1,469 matches
-
istoria nordului Bucovinei îl reprezintă represiunile staliniste care s-au abătut asupra pașnicei populației din acest teritoriu, intrat prin forță sub ocupație sovietică mai întâi în1940, apoi în 1944, reflectate în articole publicate la rubricile Bucovina, file de istorie, Cronicile Gulagului stalinist, Istorie orală sau Golgota Bucovinei. Prin ținuta artistică și bogăția informațiilor oferite, noua ediție a revistei Mesager bucovinean se constituie într-o mică enciclopedie dedicată nordului Bucovinei și, totodată, într-un vibrant apel la solidaritate cu locuitorii acestei încercate
„MESAGERUL BUCOVINEAN” LA O NOUĂ EDIŢIE by http://uzp.org.ro/mesagerul-bucovinean-la-o-noua-editie/ [Corola-blog/BlogPost/94136_a_95428]
-
această conștientizare a prezenței Celuilalt, precum și a pericolului pe care îl însemn eu pentru el. A vedea un chip înseamnă deja a auzi o poruncă morală: « Să nu ucizi! » E evident, așadar, că pentru Lévinas crima, ororile Holocaustului ori ale Gulagului au fost făptuite de făpturi amorale, pentru care cei din camerele de gazare ori din fața plutonului de execuție nu aveau chip”. În lucrarea lui Emmanuel Lévinas „Totalitate și infinit: eseu despre exterioritate” (1999) se remarcă viziunea lui: „Ideea perfectului nu
EU ȘI CELĂLALT de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1486950374.html [Corola-blog/BlogPost/383271_a_384600]
-
raioanele din stânga Nistrului de către trupele Rusești, blocajele economice și energetice din partea Rusiei etc.), care au influențat procesele din acest colț de țară „cu oameni harnici dar cu conducători proști” (M. Eminescu). De jure sclavul sovietic de ieri, trecut prin deportări, gulaguri, foamete, închisori, colectivizare forțată și deznaționalizare acerbă, devenise liber. Nu însă și de facto. Imperiul sovietic nu era dispus să cedeze atât de ușor ceea ce a acaparat tătuca Stalin. KGB-ul și-a infiltrat oamenii săi în conducerea Mișcării Naționale
25 DE ANI DE INDEPENDENŢĂ? de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1471933801.html [Corola-blog/BlogPost/380636_a_381965]
-
sale: - 20 februarie anul 1916 în localitatea Sânicolaul Român, județul Bihor; la studiile pe care le-a făcut: - la Oradea și Cernăuți; la anii de detenție politică pe care a fost silit să-i petreacă între anii 1948 - 1953, în „gulagurile românești” de la Jilava și Aiud, unde a cunoscut mare parte din intelectualitatea autentică românească din perioada interbelică, cum ar fi Nichifor Crainic, Radu Gyr și Vasile Voiculescu; apoi mă gândesc la funcțiile pe care le-a ocupat de-a lungul
CINCI ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUCERNICUL PĂRINTE ARHID. PROF. UNIV. DR. TEODOR SAVU (1916 – 2007)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_cinci_ani_de_la_nasterea_stelian_gombos_1336390402.html [Corola-blog/BlogPost/358614_a_359943]
-
lapte afară, în zăpadă. Dimineața o aducea acasă, fără ca cineva să bănuiască ce are sub haină. Acel lapte de gheață mi-a fost, poate, unica salvare din ghearele morții”. Sfârșitul celui de-al doilea război mondial le-a inspirat supraviețuitorilor gulagului stalinist speranța la eliberare. Cu această mare dorință trăia și Ecaterina Panciuc, împreună cu copiii săi. Nu știa nimic despre soțul Toader, despărțit de familie. Abia după revenirea la baștină a aflat de la un bărbat din Crasna despre moartea tragică a
MARTIRAJUL ROMÂNESC COPII AI DEPORTĂRILOR by http://uzp.org.ro/martirajul-romanesc-copii-ai-deportarilor/ [Corola-blog/BlogPost/92928_a_94220]
-
culturii în care poezia să fi avut un rol atât de important în viața spirituală a omului. În plus, „poezia concentraționară, ca dimensiune și valoare literară, este un fenomen românesc, unic în lume. Acum, când se cunosc mărturii despre întregul Gulag comunist, se poate vedea foarte bine acest specific al temnițelor din România” (p. 7). Meritul poeților din închisori este crearea sentimentului de comuniune; ei au fost „apostolii care au făurit un climat de frățietate, de trăiri comune, de plâns împreună
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/O_epopee_a_suferin_ei_i_a_salv_rii_rom_ne_ti.html [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
Vacile lui Stalin”. Cât timp ți-a luat să o scrii? Sofi OKSANEN: Mi-a luat doi ani să o scriu. Cartea este despre emigrație în Finlanda, dubla identitate, a doua generație de emigranți. De asemenea, este o nuvelă „post Gulag”. Octavian CURPAȘ: Prin ce se diferențiază țările scandinave de celelalte țări din Europa? Sofi OKSANEN: Țările din Europa de Vest sunt diferite de cele din Europa de Est, așa că se poate face o comparație între Scandinavia și țările est-europene și Scandinavia și țările vest-europene
INTERVIU CU SOFI OKSANEN SCRIITOARE PROEMINENTĂ DIN FINLANDA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Octavian_curpas_interviu_cu_sofi_oksa_octavian_curpas_1335770891.html [Corola-blog/BlogPost/359232_a_360561]
-
și fără posibilitatea de a reveni, iar aceasta ducea fie la disperare, fie la abrutizare, omul încetând treptat să mai fie un cine, devenind din ce în ce mai mult un ce. Se observă că treptat noua putere instituie ca lege supremă - teroarea. Populația gulagului românesc sporește mereu pentru ca regimul să se simtă stăpân deplin. Rețeaua de penitenciare, spitale psihiatrice, lagăre de muncă și gropi comune este înfiorător de densă și ea vorbește despre cotele la care s-a desfășurat represiunea comunistă, numărul celor uciși
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 by http://confluente.ro/Actorul_si_regizorul_crestin_dan_puric_intre_curajul_de_a_apara_si_demnitatea_de_a_marturisi.html [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
au îngropat spre a rodi. „Adevărat, adevărat zic vouă că dacă grăuntele de grâu, când cade în pământ, nu va muri, rămâne singur; iar dacă va muri, aduce multă roadă.” (Ioan 12: 24) Una dintre probele grele prin care cetățeanul gulagului românesc trebuia să treacă era relația cu aproapele. Îndemnând la lupta pentru supraviețuire și la delațiune, regimul spera în închistarea deținuților într-un egoism feroce care să provoace ură și respingere față de celălalt. Soluția nu putea veni din altă parte
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 by http://confluente.ro/Actorul_si_regizorul_crestin_dan_puric_intre_curajul_de_a_apara_si_demnitatea_de_a_marturisi.html [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
și m-am unit cu Iisus Hristos în numele ei.” Dumnezeu a făcut posibilă Spovedania și Împărtășania multora dintre cei închiși care au murit între zidurile închisorii. Iisus Hristos Euharistic i-a întărit pe cei care au urcat muntele suferinței în gulagul românesc, pătrunzând acolo pe căi nebănuite: în reverul unei cămăși, într-un bob de mei, sub un petic de haină veche, luminând tainic întunericul celulei și sufletele celor obidiți. Prezența preoților în spațiul concentraționar comunist a făcut posibilă trăirea unei
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 by http://confluente.ro/Actorul_si_regizorul_crestin_dan_puric_intre_curajul_de_a_apara_si_demnitatea_de_a_marturisi.html [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
pe un scenariu mistic. Exclusiv din această perspectivă mistică poate fi înțeleasă semnificația antitetică a toposului carceral infern/paradis, concomitent și cu aceeași intensitate. Închisoarea - loc al împlinirilor nu este o utopie, ci o experiență trăită pentru mulți din cetățenii gulagului românesc. Dimitrie Bejan, la apusul vieții declara: „Foarte frumos am trăit, părinților, în pușcărie! Regret că am ieșit din închisoare! Tot timpul îmi pare rău. Aș fi vrut să mor acolo!...”(Pr. Dimitrie Bejan, Bucuriile suferinței, Viața unui preot martir
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 by http://confluente.ro/Actorul_si_regizorul_crestin_dan_puric_intre_curajul_de_a_apara_si_demnitatea_de_a_marturisi.html [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
au ieșit din închisoare socotindu-se învinși și dorindu-și răzbunarea. Dar această categorie a victimelor a fost foarte redusă numeric și foarte puțini au supraviețuit detenției, căci lipsa de speranță și sentimentul zădărniciei, la care se adăugau condițiile de gulag, i-a descompus trupește și sufletește. Deci, cei mai mulți au intrat în detenție având o educație moral creștină, unii o trăiau mai intens, alții mai puțin, dar în momentul în care au devenit conștienți că toate punțile cu exteriorul le sunt
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 by http://confluente.ro/Actorul_si_regizorul_crestin_dan_puric_intre_curajul_de_a_apara_si_demnitatea_de_a_marturisi.html [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
au ieșit din închisoare socotindu-se învinși și dorindu-și răzbunarea. Dar această categorie a victimelor a fost foarte redusă numeric și foarte puțini au supraviețuit detenției, căci lipsa de speranță și sentimentul zădărniciei, la care se adăugau condițiile de gulag, i-a descompus trupește și sufletește. Așadar, cei mai mulți au intrat în detenție având o educație moral creștină, unii o trăiau mai intens, alții mai puțin, dar în momentul în care au devenit conștienți că toate punțile cu exteriorul le sunt
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ î by http://confluente.ro/stelian_gombos_1485512182.html [Corola-blog/BlogPost/344375_a_345704]
-
inițiale. Cartea citată, realizată de noi, ca și munca mea în domeniu, numai din 2003 scriu și public la peste 30 de reviste, printre care și „Constelații Diamantine” - „În contextul istoric detaliile sunt importante”, nr.1 (41), pp.33-36, 2014; „Gulagul lui Soljenițin vechi de când conducătorii Romei și Greciei antice”, nr. 2(42), 2014; „Declinul istoric al Basarabiei și Bucovinei - mărturii și imagini, recurs la memorie”, nr. 8(48), august 2014 etc. - m-au convins, odată în plus, că, într-adevăr
Constelaţii Diamantine – revistă luminoasă, instructivă şi educativă… by http://uzp.org.ro/constelatii-diamantine-revista-luminoasa-instructiva-si-educativa/ [Corola-blog/BlogPost/92395_a_93687]
-
L-am mai auzit o dată cântând, mai demult, rupse Pascu (Nicolae Pascu-magistrat pensionar)primul tăcerea. Nu veniseși încă la noi. Un avocat trecut pentru puțin timp prin celula asta ne-a spus atunci: <>... Și așa am petrecut primul Crăciun din gulagul autohton. Pentru Pascu, deținut cu vechime, era al treilea. I-am povestit și eu de cele nouă petrecute de mine în pântecul chitului roșu, cum îmi plăcea să denumesc prizonieratul sovietic. Îndeosebi i-am povestit de cel de-al cincelea
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1419432375.html [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
din ce în ce mai ferme, din ce în ce mai puternice, de-ar fi clătinat și Porțile Iadului. Nu mai simțeam nici foamea, nici frigul, nici întunericul, căci peste noi coborâse de sus căldura și lumina peșterii din Betleem”. (Radu Mărculescu-Mărturii pentru Judecata de Apoi adunate din gulagul românesc. Ed. Humanitas, București, p. 112-114) Taigaua sovietică era echivalentă cu iureșul năvălirilor musulmane în năpăstuita lor sete de cucerire, era drumul hoardelor migratoare și a celor sovietice, care s-au năpustit asupra Creștinilor, asupra celor lăsați de Bunul Dumnezeu
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1419432375.html [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
și adevărat al Națiunii noastre creștine n-au avut tinerețe, soare, lumină ori bucurii. Ele, care au îngemănat dorul cu cântecul au fost încarceratele groazei sub toate dictaturile. Ei, care au zidit și sunt Biserica Neamului au avut Sufletul-Biserică în gulagurile și penitenciarele bolșevice. Ele, care au înveșmântat frumusețea cu har au podidit podelele temnițelor cu lacrimi, sudoare și sânge. Ei, care au urzit Familia creștină au avut familiile destrămate. Ele, care au fost busuiocul în sânul mândrilor feciori au fost
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1419432375.html [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
cu curaj statutul de “iubitor întru Hristos “. Nu doar Sfântul Închisorilor ci, sensibil trăind exodul mistic la cea mai înaltă intensitate. Valeriu Gafencu a devenit Poetul închisorilor prin poezia lui de un lirism autentic de diament șlefuit în focul suferinței gulagului communist. Deși modernâ, poezia lui nu e țipătul material al lui Munch ci “Îngerul a strigat “.(pg.84 ). Scrise în perioada detenției de la Aiud, poeziile lui V. Gafencu surprind procesul psihic prin care suferința se decantează în spiritualizare prin convingerea
DR.IONUȚ ȚENE- VALERIU GAFENCU. O BIOGRAFIE TEOLOGICĂ A SFNTULUI ÎNCHISORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1471963875.html [Corola-blog/BlogPost/382256_a_383585]
-
urca-voi și eu în << Ziua eternă >> - ce dor îmi fi-va de viață cu urșii-n caverna de Cină de Taină, cu sfinții, la schit - cum ma primi-va Enlil- Împăratul? ce trebi îmi va da ( de-mplinit ) acolo-n gulag? de pacea cu Umbră îmi voi aduce aminte cu drag, si de Voi...,lepădându-mă odat’ cu păcatul - un ultim sonet îi voi scrie, de-acolo, lui Shakespeare și eu, vinovat, ca și el, de soarta bietului Rege - și, mântuit
ELOGIU ZILEI ETERNE de ION MARZAC în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elogiu_zilei_eterne.html [Corola-blog/BlogPost/340783_a_342112]
-
mi-am dat seama că personajele principale sunt probabil compuse, iar sfâșietoarele trăiri descrise cu mult talent și cu simțul măsurii de autor, sunt adunate din multitudinea tragediilor care s-au desfășurat sub Stalin în Siberia. Dacă Solzhenitsyn a descries Gulagul Sovietic încercând să rămână cât mai fidel realității, Dabija reda gulagul prin experiențele celor doi tineri Romani-Basarabeni care traesc agonia închisorii Siberiene și extazul unei iubiri nemuritoare. Mihai Ulmu, tânărul profesor de limba română din satul Poiana, și Maria Răzeșu
RECENZIE DE CARTE: „TEMA PENTRU ACASĂ” DE NICOLAE DABIJA de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 by http://confluente.ro/nicholas_dima_1436197725.html [Corola-blog/BlogPost/375044_a_376373]
-
sfâșietoarele trăiri descrise cu mult talent și cu simțul măsurii de autor, sunt adunate din multitudinea tragediilor care s-au desfășurat sub Stalin în Siberia. Dacă Solzhenitsyn a descries Gulagul Sovietic încercând să rămână cât mai fidel realității, Dabija reda gulagul prin experiențele celor doi tineri Romani-Basarabeni care traesc agonia închisorii Siberiene și extazul unei iubiri nemuritoare. Mihai Ulmu, tânărul profesor de limba română din satul Poiana, și Maria Răzeșu, elevă lui din clasa 12-a, îndrăgostită de Eminescu și de
RECENZIE DE CARTE: „TEMA PENTRU ACASĂ” DE NICOLAE DABIJA de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 by http://confluente.ro/nicholas_dima_1436197725.html [Corola-blog/BlogPost/375044_a_376373]
-
să-i dea însă un nume copilului și îi scrijelește pe antebraț numele de Mircea. La o nouă încercare de evadare Maria este împușcată, iar tatăl copilului rămâne marcat pe veci atât de tragicul eveniment cât și de viață din gulag unde rămână timp de 12 ani până la moartea marelui tiran... Ulmu nu pleacă însă din Siberia până nu își găsește fiul. Acest episod, căutarea fiului, este de altfel începutul romanului. Apoi, se întorc împreună la Poiana... Basarabeană, unde sunt așteptați
RECENZIE DE CARTE: „TEMA PENTRU ACASĂ” DE NICOLAE DABIJA de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 by http://confluente.ro/nicholas_dima_1436197725.html [Corola-blog/BlogPost/375044_a_376373]
-
ei: claustrofili). Ziceam că nu există timp liber? Da' de unde! E 03:55 și sunt trează de mai bine de-o oră. După alte câteva ore în care am pendulat continuu între veghe și aceleași vise (fie că sunt în Gulag, fie că s-a dezvelit copilul; acest ultim detaliu corespundea perfect realității). Bună dimineața! Carmen Lăiu 1 noiembrie 2013 Referință Bibliografică: MAMĂ DE OCAZIE / Carmen Lăiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2011, Anul VI, 03 iulie 2016. Drepturi de
MAMĂ DE OCAZIE de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 by http://confluente.ro/carmen_laiu_1467535188.html [Corola-blog/BlogPost/359465_a_360794]
-
nedefinit în traiectoria sa politică, încrâncenarea de pe chipurile oamenilor, entuziasmul unora (deși cam puțini) într-o bătălie continuă pentru menținerea făcliei românismului, a limbii române. S-a atașat de durerile și problemele noastre, a înregistrat drama martirilor basarabeni, supraviețuitori ai gulagului siberian, și ar dori, dacă ar fi în puterile ei, să ridice statui unor oameni minunați, care își păstrează verticalitatea și demnitatea de român în orice condiții și pe care i-a cunoscut aici, într-un sejur de o săptămână
„DE ROMÂNISMUL ŞI DE ROMÂNIA DE DINCOLO DE PRUT NU M-AM ÎNDOIT NICIODATĂ” by http://uzp.org.ro/de-romanismul-si-de-romania-de-dincolo-de-prut-nu-m-am-indoit-niciodata/ [Corola-blog/BlogPost/94019_a_95311]
-
Acasă > Poezie > Cântec > ELOGIU DISIDENTULUI Autor: Ion Mârzac Publicat în: Ediția nr. 211 din 30 iulie 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU DISIDENTULUI Lui Paul Goma Pe mine nu m-au trimis în Gulag... m-am mutat, mai demult, pe undeva, prin păduri să ascult simfoniile vijelioase ale rădăcinilor să aflu cum au ajuns Licuricii maturi - pe mine nu m-au trimis în Gulag dar pe frunte mi-au pus tichie verde să mă
ELOGIU DISIDENTULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Elogiu_disidentului.html [Corola-blog/BlogPost/366897_a_368226]