepărtate, grosismentul devine egal cu grandismentul unghiular, iar atunci cei doi termeni sunt sinonimi. Noțiunea de grosisment nu este însă folosită, în mod direct, pentru a caracteriza:
Grosisment (optică) () [Corola-website/Science/337035_a_338364]
-
se standardizează valoarea comercială luând această distanță egală cu distanța minimă de vedere distinctă (vezi Grosisment comercial). Pentru un sistem afocal, destinat observării obiectelor îndepărtate, grosismentul devine egal cu grandismentul unghiular, iar atunci cei doi termeni sunt sinonimi. Noțiunea de grosisment nu este însă folosită, în mod direct, pentru a caracteriza:
Grosisment (optică) () [Corola-website/Science/337035_a_338364]