75 matches
-
și opusul ei ar putea fi la fel? De un bun număr de ani trăim în perioada curajului infect. A curajului între ghilimele, desigur. A „curajului” de masă. Când fără a risca nimic oricine poate înjura pe oricine. Se poate grozăvi. Se poate da mare. Cum să reziști (puțini îi rezistă) ispitei contestării comode, care defulează și înnobilează pe deasupra? Ne-au năpădit disidenții, revoluționarii, eroii. Ne calcă în picioare turma celor bravi. E greu să mai găsești în ziua de azi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
întărim straja de margine pe Nistru! Radu Gangur, ochii și urechile mele să fii! Știți cum dau tatarii. Auzi răcnind: "Tatarii!!!... Au venit tatarii!!!!", și tatarii s-au și ițit în capul uliței!... Să cuteze numai a călca Nistru! se grozăvește Radu Gangur. Am hotărât fortificarea Cetății Suceava cu noi bastioane, contraforturi și-un zid de incintă dublu. Până nu se strică vremea. Mâine chiar, cu toții ieșim la cărat piatră, la săpat, la zidit! Cu toții! Cu bombardele lui Orban au străpuns
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
o păstrezi întreagă! Întreagă!! Jur!! Și eu?! Mie ce-mi rămâne! protestează Mihail. Tu?! Partea ta nu e mică! Vei fi sarea bătăliei! "Harța!" Uliuuuu! chiuie Mihail. Ce-am să-i mai hărțuiesc! Ce-am să-i mai belesc! se grozăvește el. Pe cei viteji, căzuți sub iatagan vrăjmaș, nu-i putem lăsa în suferință. Am sfătuit cu vraciul nostru Batista să statornicim mare bolniță pe lângă Mânăstirea Neamțului. Cer binecuvântarea Sfinției tale Preafericite... Binecuvântarea mea să vă sfințească lucrarea de dragoste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
galbeni, poate curma și viața unui Cezar. Vrăjmașul dinlăuntru, neștiut, e mai periculos, că mușcă pândiș, ca vipera. Junghiul zi și noapte tovarăș credincios să-ți fie! Și ochii în patru... Ai grijă de tine, mânzule... Să cuteze numai! se grozăvește Alexandru. Ștefan își scoate pumnalul de la brâu: Mi-a fost tovarăș credincios și mi-a salvat viața. Ți-l trec ție, să te ocrotească... Nici ziua, nici noaptea, să nu te desparți de el! Ochii în patru, fiule... Și de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
unde pe italienește se cheamă altfel. Atunci, l-am trimis la dracu' ca să priceapă: "Come dicere dracu diabolo!... Mare lucru aveți! am bufnit eu cu dispreț. Aveți voi cenuș de coliba?! Aveți?!... Ei, vezi? N-aveți! Noi avem!" m-am grozăvit eu. El nu înțelegea sau se făcea că nu pricepe. "Cenuș, bree! Cenușă!!", i-am răcnit în ureche. "Aaaa!... Cenere!... Cenuso. Întelego! Capisco!" s-a dumirit el. "Sei tranquillo, am adăugat eu cu bruma mea de taliană, o să aveți și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Bellezza! Bellissima!". Parcă nu ne-am fi priceput și noi să înălțăm catedrale?! se aprinde Vlaicu. Să doarmă și domniile lor cu sabia sub căpătâi, veacuri de-a rândul; atunci să-i vedem cu ce "palazzo și catedrale" se mai grozăveau! Într-un fel avem și noi "catedralele noastre", pe care nimeni și nimic nu le întrece în măreție, spune Ștefan. Și când îngenunchem pe pământul gol, și când încleștăm degetele a rugă, cu obrajii uzi, și când ridicăm ochii spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
că nu puteau veni, omenește, mai la toamnă, pe răcoare. Din aiasta se vede cât de mâniat e Mahomed. A dat ca orbeții : prima mare greșeală... Să pohtească! Îi stropșim! Îi... îi... se entuziasmează Mihail. Ciocu' mic! Nu te mai grozăvi! Vorbim noi la urmă!... Eu mă temeam de un război-fulger, caz în care eram terminați! Așa, ei sunt mai mulți, noi suntem mai isteți! Închipuiți-vă: un șarpe ce zic eu -, un balaur cu cap și o coadă nesfârșită, ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
adânc înaintea lui Daniil. Daniil se ploconește adânc, cât îl lasă oasele bătrâne: Măria ta, tot hâtru... Prea mare a fost cinstea... Numai să ai grijă de tine, Ștefane... N-ai grijă. Mie nu mi se poate întâmpla nimic, se grozăvește Ștefan. Nu știi? "Sunt fermecat!" spune și se uită la șomoiogul de cârpe legat cu sfoară, ridică piciorul veselindu-se. Mai bine așa! E grozav chiar! Pune mâinile pe umerii lui Daniil. Îl privește în ochi, lung, adânc, în tăcere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
strânseră la un loc, aproape că nu se mai putea distinge culoarea pământului de cea a oamenilor. Îndemnați parțial de stingherire, oamenii Înnegriți Înaintau ca un val. Totuși, nu-și pierduseră curajul prefăcut și cotinuau să glumească și să se grozăvească. Dintr-o dată, mulțimea tăcu, când Hideyoshi se apropie de scaunul pus lângă steag. La stânga și la dreapta lui stăteau solemni, cu un pas mai Înapoi, pajii și vasalii. Războinicul-demon, Kuroda Kanbei, care era ținta răutăților ei zilnice, se oprise mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
făcut o percheziție la locuința lui I.N.G. , iar aici au găsit trei cartușe pentru pistolul său. Cu toate acestea, el nu a recunoscut că ar fi avut vreodată armă sau gloanțe. Procurorii au stabilit că inculpatul voia doar să se grozăvească cu arma și nu a avut niciodată intenția de a apăsa pe trăgaci. acte normative l Ordinul nr. 662 al ministrului economiei și comerțului privind stabilirea unui formular comun pentru prezentarea informațiilor naționale referitoare la calitatea carburanților introduși pe piață
Agenda2004-41-04-politie () [Corola-journal/Journalistic/282974_a_284303]
-
mă uit în ochii lui!", porunci vocea-i de tunet. "Acum!", insistă cu glas mai moale. Dar știa că nimeni nu l-ar putea privi față către față; el însuși pe vremuri orînduise lucrurile în acest fel și se și grozăvise cu asta. "Să vină slujitorii!" Slujitori? Avusese cîndva, dar îi concediase socotindu-i nedemni de el. Ce nevoie avea de ei? Soață? Cît se mîniase cînd auzise că unii îl socoteau însurat! Fusese mîndru de burlăcia lui fără sfîrșit. "Smintiții
Povești impertinente by Andrei Cornea () [Corola-journal/Imaginative/6975_a_8300]
-
ce, mi se pare deosebit de ciudată ideea că, adunând toate osemintele românilor exilați, lucrul s-a mai făcut și cu alte personalități care au avut în timpul vieții lor o valoare universală, s-ar da țării un motiv de a se grozăvi față de alte țări, presupuse, ele, a nu avea asemenea oseminte magice. E ceva care îmi scapă aici, fapt este că s-au făcut permanent presiuni asupra familiei încă de pe vremea lui Dej, când nu eram eu singura moștenitoare. Mai târziu
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
avantajele pe care aceasta i le aducea, ci s-a lansat în ditirambi nemăsurați la adresa “conducătorului” Romei. Monumentele construite de Domițian depășesc toate monumentele lumii: “Memfis, orașul barbar, să treacă sub tăcere piramidele” - exclama poetul; “Babilonul să nu se mai grozăvească cu zidurile sale; molateca Ionie să nu se mai laude cu templul Dianei... Toate monumentele pălesc în fața amfiteatrului lui Domițian: el singur este demn de faimă”; popoarele pământului îl numesc pe împărat pe drept cuvânt, spune Marțial, “părintele patriei”; animalele
Figuri anacronice pe ecranele TV by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14324_a_15649]
-
fi. Știi ce te așteaptă - l-a luat din scurt moș Dumitru. Știu. Știu prea bine, dar baierele pungii nu le oi slobozi decât după ce oi vedea dacă-i musai să le slobod. Adicătelea după ce îți asculta povestea - s-a grozăvit Pâcu. Ia dă-i brânci, logofete, că prea ne porți cu vorba - l-a zorit din nou moș Dumitru, în râsul celor din jur. Pâcu s-a prefăcut că nu aude. A sorbit o gură de vin și a privit
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
folosim că... ferească Sfântul!... N-om folosi-o dacă n-a fi nevoie, dar le-o arătăm la o adică... Le-o băgăm sub nas, ca să priceapă că nu șăguim deloc. Nici un foc așa în aer nu strică - s-a grozăvit Mitruță. Da, da. Să-i treacă oleacă udul... Apoi dacă s-or înădi ca vulpea la găini, atunci au să dea de-a bâca ca ursul în huci - a încheiat Mitruță vorba, ducându-se la sania lui. Noaptea se lăsa
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
În tăcerile-i Încăpățânate. V-am mai spus că, spre deosebire de mulțimea spadasinilor și bătăușilor care Își răsuceau mustața și vorbeau cât mai gălăgios pe străzile și În toate locurile de clacă ale Curții, pe el nu l-am auzit niciodată grozăvindu-se cu amintirile lungii lui vieți militare. Însă, uneori, vechii camarazi de arme strânși În jurul unor stacane cu vin se refereau la el În istorisiri pe care le ascultam lacom; pentru că, la vârsta-mi fragedă, Diego Alatriste era Înlocuitorul acelui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
aflăm că se mîndrea cu originea lui țigănească și se mînia teribil cînd îi era contestată: „ «Îți crăp capul» striga el ridicînd bastonul, la Capșa, asupra lui Lemnaru care-i spunea că era, de fapt «armean, nu țigan, cum te grozăvești». «Am venit aici ca rob, cu cuceritorii» spunea Barbilian cu voce tunătoare. Niciodată robia nu primise un mai pregnant elogiu." Memorialistul de azi știe de la tatăl său, care fusese în tinerețe cel mai bun prieten al lui Barbu, că afirmația
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6771_a_8096]
-
de vină, că degeaba scriu pagini care ar muia și pietrele, degeaba dezlănțuie o imaginație demiurgică, degeaba descriu crime și incesturi care ar cutremura zeii, căci au de-a face cu cititori care aud, placizi, la știrile din fiecare seară grozăvii cu mult mai mari și citesc în cotidiane fapte cu mult mai improbabile. Cu cititori care umblă după ei cu liste nesfârșite ale problemelor ce trebuie rezolvate, care au capul plin de alergătura zilnică, absurdă dar absolut necesară. Cine să
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
-o. 35. Au zidit înălțimi lui Baal în valea Ben-Hinom, ca să treacă prin foc lui Moloc pe fiii și fiicele lor: lucru pe care nu li-l poruncisem; și nici nu-Mi trecuse prin gînd, ca au să facă asemenea grozăvii ca să ducă pe Iuda în păcat." 36. Și acum, așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel, despre cetatea aceasta, despre care ziceți: "Va fi dată în mîinile împăratului Babilonului, biruită prin sabie, prin foamete și prin ciumă": 37. Iată, îi voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
umane, ca o expresie incomparabilă a „Înaltului umanism socialist”. Ca atare, să dăm mulțumire Domnului Dumnezeu că n am cunoscut nici a suta parte din incalificabilele orori bolșevice și satanice, să fim cât mai modești și să nu ne mai grozăvim, nici măcar În cuget, În dialogul cu noi Înșine, acreditând ideea stupidă, fariseică și nespus de falsă că noi am fi niște victime nemaipomenite, de toată exemplaritatea. Să nu uităm, de asemenea, că, până la sacrificiul suprem pentru Hristos și pentru Patrie
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
în momentele cele mai zguduitoare, în puntele cardinale a destinului omenesc, în care sufletul amenință de-a zbucni din toate încheieturile sale, daca ne face să privim încă într-o adâncime plină de mister, din care se pot încă dizlănțui grozăvii nouă, atuncea reprezintatorul însuși e poet și ni semnalează un ecuilibru a tuturor puterilor omenești care ne arată (învinse) cucerite într-adevăr antitezele cele mai aspre din natura noastră umană. După toate descrierile, efectele lui Garrick, ale acestei inteligențe înrudite
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
intre la împărat după un libert. Dar ce libert! Unul care lucrează direct cu împăratul și care-i poate influența deciziile și relațiile cu supușii. O astfel de preemi nență șochează profund mândria romană. Mai ales a proștilor care se grozăvesc cu strămoșii lor. Nu le trece prin minte că dintotdeauna înalții funcționari ai statului și-au desfășurat acti vitățile oficiale din intimitatea propriei locuințe. Republica nu le-a pus niciodată la dispoziție decât un personal cu totul insuficient. Principele însuși
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
la impozite pentru guvernul Badoglio. Pe urmă a venit 8 septembrie, zona În care noi eram noi a căzut sub controlul Republicii Sociale, iar unchiul meu s-a acomodat și cu asta. Încasă tributul pentru Republica Socială. Adelino Canepa se grozăvea Între timp cu legăturile lui cu primele formațiuni de partizani, acolo, În munți, și promitea răzbunări exemplare. Noi, copiii, Încă nu știam ce erau aceia partizani. O sumedenie de povești circulau pe seama lor, dar nimeni nu-i văzuse. Se vorbea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
așa încît pînza s-a copt fără ca să poți să-ți dai seama cu ochiul liber. O luai, îți făceai cămașă ori bluză și la prima ploaie ori la prima spălătură se deșira toată. Asta era explicația servitorilor care se grozăveau că știu și ei secretele stăpînilor. Dar adjutantul Popianu era un spirit științific și de aceea l-a pus pe Hariton, care printre altele era și un fel de chimist al Cramei, să facă o analiză a pînzei în laboratorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
plece. Frate-său i-a sărit atunci în față și a împins ușa cu piciorul, barîndu-i calea. "Mă, tu înțelegi de vorbă bună sau nu? Să știi că pot folosi și alte metode dacă ești căpățînos." "De pildă?" s-a grozăvit Dinu. "De pildă, te bat pînă-ți ies gărgăunii din cap", l-a lămurit, prompt, frate-său. Dar nu s-a intimidat. N-a luat în serios amenințarea. "Ei, nu zău, l-a înfruntat el. Încearcă numai dacă vrei s-o
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]