71 matches
-
în momentele cele mai zguduitoare, în puntele cardinale a destinului omenesc, în care sufletul amenință de-a zbucni din toate încheieturile sale, daca ne face să privim încă într-o adâncime plină de mister, din care se pot încă dizlănțui grozăvii nouă, atuncea reprezintatorul însuși e poet și ni semnalează un ecuilibru a tuturor puterilor omenești care ne arată (învinse) cucerite într-adevăr antitezele cele mai aspre din natura noastră umană. După toate descrierile, efectele lui Garrick, ale acestei inteligențe înrudite
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
intre la împărat după un libert. Dar ce libert! Unul care lucrează direct cu împăratul și care-i poate influența deciziile și relațiile cu supușii. O astfel de preemi nență șochează profund mândria romană. Mai ales a proștilor care se grozăvesc cu strămoșii lor. Nu le trece prin minte că dintotdeauna înalții funcționari ai statului și-au desfășurat acti vitățile oficiale din intimitatea propriei locuințe. Republica nu le-a pus niciodată la dispoziție decât un personal cu totul insuficient. Principele însuși
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
-o. 35. Au zidit înălțimi lui Baal în valea Ben-Hinom, ca să treacă prin foc lui Moloc pe fiii și fiicele lor: lucru pe care nu li-l poruncisem; și nici nu-Mi trecuse prin gînd, ca au să facă asemenea grozăvii ca să ducă pe Iuda în păcat." 36. Și acum, așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel, despre cetatea aceasta, despre care ziceți: "Va fi dată în mîinile împăratului Babilonului, biruită prin sabie, prin foamete și prin ciumă": 37. Iată, îi voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
într-un fluier, și păunii se strâng să mă întâmpine. E minunat. Păsările scot un soi de cloncănit, care parcă ar psalmodia. Dacă se află în toane bune, își desfac „rochiile“ verzi-albastre și se iau la întrecere în a se grozăvi cu frumusețea lor. — Fie ca norocul să vă fie alături mereu, doamnă! mă salută An-te-hai cu adânci plecăciuni în dimineața asta. — Fie ca norocul să vă fie alături mereu! Alți eunuci, doamnele de onoare, slujnicele, până și bucătarii devin purtători
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
alcool și sexualitate, paralizate de spaima devenirii, spaimă care nu se traduce și nu duce la o hotărâre de a lupta cu împrejurările vitrege, indiferent de soarta luptei, și să capete astfel măreția cuvenită omului, ci se bâlbâie și se grozăvește exprirnînd rudimente de noțiuni, amenințări controlate de comisarul de poliție sau de negustorul sau crâșmarul din colț, unde-și are arvunite leafa lui nefericită și conștiința. Făcătorii de cuvinte își închipuie că au de partea lor pe Sadoveanu și pe
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
strânseră la un loc, aproape că nu se mai putea distinge culoarea pământului de cea a oamenilor. Îndemnați parțial de stingherire, oamenii înnegriți înaintau ca un val. Totuși, nu-și pierduseră curajul prefăcut și cotinuau să glumească și să se grozăvească. Dintr-o dată, mulțimea tăcu, când Hideyoshi se apropie de scaunul pus lângă steag. La stânga și la dreapta lui stăteau solemni, cu un pas mai înapoi, pajii și vasalii. Războinicul-demon, Kuroda Kanbei, care era ținta răutăților ei zilnice, se oprise mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
mă asaltează, steaua mea de zăpadă!... Închise ochii și imaginea acelei cântărețe și dănțuitoare îi apăru atât de vie, încât putu să-i simtă respirația, multele, feluritele ei mângâieri și sărutări până când viermele nesățios și băgăreț, organul cel pricăjit se grozăvi dintr-odată. Știu, știu, neghiobule! Tu recunoști întotdeauna femeia aia și numai pe aia. Hmm! Hai s-o spunem altfel!... Mmm!... Satiri, pani, silvani... Pa-pam, pam, pa-pam... Da, ține-o tot așa!... Satiri, pani, silvani... Toți aproape-mi se adună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
la impozite pentru guvernul Badoglio. Pe urmă a venit 8 septembrie, zona În care noi eram noi a căzut sub controlul Republicii Sociale, iar unchiul meu s-a acomodat și cu asta. Încasă tributul pentru Republica Socială. Adelino Canepa se grozăvea Între timp cu legăturile lui cu primele formațiuni de partizani, acolo, În munți, și promitea răzbunări exemplare. Noi, copiii, Încă nu știam ce erau aceia partizani. O sumedenie de povești circulau pe seama lor, dar nimeni nu-i văzuse. Se vorbea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
singurul tovarăș redacțional al lui Roșu, care îi spunea deseori: ― Să știi, puiule, că tu ai să ajungi! Ascultă-mă pe mine ce-ți vorbesc, că eu nu vorbesc fleacuri ca domnișorii ăștia care vin cu pălăria-n cap, se grozăvesc, mint și nu-s capabili să scrie un rând cumsecade. Ai să ajungi, băiete, pentru că îți place munca și nu te codești! Să știi!... Ai și talent, ești și sârguitor, tocmai ce trebuie unui gazetar bun. Nu zic, se poate
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
fi trebuit să se lipsească. Un analfabet ușor retardat, ulceroși, tipi care nu Întrunesc baremul fizic (adică pitici aproape), oameni cu ligamente inutile, epileptici... În toată viața noastră nu am Întîlnit erori ale naturii cîte am găsit În armată. Ce grozăvii, bine c-am scăpat de Ceaușescu! Clar. Și bine că ăștia acum ne scurtează armata. Uaaa! CÎt mai avem? Patru luni. Patru luni de armată? Îți vine să crezi? Spre seară, stăm În salon și citim presa. Costinel și colegii
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Caut să mai citesc ceva, dar simt că oboseala îmi dă târcoale. Îmi reazem fruntea în palmă... „Așa-i că ai cam obosit, fiule?” aud vocea bătrânului, cu inflexiuni părintești. Așa-i, părinte, dar nu mă dau bătut - m-am grozăvit eu. „Atunci îi bine.” „ Cum să te dai bătut, conașule? Unde ai mai văzut un flăcău ca matale să se deie învins de te miri ce? Păi matale nu ești unul de ici de colea. Doar ai stat lângă marele
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
plece. Frate-său i-a sărit atunci în față și a împins ușa cu piciorul, barîndu-i calea. "Mă, tu înțelegi de vorbă bună sau nu? Să știi că pot folosi și alte metode dacă ești căpățînos." "De pildă?" s-a grozăvit Dinu. "De pildă, te bat pînă-ți ies gărgăunii din cap", l-a lămurit, prompt, frate-său. Dar nu s-a intimidat. N-a luat în serios amenințarea. "Ei, nu zău, l-a înfruntat el. Încearcă numai dacă vrei s-o
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
mi l-ai spus despre ea a fost că din cauza ei ai fost dat afară de la Levy Pants. — E adevărat. Dar s-ar putea să fi fost spre binele meu. Noua mea activitate e posibil să se dovedească plăcută. — Ce grozăvii vorbești, spuse tristă doamna Reilly. Ai fost dat afară dintr-o slujbă de funcționar de două parale și-acu’ vinzi cârnați pe stradă. Ei bine, vreau să-ți spun un lucru, Ignatius. Ai grijă să nu te dea afară și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Frate-său i-a sărit atunci în față și a împins ușa cu piciorul, barându-i calea. „Mă, tu înțelegi de vorbă bună sau nu? Să știi că pot folosi și alte metode dacă ești căpățânos”. „De pildă?” s-a grozăvit Dinu. „De pildă, te bat până-ți ies gărgăunii din cap”, l-a lămurit, prompt, frate-său. Dar nu s-a intimidat. N-a luat în serios amenințarea. „Ei, nu zău, l-a înfruntat el. Încearcă numai dacă vrei s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
umane, ca o expresie incomparabilă a „Înaltului umanism socialist”. Ca atare, să dăm mulțumire Domnului Dumnezeu că n am cunoscut nici a suta parte din incalificabilele orori bolșevice și satanice, să fim cât mai modești și să nu ne mai grozăvim, nici măcar În cuget, În dialogul cu noi Înșine, acreditând ideea stupidă, fariseică și nespus de falsă că noi am fi niște victime nemaipomenite, de toată exemplaritatea. Să nu uităm, de asemenea, că, până la sacrificiul suprem pentru Hristos și pentru Patrie
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
mulți ani, trecut de tinerețea dintîi, vroia să Își Întîlnească, Încălcînd Învoiala cu Cryos, o parte din urmași. Cine să mai țină minte spusele lui de odinioară, mai ales că unii le luaseră drept o fanfaronadă? Și ei, poate, se grozăviseră aiurea, uneori, cu cine știe ce minunăție; cine să crească urmașii unuia ca Thomas? - și-au zis probabil cei care, noaptea, În Christiania, la o votcă, ascultaseră vorbele acestuia. Nu pomenise niciodată numele clinicii; nimeni, de atunci, nu-i amintise de cele
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
cu severitate: «De ce râdeți? Eu am cercetat această familie (cette lignée) și am probe evidente despre afirmația mea, de aceea, n-am să mă însor decât cu o aristocrată cu mâini frumoase și glas blând». O dată a îndrăznit să astfel grozăvească cu această obârșie în fața tatălui său. Ce râs a fost! Caragiale, bătându-și țeasta, a exclamat: «Ce tot spui, mă! străbunicul tău era plăcintar! Purta tava pe cap. De-aia sunt eu turtit în creștet!». Matei s-a făcut roșu
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
pur și simplu, pe naivi. De ce atâtea zbateri bolșevice vizavi de înregimentarea tuturor muncitorilor într-o organizație politică? Răspunsul este dat de istoria recentă: încă din anul 1944 „dictatura proletariatului” fusese declarată doctrină oficială a partidului comunist român. Iată ce grozăvii mai inserase tov. Russu în adresa sa, ca pentru a demonstra că tot ce am scris noi până acum nu este o simplă divagație ci o aserțiune care ar face nule și inutile orice comentarii: „...în ultima ședință din 25
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de vină, că degeaba scriu pagini care ar muia și pietrele, degeaba dezlănțuie o imaginație demiurgică, degeaba descriu crime și incesturi care ar cutremura zeii, căci au de-a face cu cititori care aud, placizi, la știrile din fiecare seară grozăvii cu mult mai mari și citesc în cotidiane fapte cu mult mai improbabile. Cu cititori care umblă după ei cu liste nesfârșite ale problemelor ce trebuie rezolvate, care au capul plin de alergătura zilnică, absurdă dar absolut necesară. Cine să
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
serviciului militar. La școală, deși colegii își palmau pe ascuns țigările, nu reușise nimeni să-l corupă. Ca orice lucru interzis, tentația fusese mare, însă el își impusese, ca pe un exercițiu al voinței, să nu facă ceea ce făceau ceilalți, grozăvindu-se. Reușise, dar în timpul școlii de ofițeri, fără interdicții, chiar superiorii recomandând între două ore de instrucție tactică “o pauză pentru o țigară“, trăsese câteva fumuri. La început, firesc, se înnecase, dar când era ger afară, fumul îl încălzea inducându
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
mai erau decât zece zile până la examenul de admitere. Am nimerit În cameră cu un băiat vesel, George Melinte, În căminul de la Grozăvești. (Nu Înțelegeam de ce Îi spune „Grozăvești“, asociind aleatoriu acest nume cu termeni ca grozav, groază, a te grozăvi, fără să vreau să mă fixez semantic și chiar cu teama neînțeleasă de a mă fixa la o accepție precisă.) Mă Întrebam ce-o să fac dacă nu voi intra la facultate, dar nu voiam să gândesc la acest lucru; nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
nehotărât încă dacă să continue să deseneze, ea zicea că nu prea îl sugrumă talentul, sau să facă alte proiecte, cum ar fi case, parcuri, grădini și magazine, sau să se avânte și mai mult în activitatea de tânăr utemist, grozăvindu-se cu afișele, cu cercurile de cor și poezie muncitorească, cu atenția împărțită în toate direcțiile, să depisteze dușmanii de clasă, pentru că, nu-i așa, mama? lupta de clasă se ascute tot mai mult și dușmanul nu așteaptă decât o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
prin Societatea de Cruce Roșie în care fusese tot timpul activă, încă de dinaintea războiului, le-a trimis și acestora pachete, nu destul de des și de mari, dar le-a trimis totuși, în acele vremuri nu prea prielnice, fără a se grozăvi cu asta și fără să-i treacă prin minte că vreunul din oamenii aceia o să ajungă la putere sau că are vreunul idee de existența ei. Parcă asta era important? După un timp în care, oricât de zgârcit le-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
Nu știu dacă lumea în care trăiam era de vină, înainte de orice, dar nu prea aveam curajul să vorbesc, puteam ajunge, eu și rude ale mele, la Canal, ca pe vremuri. Nu cred că el ar fi avut curajul. Ne grozăveam și ne dezlănțuiam ca proștii în neștire la o votcă, numai între prieteni, dar curajul nostru nu trecea de pereții paharului, pentru că ne era pur și simplu teamă. Poate ai uitat, Domniță, cum era. Eu și încă mulți alții ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
de-aia nu știu dacă o să mai fiu în stare să gândesc chestiile astea din nou sau dacă ar mai avea vreun rost să...“ „Da. Știu.“ „Pe toate le știi mereu! Te-am contrazis mereu când spuneai asta, prea te grozăveai! Dar, în clipa asta, sunt convinsă că ai dreptate, știi într-adevăr ce vreau să spun sau măcar ce se petrece cu mine...“ „Cred că știu...“ „Simt nevoia să vorbesc pentru că știu că n-am să mai scap. Mă simt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]