461 matches
-
sexuale cu minori. Îl așteaptă un dosar la Curtea de Apel Cluj privind traficul de persoane, primul termen al procesului fiind stabilit pentru data de 10 mai a.c. Nu trece o săptămână și este capturat, tot de Poliția Română, multimilonarul gunoier Florian Walter (fost Bușcă), patronul Romprest. Nevăzutul a fost prins în Dubai, unde se „ascundea” de vreun an. Lista e lungă. Aștept și la alte arestări de senzație, pe alte parlele și meridiane ale lumii. Văd că se încearcă ca
TABLETA DE WEEKEND (145): ASCUNŞI AU FOST ŞI DIBUIŢI ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384203_a_385532]
-
Marte, Luna, pe care în timp le veți distruge și pe ele. Peste cinci milioane de ani veți avea mijloace de navigat în timp și spațiu. Asta pănă cănd tot Sistemul vostru Solar va fi înghițit de o gaură neagră, gunoierul șef al rezidurilor din Univers. Găurile Negre sunt stele consumate cu o super densitate a materiei, deci cu o forță mare de atracție: vănătorul Cosmic înghite tot cu viteza luminii. Profesorul: Dacă vom pleca razna prin Cosmos, Dumnezeul nostru ne
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
că peste 90% din masa unei galaxii este formată din celebra energie întunecată invizibilă despre care oamenii de știință încă n-au găsit o explicație convingătoare. Mai sunt unele ipoteze că în centrul Galaxiilor s ar afla celebrele Găuri Negre, gunoierul Universului. Eva: Proiecție! Noi, Pămăntul și Sistemul nostru Solar, ne aflăm în “Galaxia Calea Lacteiei”. Priviți punctul luminos, căt de mici suntem, un fir de praf într-un Univers infinit! Galaxia în care ne aflăm este destul de mărișoară; are un
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
a apucat isteria profețiilor: intrați în buncăre, vine cometa Elenin! care distruge viața Pămăntului, îi poate schimba polii și axa de rotație care îl scoate din Sistemul Solar și-l aruncă în haos unde îl va înhăța o Gaură Neagră, gunoierul Cosmosului! Evelin: Cometa Elenin este de 16 ori mai mare decăt Pămăntul. După toate măsurătorile astrologice, Elenin vine glonț către Soare care, cu căldura lui de milioane de grade, o va dizintegra în apă, gheață, gaze, pulberi care ne pot
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
ultima gară, căci Anna dispăruse fără urmă, iar martorii oculari demni de încredere spun că l-au găsit pe conte zăcând ca un mojic de rând, fără acoperiș, privind țeapăn în lungul șinelor de cale ferată. O ZI DIN VIAȚA GUNOIERULUI VASILE Gunoierul Vasile se trezi luni dimineață cu sentimentul că plutește. Închise ochii pentru încă cinci minute, acele exact cinci minute care se fac întotdeauna un sfert de oră înainte de a te da jos din pat, și se puse pe
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
căci Anna dispăruse fără urmă, iar martorii oculari demni de încredere spun că l-au găsit pe conte zăcând ca un mojic de rând, fără acoperiș, privind țeapăn în lungul șinelor de cale ferată. O ZI DIN VIAȚA GUNOIERULUI VASILE Gunoierul Vasile se trezi luni dimineață cu sentimentul că plutește. Închise ochii pentru încă cinci minute, acele exact cinci minute care se fac întotdeauna un sfert de oră înainte de a te da jos din pat, și se puse pe scormonit în
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
linie țde altfel, dacă ar fi câștigat la bingo, i-am fi spus, de bună seamă, miliardarul Vasile), nici o femeie nu-i înfierbântase așternutul și nici mințile. Cert lucru, nu avea nici un motiv să simtă că plutește. Întors din reverie, gunoierul Vasile se întoarse pe partea cealaltă și căscă ochii. Mari. Îi dădu roată și-i mai căscă o dată. Salteaua umplută cu aer cât să fie suficient de moale ca să te adâncești în gânduri țgunoierul Vasile fiind o persoană meditativă, avea
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
umplută era numai unul dintre obi ec tele care alunecau, pentru că, supunându se aceluiași principiu de fizică, cele două scaune, valiza și alte câteva nimicuri se legănau haotic prin cameră. Ca orice cetățean al României pus într-o situație similară, gunoierul Vasile simți cum îl cuprinde furia. Apoi, împăcarea. Mioritică. Șoferul mașinii de gunoi, șoferul George, George Pașcanu, alintat Georgică atunci când plătea consumația, vechi amic încă din anii studenției și bună companie la berărie când, într-un acces beletristic, recita versuri
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
vechi amic încă din anii studenției și bună companie la berărie când, într-un acces beletristic, recita versuri din Nichita, cla xona insistent în capul aleii, sprijinit cu un gest regal de geamul mașinii, și fuma. Până să se lămurească gunoierul Vasile în ce direcție ar fi fost potrivit să o apuce cu pantalonii suflecați feciorelnic până sub genunchi, juna Andreea, care se mutase la etajul doi, sub el, acum nu mai mult de trei săptă mâni, mai promptă în reacții
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
ușa apartamentului. Și, ca tabloul să fie complet, telefonul începu să sune pătruns de importanța mesajului virtual pe care îl ascundea. Și de umezeală. Trebuie să recunoaștem că în atare situație foarte puțini s-ar fi descurcat mai bine ca gunoierul Vasile. Căci acesta făcuse deja cu mintea un salt suplu și analitic care se soldase cu o durere bruscă în tâmple, dar care îl împinsese totuși în direcția corectă. Mai precis, spre chiuveta din baie. Strânse bărbătește robinetul de apă
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
baie. Strânse bărbătește robinetul de apă rece. De fapt, încercă, pentru că robinetul de apă rece, oricât te-ai fi străduit, mai mult nu putea fi învârtit în ruptul capului. Apa rece, acum o zeamă în care plu teau toate bunurile gunoierului Vasile, era, așadar, apa caldă. Trăgând această concluzie, gunoierul Vasile se felicită pentru spiritul de observație de care dăduse dovadă și se năpusti asupra robinetului însemnat cu floricică roșie. Se felicită pentru a doua oară, destul de pe fugă însă de
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
încercă, pentru că robinetul de apă rece, oricât te-ai fi străduit, mai mult nu putea fi învârtit în ruptul capului. Apa rece, acum o zeamă în care plu teau toate bunurile gunoierului Vasile, era, așadar, apa caldă. Trăgând această concluzie, gunoierul Vasile se felicită pentru spiritul de observație de care dăduse dovadă și se năpusti asupra robinetului însemnat cu floricică roșie. Se felicită pentru a doua oară, destul de pe fugă însă de data aceasta. Pentru că apa caldă îi înghețase picioarele. Așa că
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
Cristian Teodorescu La prînz, cînd era căldura mai mare, se bătuseră puțin gunoierii în piață, cu măturoaiele. Nimic deosebit. După-amiază, Grigori rusnacul se certase cu una dintre fetele de la Chelu care nu voia să-i plătească plimbarea cu birja. Nici asta nu era o noutate. Cearta se stinsese cînd apăruse Pomenea polițistul. Pe la
Noaptea proclamației by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7213_a_8538]
-
și sforăituri și l-am găsit pe groom adormit sub o față de masă murdară. Da, își amintea, dar crezuse... Frecându-și ochii cu mâinile, m-a dus până la groapa în care arunca gunoiul, la marginea șoselei. Era goală; camionul și gunoierii scheletici, cu măști de pâslă neagră, trecuseră în zori lăsând în urmă o coloană de praf și dispărând cu manuscrisul meu. Nimeni din hotel nu știa unde. Va trebui să urc în camionul următor, să găsesc locul și să caut
Nicolas Bouvier L'usage du monde by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/9507_a_10832]
-
manuscris - apoi "a petrecut ani în șir ca să refacă, să-și reamintească, să rescrie... și, credeți-mă, nu a fost o plăcere". Cu burta plină de ceai fierbinte, cu lopețile pe genunchi, ne-am așezat pe marginea drumului așteptând camionul gunoierilor. Încercam să citesc un Proust împrumutat de la Terence, dar necazurile Albertinei mă lăsau rece și de altfel șoseaua oferea, în ziua aceea, multe alte distracții. Era ziua națională a Pakistanului; o mulțime la patru ace se scurgea spre locul sărbătorii
Nicolas Bouvier L'usage du monde by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/9507_a_10832]
-
egretă, țânci gălăgioși, mozoliți cu sirop, adunați în jurul unui ursar, țărani zâmbăreți care-și priponeau bivolii între tunurile folosite la asediul Kabulului. În dimineața aceea, poporul se bucura. Eram bombardați cu saluturi uimite, dar cordiale. Camionul n-a mai apărut; gunoierii sărbătoreau și ei. Un jandarm călare ne-a explicat unde se descărcau gunoaiele: la vreo zece kilometri, pe drumul spre Pishin, un loc ușor de reperat după miros. La amiază eram deja la treabă, în centrul unei văi înconjurate de
Nicolas Bouvier L'usage du monde by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/9507_a_10832]
-
malul Tibrului. Sigur, atunci când are un euro ca să-i plătească lui Vasile chiria, ca acesta să-l lase să doarmă pe malul Tibrului. Atâția profesori universitari spală mașinile, în parcări. Atâția bibliotecari, de la care am împrumutat și eu cărți, sunt gunoieri ! Doctori în științe matematice tencuiesc pereții, chirurgii, inclusiv chirurgul care l-a operat pe tatăl meu de hernie, cară mortarul, pictorii duc pizza la domiciliu." Sau lămuriți-vă, din cuvintele aceluiași personaj, cum se face că, trei pagini înainte de căderea
Dramaturgi ai nimănui by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9602_a_10927]
-
despre Ioan Alexandru). Cele mai bune momente ale acestor proze (care, oricum, își depășesc postura de tablete jurnalistice) sunt cele ale unei depline ficționalizări; și ne vom referi la două dintre ele, veritabile ars poetica ale speciei adoptate de autor: Gunoierul și măturătorul de stradă și Plouă. Prima, cu tentă pencilensiană (a se vedea romanul Prietenul nostru comun), este o reverie asupra valențelor semantice ale derizoriului. Aici, autorul de ficțiune se dezvăluie în toată puterea sa, care este aceea de a
Expresivitatea cotidianului by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9652_a_10977]
-
cu tentă pencilensiană (a se vedea romanul Prietenul nostru comun), este o reverie asupra valențelor semantice ale derizoriului. Aici, autorul de ficțiune se dezvăluie în toată puterea sa, care este aceea de a căuta artisticul și semnificativul, pe deasupra poziției sociale, gunoierul și măturătorul fiind priviți, printr-o extensie lirică, drept arhivari ai vieții adevărate, fără mască și zorzoane. În Plouă, viziunea catastrofică ("plouă în dușmănie") este contrapusă unei cugetări celebre a lui Kant și unei poezii de Ana Blandiana, în care
Expresivitatea cotidianului by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9652_a_10977]
-
Agnès. Iese la ușă și anunță: — Îmi pare rău, nu mai am nimic de dat. Următorul la rând e Omar, marocanul care strânge gunoiul în Jardin des Plantes. — Domnule Bogdaproste, nu se poate să-mi faceți una ca asta, încurcă gunoierul borcanele. Sunt Omar, mă cunoaște madame Agnès. Stau de două ore la coadă. Accept orice, văd că aveți un lămâi, se uită el prin fanta de lumină dintre Lionel și tocul ușii. — Îmi pare rău, Omar, dar pe ăla nu
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
amicul de la șase care lucra la Administrația Domeniului Public pe un camion baban, nu-i dăduse nicio veste toată dimineața. Nici nu mai știa ce să facă. Deja toate ascunzătorile lui erau pline ochi cu fiare. Îi știa și pe gunoieri. Ar fi putut încerca o chestie lucrativă cu ăștia, dar erau din cale afară de ai dracului. Prea voiau totul numai pentru ei, iar lui i-ar fi lăsat doar de-o măslină. Iar dumnealui anvizaja un festin întreg. Era joi
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
o chestie lucrativă cu ăștia, dar erau din cale afară de ai dracului. Prea voiau totul numai pentru ei, iar lui i-ar fi lăsat doar de-o măslină. Iar dumnealui anvizaja un festin întreg. Era joi, ziua când apărea hardughia gunoierilor. Totuși, nu-l lăsa inima să se bage la combinație cu zgripțanii ăștia. Trăgea nădejde că uite, acuși, acuși, o să apară Virgil, cu cașcarabeta lui și o să iasă din impas. Se repezi iarăși la secretariat să-i dea amicului un
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
și aproape trei milioane de lei în buzunar. Boier! Ieși în curte binedispus și aruncă așa, într-o doară, văzându-l pe Anton că se zgâiește în lungul drumului: "Ce faci, bre, te uiți după liberare?". "Nu, măi nea, după gunoieri mă uit. Că trebuia să vie dă ieri și tot n-a mai apărut. O fi în grevă sau s-a certatără cu domnu' director, că n-a mai vrut să le lase nimic data trecută?" "Nu-i în grevă
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
ei, că prea să ridică cu pretenții. Aci, are și el dreptate. Păi io te cinstesc și tu vii să-mi bați obrazu' că n-am pus sticla la sticlă, hârtia la hârtie și aluminu la aluminu?" "Cică ăștia-i gunoieri privați, nu mai e d-ăia dă ținea dă primărie", observă cu judiciozitate Anton. "Și dacă-i privați ce? Tot băieții ăia e și tot șpaga aia o cere. Numa' că acu', sanchi-balamale, lucrează după normele dă la Uniunea Europeană și
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
cîine vagabond? își zice, e totuna, peste tot e aceeași aglomerație. Să trăiți, dom’ Căpitan, aude din spate aceeași voce, mă mai recunoașteți? Ba bine că nu, îi răspunde Roja, răsucindu-se pe călcîie, măsurîndu-l de sus pînă jos pe gunoierul care împinge o pubelă verde pe două roți, cum o mai duci măi băiatule? îl întreabă, pe unde îți mai faci veacul? Mă învîrt și eu pe unde pot, mă fac că lucrez, mi au dat în primire Academia, Casa
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]