283 matches
-
fântâni M-ai poruncit să le fiu curcubeu, Cartea Aceea, ce mi-ai pus-o în mâini, Mi-a rămas deschisă mereu. Acum, ca niciodată, vreau să mă spui, Clipa se face tot mai târzie, E atâta liniște acolo pe grui! Câtă din ea mi-a rămas, cine știe... Mă văd câteodată Copchilul ce nu-s, Ochii lui, Doamne, încep să mă frigă, Leagănul, cel de nuiele, s-a dus, Umblă prin lume de-atunci și tot strigă. Prietenii mei, din
SE FĂCEA DIMINEAŢĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350787_a_352116]
-
de-a mea: “Să mă spăl cu pământul / înspumându-mi cu patimă / grumazul, mîinile, sânii / coapsă rotundă / și astfel curată de lutul flamand / să-mi reînviu începutul /când apa mă înfierbânta răcoroasă, / seducătoare și casta / în hăul fântânii / pe pașnicul grui / de acasă.” (Răspântii de sine). Așa cum anticul Anteu, sprijinea Pământul pe umeri. Nu-ți trebuie brațe vânjoase pentru a-l sprijini. Destul să întinzi mâinile spre cer, ca-n banerul publicitar care însoțește această mișcare mondială. Chiar și un copilaș
CEA MAI MARE MIŞCARE GLOBALĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354845_a_356174]
-
De nu-s la îndemâna tuturor Niciunele din ele nu-s furate, Toate le-am lăsat la locul lor! Scriu și eu, când scriu e Sărbătoare Și nu dau socoteală nimănui, Ca apa care curge din izvoare, Ca iarba pârjolită peste grui... Odată o să-mi fie prea târziu, Scriu și eu, cât încă e devreme, Scriu și eu cum mă pricep să scriu-, Cât jar o să-mi rămână din poeme? Scriu și eu cu Dragoste întreită O Carte unde să m-ascund
SCRIU ŞI EU... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370853_a_372182]
-
tu de la momentele importante din viața lor. Un moment pe care l-am conștientizat este momentul în care ajungi să-ți înmormîntezi părinții în locurile de adopție. Pentru mine a fost când tatăl meu, în loc să fie înmormântat în cimitirul din Grui din Săliștea Sibiului, lângă ai săi, și-a găsit locul de veci în cimitirul Mount Pleasant din Toronto, care a fost, în clipa morții sale neașteptate, cel mai aproape. Bunicul meu, tatăl tatălui meu, plecase în America înainte de primul război
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU MILENA MUNTEANU (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353452_a_354781]
-
de raze despletite Au ațipit crâmpeie vagi de viață Pe brațul sur al toamnei desfrunzite - Amăgitoare clipe-n pumni de vise, Strânsoare dulce-n lacrimi de gutuie - Cu picuri moi de ceară-n paraclise, Cânt de fecioare suie, lin, pe gruie. Prin ierburi arse, de îngheț pudrate, Trec cerbi sfințindu-și coarnele în brume. Apăsătoare liniște-n cetate Cu nori îngenunchind tăceri în hume. Ce pace-i azi la mine, în odaie - Căminul vechi, dantelării de-aramă, Ferestre tremurând sub stropi
POEMELE AMURGULUI (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353032_a_354361]
-
pruncii se juca voioși prin cetate, și femeile făceau de-ale gurii, la poarta cetății se auzi un sunet de corn care dădu fiori de spaimă oștenilor și regelui Comanus cel Viteaz. Era un străjer ce venea cu grabă de pe gruiul din depărtare. Și-i dădură drumul în cetate. Acesta se-nfățișă înaintea regelui și cu glas ca de animal rănit strigă: - Romanii ! Vin romanii! Și, cum rosti aceste vorbe, căzu la pământ mort, că avea înfiptă în spate o săgeată
POVESTEA TARNIŢEI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/343247_a_344576]
-
pierdui. Veniți cu toți cu brațele întinse spre a lua, din multul meu prisos, acest mirific rod care desprins e din sufletu-mi ce-i iar impetuos. Priviți cum a mea viață se desfată pe-al împlinirii plin de viață grui pe care doar tristețile sunt ninse. Căci atât timp cât pot fi de folos, iar dragostea ce-o port de necuprins e, nu pot decât să chiui bucuros. Anatol Covali Referință Bibliografică: Sunt plin de rod / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
SUNT PLIN DE ROD de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343145_a_344474]
-
-te, mărgărite” și ”Răzbunarea lui Statu-Palmă”, în care elementele populare erau manifeste la Alecsandri, Eminescu va crea poemul ” Fata în grădina de aur, Miron și frumoasa fără corp”, ”Călin Nebunul”. Când Vasile Alecsandri a publicat legenda în versuri a lui ”Gruie Sânger”, Eminescu a căutat să scrie o dramă istorică dedicată acestui personaj, care să poarte același titlu cu al poemului ”bardului de la Mircești”, mărturie conferită în manuscrisul 2278, f.18 și 2262, f.107v și următoarele, din cadrul Bibliotecii Academiei. Apropierea
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
metaforizat și concizional viața. Ce-i oare viața?..Umbră, fum?/ Toți alergăm .... pe-același drum....!/ Adesea însă mă gândesc,/ Dac-am să plec, oare lipsesc?!... (Mircea Cârțișorean-Rațiu). Enunță, la final, câteva titluri din repertoriul tău. „Măiculița mea bătrână”, „Trecui dealul Gruiului”, „Măi peline, măi peline”, „M-o trimis taica la târg”, „De la Cârța, mai la vale”, „Dragu mi-i cioban să fiu”, „La Sibiu și-n Boișoara”... Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Mircea Cârțișorean-Rațiu. Iubirea de melosul
MIRCEA CÂRŢIŞOREAN-RAŢIU. IUBIREA DE MELOSUL FOLCLORIC, VOCAŢIE PRIMORDIALĂ ŞI IREPROŞABILĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371016_a_372345]
-
formată din mari generali care vor să asiste la o probă practică dată de colonelul Iosif Teodorescu, comandantul Regimentului 30 Dorobanți spre a fi înaintat la gradul de general. Mi-aduc aminte că tema exercițiului-probă era plecarea de pe platoul din Grui, la ora H și desfășurarea regimentului în unități de luptă, în vederea cuceririi muntelui Boldul și a satelor locului, Bughea și Albești. Seara, ne-am instalat pe Grui. Plecarea se făcea de aici, unde era o liniște deplină. Pe șoptite, sublocotenentul
GRAD DE GENERAL CU TARAF DE LĂUTARI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371234_a_372563]
-
de general. Mi-aduc aminte că tema exercițiului-probă era plecarea de pe platoul din Grui, la ora H și desfășurarea regimentului în unități de luptă, în vederea cuceririi muntelui Boldul și a satelor locului, Bughea și Albești. Seara, ne-am instalat pe Grui. Plecarea se făcea de aici, unde era o liniște deplină. Pe șoptite, sublocotenentul Ionescu, de fel de prin Dragoslavele, mă întrebă: “Măi, Pârnuță, spune-mi care e misiunea plutonului meu, pentru că din ce ne-a relatat cpt. Constantinescu, n-am
GRAD DE GENERAL CU TARAF DE LĂUTARI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371234_a_372563]
-
de mitraliere, condusă de cpt. Popescu, i-am răspuns. Eram foarte atent la tot ce se întâmplă în jur. N-am ațipit nici un minut când, deodată, ce să vezi? În liniștea adâncă a locului ce coborâse dinspre coama falnică a Gruiului, peste locul care adăpostea pe militarii dizlocați aici cu acest prilej și când tensiunea colonelului ce avea să fie inspectat ajunsese la limite greu suportabile din cauza emoților - era în joc calitatea de strateg pe care urma s-o dovedească fezabilitatea
GRAD DE GENERAL CU TARAF DE LĂUTARI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371234_a_372563]
-
acest prilej și când tensiunea colonelului ce avea să fie inspectat ajunsese la limite greu suportabile din cauza emoților - era în joc calitatea de strateg pe care urma s-o dovedească fezabilitatea manevrelor și a planului tactic expus în proiect pe Grui apare, fără veste, o trăsură trasă de patru cai plină cu lăutari, care cântau de mama focului din vioară și mai ales țambal și acordeon ... Totul, aveam să aflam mai târziu, pus la cale de doi cheflii, locotenenții Bujenescu și
GRAD DE GENERAL CU TARAF DE LĂUTARI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371234_a_372563]
-
nemurire pentru tulpină. Nu pregeta Vreau să te iau cu mine și să pornim haihui spre a uita de-acest acum bezmetic unde orice speranță are cârpit un petic, iar semenii au devenit statui. M-am săturat de-același veșnic grui pe care-orice urcuș este estetic. Vom da în iureș buzna în cel dintâi frenetic unde nici resemnare, nici deznădejde nu-i. Nu pregeta și haide să-ți arăt cum ghioceii-nfruntă cel mai cumplit omăt, iar viscolul devine adiere. Ținându
AFLUX NU PREGETA de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373088_a_374417]
-
Moneda Imperiului domina aproape în exclusivitate piața locală, ca monedă curentă cu valoare circulatorie. Au circulat în aceste secole și monede bizantine de aur și argint-descoperiri numeroase s-au făcut de-a lungul Dunării, în nordul Dobrogei, la Dinogetia și Grui, în Moldova, la Dolhești (jud. Iași), unde s-au aflat câteva tezaure de monede bizantine de aur din anii 976-1028. Cel mai mare tezaur este cel de la Dinogetia, descoperit în 1935, care cuprinde 106 piese-monede aflate în legătură cu prezența militară bizantină
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
mai fost încercat și de N. Beldiceanu (Moșii, 1872, Apusul soarelui, 1873, Prășitorii, 1876) sau N. Volenti (Icoane din viață, 1883-1887). Prin Alecsandri pătrund de asemenea legenda și legenda istorică în versuri (Dumbrava Roșie, 1872, Dan căpitan de plai, 1874, Grui Sânger, Legenda ciocârliei, 1875), în care s-au mai exersat N. Beldiceanu (Noureanu, 1876), N. Gane (Piatra lui Toader, 1874), Ciru Oeconomu (Petre Cărăbete, 1885, Capul lui Mihai Viteazul, 1889). Balada romantică a fost și ea selectată (I. Negruzzi, Kaher
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
din acea cupă. [BOGDAN] (cu estremă bucurie) Oh! [cît] îți mulțămesc! (bea repede) [ANNA] Bogdane!... Ai crezut [tu] că nu te mai iubesc! O, dulcele meu suflet... acuma ești al meu, Al meu pentru vecie... Zîmbește-mi... așa vreu. {EminescuOpVIII 125} GRUIE SÎNGER TRAGEDIE 2278 PERSOANELE IUGA voievodul Sucevei MARIA Doamna BOGDAN-DRAGOȘ fiul lor MIHNEA SÎNGER IRINA GRUIE fiul lor GALU voievodul Tatrei și Câmpulungului AMIN fiul său ANGELICA fiica sa [URICARUL] AMBROZIE episcop și egumen monastirei Pietroasa Nuntași EUSTRATIE LIMBĂ-DULCE PEPELEA
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
zodii i-a spus că a lui fiu N-ajunge niciodată coroana să o poarte, Că de pe a sa frunte cu fărdelegi pătată Cu sabia luată va fi de Bogdan-Dragoș. De-aceea el trimite în [patru ] părți a lumei Pe Gruie pârcălabul menit să-i fie naș Să-l stingă de pe lume pe Bogdan-Dragoș Vodă. BOGDAN Mamă, mamă! MARIA Aud, dragul mamei BOGDAN Cum se cheamă apa ce curge pe-aici?... E tare repede MARIA Bistrița, dragu mamei. B[OGDAN] Da
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-i lăsată mai în jos de verzii umeri Se întinde și atinge cu-a ei poale râul Prut, O regală avangardă a-mpăraților Carpați. {EminescuOpVIII 199} ALEXANDRU LĂPUȘNEANU 2282 [PROLOG] Versiunea A [BOIERI DE LA CURTE] - Vere, ce mai e cu Gruie? - Pe cât știu e la Hotin, Turcii l-au închis acolo pe cuvânt că e hain. Cum află că Vodă lasă turci să apere cetatea Și că numai pentru oameni, să le facă direptate, Lasă pârcălab acolo... Gruie și-a ieșit
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Hotin, Turcii l-au închis acolo pe cuvânt că e hain. Cum află că Vodă lasă turci să apere cetatea Și că numai pentru oameni, să le facă direptate, Lasă pârcălab acolo... Gruie și-a ieșit din minți. De-avea Gruie vre o teamă era să nu moară-n pat. dracu-i iese înainte cu colaci! "Eh, mă duc să scap Hotinul, șaptezeci de mii de draci! " O săgeata drept în coastă, ce mai leac și ce mai vraci, Cum te
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
S-auzea că Lăpușneanul a trimis la turci o carte Ca să-i deie drumul turcii... Lor le place viteaz bun, I-ar da drumu-n dragă voie, oricât fie de nebun... - Ce-ntrebați la deal la vale, verișcani, ce e cu Gruie, Între voi nu este nimeni care poate să v-o spuie? Și de bietul om vă place să mai faceți încă glume! E aici, e mort sărmanul, e pe ceealaltă lume... Mort cum mor la noi vitejii, fără drept și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pe ceealaltă lume... Mort cum mor la noi vitejii, fără drept și judecată! Ei, erau mai bune vremuri, în Moldova, altădată. - Astăzi este Lăpușneanu, turcul șade la Hotin, Iar[ă] cine se ridică împrotivă... e hain... - Da, hain ca bietul Gruie... Cel viteaz e azi mișel... Arbore, să nu-ți uiți vorba... Dar ce s-a-ntîmplat cu el? - Dar de ce? Dar cum? - Cum, Doamne, nu i-a dat atât de furcă Cu împărăția? Vodă a simțit cumcă-l încurcă... - Ei, ce s-a-ntîmplat? Ce
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
e pentru noi poveste. [P R O L O G] Versiunea B 2254 [PERSOANELE] ALEXANDRU LĂPUȘNEANU VÎSCAN MOVILĂ IOSIF VEVERITĂ [JURJ HRÎBOR] MOȚOC IOAN visternic BOGDANA CRACALE CAPOTESCUL uricar [VEVERIȚĂ, MOVILĂ, CRACALE, JURJ HRÎBOB] VEVERIȚĂ Vere, ce mai e cu Gruie? MOVILĂ Pe cât știu e la Hotin; Turci-l țin închis acolo pe cuvânt că e hain. Cum au auzit că turcii de acum păzesc cetatea Și că numai pentru oameni, să le ție direptatea, E un pârcălab acolo... Gruie și-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
direptatea, E un pârcălab acolo... Gruie și-a ieșit din minți... Ridicând un pumn de oameni înarmați până în dinți, El se duse drept la pașă..." Cine te-a trimis aice, Pașo? " Turcu-atuncea rîde: "Domnu[l] vostru, măi voinice! " Domnul? " - zise Gruie - [Domnul? ] Cine-i ăla? Care Domn? Domnii legiuiți ai țării dorm de vecin[ic]ul lor somn. Pe mormintele închise, în locaș întunecos, Noi, boierii-am ales Vodă în Moldova pe Hristos. Pârcălabi suntem cu toții și ostași ai lui Isus
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
că Lăpușneanu au trimis la ei o carte Ca să-i deie drumul turcii... Lor le place viteaz bun I-ar fi dat în dragă voie, oricât fie de nebun... MOȚOC Ce-ntrebați la deal la vale, verișcani, ce e cu Gruie? Între voi nu este nimeni care poate să v-o spuie? Și de bietul om vă place să mai faceți încă glume... E aici, e mort sărmanul, e pe ceealaltă lume. Mort cum mor la noi vitejii, fără drept și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]