48 matches
-
dintre primii psihiatri care au stabilit, în unele cazuri de imbecilitate, o implicație hipotiroidiană ("În unele cazuri de imbecilitate trebuie de asemenea să ne gândim la rolul glandei tiroide. deoarece această stare psihică se întâlnește al un mare număr de gușați și de cretini"). Totodată, pentru C. I. Parhon, rolul tiroidei în patogeneza mongolismului era obscur. Cercetări extinse au fost întreprinse în privința relațiilor dintre paratiroide și unele tulburări psihice. Ele constituie obiectul a numeroase comunicări, dar concluziile nu au fost concludente
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
lirico-satirică, marcată de interogația retorică "Au prezentul nu ni-i mare?", poetul înfățișează "comedia minciunii", demagogia, fanfaronada. Mai întâi este reliefat un portret individual ("urâciunea fără suflet, fără cuget"), după care urmează un portret colectiv ("fonfii și flecarii, găgăuții și gușații"); spuma asta-nveninată, astă plebe, ăst gunoi..."). În altă parte, poetul satirizează "progenitura de origine romană", întoarsă de la studii din Paris, nonvalorile și consecințele existenței lor: "câștigul fără muncă"; "virtutea ? e-o nerozie; Geniul? o nefericire". În final are loc invocarea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
scriitori au fost lipsiți de har. Naționalismul pe care-l exhibă personajul, are accentele virulente ale pamfletului din Scrisoarea III: "Așa-i trebuie țării... mama lui, lui Apolodor din Damasc că a făcut podul peste Dunăre. să ne vie toți gușații din Balcani..."58 Textul capătă valențe intertextuale. O viziune, cu totul nouă, asupra sinuciderii lui Ladima ne-o aduce celălalt prieten al său, Cibănoiu. Convingerea sa este că gestul s-ar explica nu numai prin certitudinea tardivă și chinuitoare a
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
pe care naratorul le speculează cu abilitate: setting-ul izolat și straniu (domeniul familiei Kemény), un personaj banal, cu o atitudine pozitivistă (obezul și complet vidatul de umor Silvestru Hotăran), slujitorii de la castel, apropiați, ca ton, mai degrabă teratologicului decât antropicului (Gușatul, incapabil, aparent, de vorbire articulată), istoria unei familii ilustre, dar decăzute, incluzând figuri cu pasiune pentru ocultism (contele Armin), în fine, spectrul care nu-și găsește liniștea, bântuindu-i cu voluptate tristă pe cei rămași în viață (Aranka). Dacă vorbesc
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
castelului este deschisă de "[o] jivină de om, păroasă, cu mâinile până la genunchi". Șocul acestei prime întâlniri cu oamenii casei este augmentat ulterior; călătorii descoperă o altă creatură, demnă de fanteziile cinematografice ale unor Tod Browning sau Wes Craven: "un gușat cu traista de carne lucioasă, căscând ochii cârpiți, rânjind dinții galbeni într-un râs grotesc și strâmbându-se tâmp". În sfârșit, cadrul se lărgește suficient cât să permită înregistrarea pe retină a castelului bântuit, descoperit, într-o simultaneitate teatral-gotică, de
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
inițială de repulsie extremă, vor numai să-l determine pe intrus să nu doarmă în odăile bântuite de spectrul Arankăi, al cărei portret hipnotizează orice privire. Atras de o chemare misterioasă către smârcurile fetide, eroul îl reîntâlnește afară pe hirsutul Gușat, figură împrumutată din imaginarul gotic apusean: acesta "se apropie ocolit cu râsul oribil, care-i dezvelea dinții galbeni și tociți, cu pieptul dezgolit care-i arăta smocurile de păr, roșcate și grețoase". Microscopat, peisajul își dezvăluie cu voluptate vintrele descompuse
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
diurn: "Sub tălpi, în glodul dezgustător, simțeam vietățile băloase încovrigându-se în jurul degetelor, îmi scuturam piciorul din fugă și goneam încă". În afară de prezența spectrală, un alt personaj își face, subit, apariția, asemenea ubicuului și monstruosului Igor din filmele cu Frankenstein: "Gușatul, cu mâinile lungi, cu pași rășchirați, venea șuierându-și răsuflarea din cimpoul de carne". Urmărirea simplă se transformă într-o dublă încatenare: "Cu toate puterile adunate, am început să gonesc mai deznădăjduit; înainte, fugărind arătarea albă, în urmă, fugărit de
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
a prăbușit în creștet, tosnindu-mi țeasta; [...] am căzut cu fața în glodul vâscos". Universul acvatic mustește de viață elementară, iar insolitul explorator se crede înveșmântat în scafandru, contemplând adâncurile pline de "viermi, crabi, moluște și toate jivinele monstruoase și fantastice". Gușatul care-l extrage din smârcuri devine, în imaginația înfierbântată a victimei, "o caracatiță enormă, care-și întinde multiplele brațe, cu ventuze în capăt, să mă cuprindă". Agitația înspăimântată, cu parfum agonistic, pare inutilă: "Mă zvârcolesc fără putere, cu vinele plesnind
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
trecutul ("n-a făcut nimic ca lumea") și viitorul ("e terminat, nu va mai face nimic") sânt deformate aici, complet deliberat, până la ne-mairecunoaștere. Citești despre tine însuți și afli că n-ai nici o valoare, că ești artificios și manierist, plagiator, gușat și, in extremis, că ai omorît-o pe maică-ta. Simți că nimic din ceea ce scrie acolo nu este informație, că totul e un fel de montare a unui grup împotriva ta. Textul injurios nu e scris nici doar pentru cititori
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
au convins niciodată, Geneva, Glasgow și Göteborg pe care n-am să le văd vreodată, ghepardul tinereții alergînd În cercuri tot mai mici și pierzîndu-și dinții În sens invers acelor de ceasornic din Jurnalul lui Gide citit la Pietroșița printre gușați, Van Gogh care m-a ajutat să intru la psihiatrie, Autoportret, Grigorescu nu. Gâdea. În ’82, Mașa, de care m-am Îndrăgostit la cutremurul din ’77 și-am continuat să mă Îndrăgostesc În sala de disecție unde-i puneam cîte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
pe adevăr, ci[2că]2 devine o idealitate ce se sprijină pe concepțiunea religioasă a unei egalități între spirite. Teribilii noștri intransigenți, ateii noștri se îndoiesc ei oare să sunt simpli catolici când cheamă la scrutin până și idioți și gușați? Uitați-vă la Littre, uitați-vă la d. Taine și la d. Renan, priviți pe toți aceia cari s-au încercat să aplice formula modernă a științelor noastre la politică: ei se dau înapoi dinaintea ideei de a da guvernul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sens negativ de o asemenea paralelă. Dimpotrivă, Într-un text aparținând unui autor român (preotul greco-catolic Mihail Dulișcovici), dar publicat Într-o revistă maghiară, clișeul originii ilustre și cel al frumuseții fizice a românilor sunt alăturate, consolidându-se reciproc: În afară de gușați, care pot fi văzuți destul de des În unele localități, românii sunt, În general, de statură potrivită, cu o fizionomie agreabilă În cazul ambelor sexe și unii chiar atât de atletici, Încât dacă ar trebui să Îi reprezint În mod alegoric
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Îi reprezint În mod alegoric, aș face-o cât mai aproape de Înfățișarea unui roman. Așadar, vrea să spună preotul maramureșean, este normal ca românii să fie frumoși și bine făcuți, deoarece sunt urmașii romanilor. Remarcăm În acest articol și menționarea gușaților, care vor atrage atenția mai multor călători și geografi maghiari din această perioadă. Mai târziu, la sfârșitul secolului al XIX-lea, gușații vor intra ca un element semnificativ de decor și În cea mai celebră descriere imaginară a Transilvaniei, realizată
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ca românii să fie frumoși și bine făcuți, deoarece sunt urmașii romanilor. Remarcăm În acest articol și menționarea gușaților, care vor atrage atenția mai multor călători și geografi maghiari din această perioadă. Mai târziu, la sfârșitul secolului al XIX-lea, gușații vor intra ca un element semnificativ de decor și În cea mai celebră descriere imaginară a Transilvaniei, realizată de Bram Stoker În romanul Dracula. Caracterul „meridional” atribuit românilor, o trăsătură de temperament corelată cu aspectul fizic, Îi face pe observatorii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
niponă, cei din casta Burakumin au fost multă vreme țapii ispășitori ai tuturor relelor. Obligați să trăiască În ghetouri sordide, le erau permise doar căsătoriile endogame. Franța secolului al XVI-lea le rezerva o soartă cam la fel de fericită marginalilor săi. Gușații și ologii, asimilați cu leproșii, erau obligați să poarte o fâșie de pânză roșie cusută la piept. „Boala” de care sufereau era considerată o dovadă vie a păcatului lor. Posibilitatea unei Îmbogățiri culturale reciproce este o idee de dată recentă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
zile rădăcină de aloe. Gâlci. Se mănâncă hrean și se bea rachiu. Ca să spargă se înfășoară în jurul gâtului bostan prăjit cu untură de porc. Gușă. Ața cu care au fost legate mâinile mortului se dă Traian Cânduleț • Ilie Costache 48 gușatului ca să și-o lege la gât, cu credința că precum seacă mortul, așa va seca și gușa celui care o are. Gușa mieilor. Ciobanii iau coaja verde de la câteva nuci, o fierb până ce se capătă o zeamă groasă care se
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
al mersului înainte. Dar și conținutul era provocator. Iată ce comunica Ion Călugăru într-un mesaj adresat concetățenilor săi dorohoieni și dat în reședința sa de vară, la 30 mai 1928: Sunteți raci-aluzie la stema județului Dorohoi, un rac. Sunteți gușați etc.[...] Iată manifestul cu care a pornit la drum unu: cetitor, deparazitează-ți creierul! strigăt de timpan avion t.f.f.-radio televiziune 75 h.p. marinetti breton vinea tzara ribemont-dessaignes arghezi brâncuși theo van doesburg uraaaa uraaaaaa uraaaaaaaa arde maculatura bibliotecilor
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92915]
-
ce-n țările vecine e smintit și stârpitură, Tot ce-i însemnat cu pata putrejunii de natură Tot ce e perfid și lacom, tot Fanarul, toți iloții, Toți se scurseră aicea și formează patrioții, Încât fonfii și flecarii, găgăuții și gușații, Bâlbâiți cu gura strâmbă sunt stăpânii astei nații! Voi sunteți urmașii Romei? niște răi și niște fameni! I-e rușine omenirii să vă zică vouă oameni! Poemul fundamental e Luceafărul, dar Fata în grădina de aur îl pregătește în chip
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Găești a aceluiași județ, dar din ea se desprinsese comuna Jugureni. Comuna Uliești a rămas cu satele Ragu, Zinca și Uliești, cu 2724 locuitori, în vreme ce comuna Jugureni avea în compunere satele Coada Izvorului, Funduri, Dogari, Jugureni, Mânăstioara, Olteni, Stavropolia și Gușați, cu 2080 de locuitori. În 1931, satul Dogari a fost transferat comunei Uliești, iar satul Uliești s-a împărțit în Uliești-Dâmbovița și Uliești-Vlașca, primul dintre ele rămânând reședință a comunei. În 1950, cele două comune au fost incluse în raionul
Comuna Uliești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301192_a_302521]
-
apă, trei biserici (una la Drăghicești și două la Gorganu) și o școală mixtă cu 60 de elevi. Comuna Văleni, cu satele Valea-Văleni și Ciocănești, avea 935 de locuitori, două biserici și o școală Comuna Vrănești cuprindea satele Vrănești, Bădești, Gușați, Udeni și Zăvoiu, având 6100 de locuitori, o școală și două biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în aceeași plasă (doar comuna Văleni fusese transferată plășii Golești); comuna Călinești avea aceeași alcătuire și 2328 de locuitori; comuna Gorganu avea
Comuna Călinești, Argeș () [Corola-website/Science/300612_a_301941]
-
istoria socială în geografia regiunii. Oamenii se numesc: "Baba, Bărbat, Bârsan, Crăciun, Crețul, Florea, Mălina, Mănăilă, Mândra, Micu, Negrea, Negrilă" etc.; locurile (așezări, munți, ape, alte particularități de relief): "Apșa, Bârsănescu, Basarabă, Bătrâna, Brusturi, Bucureasa, Copaci, Cuc, Dobric, Frumoasa, Frumușaua, Gușat, Laz(uri), Leordina, Lunca, Muncel Piatra, Pietriceaua, Poieni, Prislop, Răchitiș, Rotunda, Ruginoasa, Săcel, Săliște, Slatina, Slătioara, Spini, Stâna, Strâmba, Vad" etc. Nume de oameni și locuri tipice pentru tot arealul de răspândire a limbii române. Studiul este făcut la fața
Ioan Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/307210_a_308539]
-
ale lui: Ion Bobanga | Nicolae Murărescu | George Maxim | Ioan Stoica | Denes Vasiu | Petru Haica | Vasile Ignat | Nicolae Sârbu Starea sănătații populației Racoviței, în trecut, ca și la nivelul întregii țari, a fost precară. Frecvent se întâlneau în sat epilepticii, cretinii(gușații), surdomuții, tradiția orală consemnând în mod plastic adevărul potrivit căruia: ""Măi demult, aproape la fiecare casă era câte-un prost"". Primele mărturii directe despre starea sanitară a racovicenilor apar din timpul graniței militare când grănicerilor și familiilor lor li se
Populația comunei Racovița () [Corola-website/Science/309983_a_311312]
-
cu „armele“ satirei / pamfletului împotriva împotriva „saltimbancilor și irozilor“ din contemporaneitate, împotriva epigonilor: „glorii“ stradale, ori de cafenea, „canalii de uliți“, „panglicari în ale țării“ și vânzători de Patrie, împotriva „vulpilor evlavioase din Sfatul țării“, a „fonfilor“, „flecarilor“, „găgăuților și gușaților, bâlbâiți cu gura strâmba“ că „stăpâni ai nației“, stricători de limbă, de obiceiuri etc., încheind prin invocarea înaltului spirit justițiar carpato-dunărean, întruchipat de Vlad Țepeș), aflată între manuscrisele poetului de la Academică Bibliotecă Română din București, sub indicativul A-2276 (pp.
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]