224 matches
-
Vițelaru Cristina; Grădina botanică - Vidrașcu Profira; Economia industriei - Nica Panaite; Finanțe-contabilitate - Petrescu; Contabilitate economie agrară - Belei Ion; Limba română - Nica Dumitru; Limbi străine - Neacșu Victoria; Filozofie - Baciu Mihai; Istorie - Filimon Aurel; Institutul "A.D. Xenopol" - Vitcu Dumitru; Centrul de Cercetări Sociale - Gugiuman Ana; Drept - Macovei Dumitru. D. T.: O hoardă nouă. Nica Panaite a avut o mare calitate, nu l-a înghițit pe Niculescu, dar în același timp, când a venit în prima Comisie de evaluare, mi-a spus: "Băi, Tompea, îmi
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
D.T.: Cu Vacariu am colaborat foarte bine, era un tip serios și bun profesionist, apropiat de studenți. S.B.: În fine, să nu uităm de Centrul de Științe Sociale. În adunarea generală a organizației de bază din 21 septembrie 1979, Ana Gugiuman a preluat funcția de secretar de la Mariana Caluschi 39. S.B.: Cele două prietene. Secția de Filosofie Corpul profesoral S.B.: Am ținut să vorbim puțin despre secția Filosofie din cadrul Facultății de Istorie-Filosofie, nu doar pentru că este vorba de faptul că i-
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
71, 139, 236 Grigoraș, Mugurel, 356, 357, 360 Grigoraș, Vasile, 64 Grigorescu, Emanoil, 91, 95 Grigorescu, Eugenia, 136, 142, 223 Grigorescu, F., 128 Grigorescu, Mihai, 136 Grigoriu, Ion, 80 Grigoriu, Jean, 159 Grosu, Dumitru, 120, 343, 362 Grumeza, Corneliu, 217 Gugiuman, Ana, 117, 132 Gumeni, Horia, 431 Gurincu, Gheorghe, 85, 161 Guțan, Maria, 162 H Haba, Mihail, 120 Hagiu, Ionel, 74, 117, 120, 121, 130, 135, 140, 143, 225, 229, 231, 238, 283, 470 Hagiu, Sorin, 195 Hagiu, Victor, 223 Haimovici
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
7, 256-261 [93] GODRA, MARGHIT, Modalități eficiente pentru însușirea corectă a limbii române, Tribșc, 17, nr. 304, 1987, 4 [94] GRIGORIE, TOMA, Manualul de limbă, cultură și civilizație română (profil medical). Principii de elaborare. în: APPM, 1987, p. 265-273. [95] GUGIUMAN, ANA; PARASCHIV, VIRGINIA, Strategii de instruire bazate pe obiective la lecțiile de citire, în “Tribuna școlii”, an 17 (38), nr. 300 (1386), 27 iunie, 1987, p. 67 (la clasele I). [96] GUIU, MARIANA, Exerciții de limba română pentru anul pregătitor
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
26, nr. 2, 1990. [22] GHERASIM, MIROSLAVA, Sistemul muncii de îmbogățire a vocabularului elevilor, Tribșc, 19, nr. 325, 1989, 7. [23] GROZA, LIVIU, Despre unele aspecte regionale în exprimarea orală și scrisă a elevilor, LL, nr. 1, 1989, 67-71. [24] GUGIUMAN, ANA, Formularea obiectivelor specifice la clasele I-IV. Limba română, Tribșc, 17 [=19], nr. 321, 1989, 4. [25] HOMOCEANU, L., Noțiuni de vocabular, Agora, 1, nr. 1, 1990, 7, [la rubr.: Consultații școlare]. [26] HURDUCACIU, PETRU, Procedee ale utilizării liniuței
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
au efectuat numeroase studii de balneologie. Au comunicat și publicat în reviste de balneologie sau chimie, în principal, prof. C. Caraman (chimie), dr. V.Bejan (balneologie), prof. Gh. Ghimicescu (chimie), acad. N. Macarovici (geologie), prof. N. Martiniuc (hidrologie), prof. I. Gugiuman și El. Erhan (geografie). Au colaborat colective tehnice de la Institutul Politehnic și Institutul Agronomic, iar în sectorul balneoterapiei clinice și experimentale prof. I. Opreanu, șeful catedrei de balneologie din Iași, director al Institutului de Balneologie din București. În anul 1999
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
lor influențează climatul regional și local), clima nu este uniformă. Pe lângă variația în timp, vorbim și de o distribuție neuniformă în spațiu. Sub acest aspect, în cuprinsul județului putem vorbi de existența unui climat specific dealurilor înalte care, după I.Gugiuman (1960), cuprinde regiunile aparținând podișului Sucevei și podișului Bârladului. Acest climat este caracterizat printr-o durată reală de strălucire a soarelui de cca. 2.100 ore anual, temperaturi medii anuale, cu mici excepții mai mici de 90, prin amplitudini medii
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
zile în octombrie. Dinamica atmosferei se caracterizează prin existența unui calm anual de circa 20%, cu o frecvență mai mare a vânturilor de NV care, în coborârea lor de pe platourile înalte ale dealurilor Laiu și Stroiești, se încălzesc ușor (I.Gugiuman). Factorii naturali Au fost semnalate, identificate și analizate un număr de 9 surse, dintre care două își mențin interesul balnear: izvoarele Petru Poni și Cetățuia. Acestea sunt caracterizate ca ape sulfuroase, bicarbonatate, sodice hipotone. Celelalte 7 surse provin din fântâni
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
doar de populația locală direct de la sursă. În iunie 1975 a avut loc la Cucuteni, în cadrul Cercului de recuperare medicală, o consfătuire pentru întocmirea documentației de valorificare a fondului balneoclimatic. Au fost prezentate lucrări de geologie (N.Macarovici), climatologie (I. Gugiuman), chimie (C.Caraman), botanică (C.Burduja), istorie (F. Brânză), arheologie (Petrescu Dîmbovița, C.Dinu), economie (I.Burduja), administrație (M.Tun), balneologie (V.Bejan). Comunicările simpozionului au stat la baza unui studiu amplu, din care s-au extras elementele necesare proiectării
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
de interes balnear. Istoric După analizele fizice și chimice executate în anul 1935 la Catedra de chimie a Facultății de medicină din Iași, a fost recomandat în practica medicală până în 1942. În anul 1949, I.Opreanu, N.Macarovici și I.Gugiuman au stabilit modalitățile de exploatare și aplicare în cadrul Clinicii balneologice a peloidului de la Lețcani. În urma unor lucrări de îmbunătățiri funciare, izvoarele de alimentare a masei peloidice au secat, ceea ce a determinat alterarea calităților nămolului. Investigații recente au stabilit posibilitatea regenerării
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
Grapa V. Dumitru 1461. Grasu N. Neculai 1462. Graur M. Vasile 1463. Grecu V. Simion 1464. Grigoraș St. Ion 1465. Grigoraș V. Dumitru 1466. Grigore D. Ion 1467. Grosu V. Constantin 1468. Gruia V. Costache 1469. Grumeza V. Vasile 1470. Gugiuman V. Sandu 1471. Guralivu N. Lazăr 1472. Gutuman D. Gheorghe 1473. Gutu Maria Gheorghe 1474. Hagiu Gh. Neculai 1475. Hanganu Gh. Constantin 1476. Hanganu J. Costică 1477. Hanu M. Ioan 1478. Hariuc Z. Neculai 1479. Harnagea V. Alexandru 1480. Heica
DECRET nr. 143 din 17 martie 2003 privind conferirea Medaliei Crucea Comemorativa a celui de-al doilea Război Mondial, 1941-1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148747_a_150076]
-
acest moment spre a merge să ceară ceva de mâncare. Nime, nici chiar maică-sa, nu gândise să-l întrebe dacă a prânzit sau ba“. 12 Cunoașteți statuia lui Dinicu Golescu, din vecinătatea Gării de Nord? Înveșmântat în portul boieresc tradițional, cu gugiuman pe creștet și cu hangerul la brâu, marele logofăt stă semeț pe soclu, laturile acestuia fiind străjuite de cele patru busturi ale fiilor săi: Ștefan, Nicolae, Radu și Alexandru - figuri marcante ale mișcării pașoptiste și ale luptei pentru constituirea statului
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
dar anonimă, sugerează un oarece consens în privința calităților mele; cea de-a doua enumeră defectele, indicând de această dată sursele. Astfel, dacă doi dintre șefii mei direcți de atunci, Tacu și Hagiu, mă încondeiau, alți doi, secretara de partid, Ana Gugiuman, și rectorul Universității, Viorel Barbu, sunt desemnați în raport ca protectori 9. Bineînțeles, e imposibil de știut modul în care și-a întocmit maiorul raportul, cum a extras observațiile din context, nici ce fel de analiză de conținut a aplicat
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
fără a fi consultat prof. HAGIU IONEL, Directorul Centrului de știinte sociale care afirmă, acum, că nu ar fi fost de acord cu plecarea în Franța. De asemenea, unii afirmă că GHEORGHIU ar fi protejat de secretara de partid[,] ANA GUGIUMAN, astfel se explică faptul că cel în cauză a fost pus în discuția colectivului pentru eliberarea adeverinței de plecare în străinătate, într-o perioadă când lipsea coordonatorul centrului prof. TACU și secretarul științific[,] UNGUREANU ERNESTINA. Profesorul TACU și-a manifestat
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
care înainte alerga mândru prin munți și câmpii, stă de douăzeci și șapte de ani în beznă și groază. Seara, lângă vatră, oamenii vorbesc despre el cu frică. Într-o sâmbătă, în ajunul Duminicii Mari, voievodul, purtând pe cap un gugiuman, căciulă înaltă de blană neagră cu fundul alb, merge să se roage la biserică. Iar în ziua aceea, bătrâna mamă a lui Corbea, care după arestarea fiului fugise până la marginea Moldovei, se întoarce să-și vadă copilul. Este bătrână, slabă
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
II. Județul Vaslui comuna Voinești Întrucât în colecția "Județele patriei" a fost publicată separat și broșura privind "Județul Vaslui" (Fig.5) (Edit.Acad.R.S.România, 1973, 133 p.), elaborată de un colectiv de geografi ai Universității ieșene (condus de prof. Ion Gugiuman și din care a făcut parte și subsemnatul), nu am considerat necesar să reiau sintetic problemele privind natura, populația și economia județului nostru, ele decurgând din considerațiile generale privind Colinele Tutovei în care teritoriul județului Vaslui se include în întregime
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
și în interesul nostru vom merge la primărie și va da la stat o bună parte de pământ ... dar cu o condiție: Când vor veni americanii, să-i dăm pământul înapoi"... După aproape două ore de urcat și coborât Dealul Gugiumanul până în satul Corodești unde era sediul primăriei pe atunci, iată-ne în fața primarului ... o figură acră, destul de colorată, fost lăcătuș la o întreprindere din Bârlad. Nu se știa dacă are la bază sau nu școala primară, dar era reprezentantul clasei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
primul fiind până de curând rector al vestitei Universități "Al.I.Cuza" din Iași ... cea mai veche universitate din țară, iar ceilalți doi cu specializare la Paris ... centrul geografiei mondiale moderne. Acești eminenți geografi, împreună cu mai tinerii lor colaboratori Ion Gugiuman, Ion Șandru, Constantin și Jana Martiniuc, Natalia Șenchea și doi ani mai târziu, Ion Chelcea, au reprezentat nucleul profesoral pur geografic de la Universitatea ieșeană, restul fiind cadre didactice de la istorie sau științe naturale (geologie, botanică, zoologie) în funcție de structura și denumirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
dar și prin exemplul de dârzenie, fără a se tângui, cu care își înfrunta viața. Mai mult, eu fiind un timp coleg de birou cu domnia-sa, am asistat la o discuție ... culmea, o discuție aprinsă ... între el și domnul Gugiuman ... fostul său student, acum șef de catedră ... care-l implora să-i dea un memoriu de activitate, cerut de Academia de la București, spre a-l face membru al Academiei Române. Nu a acceptat sub nici un motiv ... deși solicitarea s-a repetat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
la unele aspecte ce mă au ca "erou" pozitiv sau negativ. Prima s-a organizat la sfârșitul primului an de studii, în iunie 1946, în partea centrală a Carpaților Orientali (pe traseul Păltinoasa-Mălini-Broșteni-Durău-Ceahlău-Cheile Bicazului-Lacul Roșu), având ca organizatori pe I.Gugiuman (geograf) și M.Savul (geolog). A fost primul meu mare contact cu pământul și oamenii de la munte, plin de învățăminte geologico-geografice și de un pitoresc fascinant pentru ruralul tutovean. După o noapte cu trenul, în două vagoane scoase din uz
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
spre vest dincolo de Valea Bistriței a M-ților Bistriței și a Ceahlăului, ni s-a hotărât popas și gustare, fiecare din "ce are". Nu departe de noi, sub coama domoală a M-telui Bivolul (1530m), se vedea un sălaș de stână. Profesorul Gugiuman, organizatorul principal și casierul excursiei, sprijinit în nedespărțitul său ciomag, zice "măi băieți ... cine dă o fugă până la stâna aceea să cumpere niște brânză ... ce ne-ar prinde bine pe traseu". Eu ... de colo ... de ce n-aș face pe eroul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
gratis, deci fără să afectez fondul de excursie, am fost primit cu urale de grupul care asistase cu sufletul la gură la toată întâmplarea ... nu pasiv însă ... căci mi-au povestit cum o parte din colegi în frunte cu prof. Gugiuman (și al său vestit ciomag), auzind hărmălaia canină și văzând situația disperată în care eram, au și pornit în fugă spre locul cu pricina ... dar că s-au oprit mirați când m-au văzut înaintând spre stână și încă acompaniat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
săptămâni de traseu aproape exclusiv montan, pedestru ziua și în corturi noaptea, pe o vreme de excepție. Au participat numai studenți geografi, din toți anii de studii (circa 70) și toate cadrele didactice de predare (conf.N.Lupu, sef lucrări I.Gugiuman, asistenți I.Șandru și C.Martiniuc) în frunte cu profesorul Gh.Năstase, conducătorul acestei expediții. În penultima zi ne aștepta o deplasare de vreo 40km, mai întâi un drum relativ liniștit, fie de pe vârful Lăcăuț (1777m) spre Zboina Frumoasă, fie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
didactice și camera laboranților. Eu, la început, cu titlul de "preparator", nu aveam un statut didactic precizat " Stai unde vrei și lucrezi cu cine-ți place". La început am stat în bibliotecă și asistam benevol la cursuri (Geografia României I.Gugiuman, Geomorfologie C.Martiniuc, Geografia umană și economică I.Șandru) și supravegheam lucrările practice de Geomorfologie la C.Martiniuc, care m-a și invitat să mă mut cu el în birou. Din anul universitar 1950/1951 a început să se intre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
plenar în dispozițiile legii restructurării învățământului superior din 1948, prin introducerea de obiecte noi. Întrucât cadrele de bază (Mihai David, Gh.Năstase și N.Lupu) erau îndepărtate politic, iar cele din a doua generație erau puține și strict specializate (I.Gugiuman în Climatologie, C.Martiniuc în Geomorfologie, I.Șandru în Geografie umană, I.Sârcu în Geografia României, Victor Sficlea în Cartografie-Topografie), eu fiind primul din a treia generație și singurul pentru încă vreo doi ani până la noi încadrări (V.Băcăuanu, I.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]