49 matches
-
loc de bronz se aco perea tot mai mult cu o atmosferă volatilă de fero moni. În camisola asta de fero moni intra și în mare, mereu numai pân-la genunchi, mereu îm pin gân du-și sânii-nainte, pictându-și gurguiele și rotunji mea dulce de sub ele pe azur. Apoi înainta pe dâra de aur, se apleca și ridica-n palme câte-o meduză, știind că toți o privesc, că e miezul mie zului mării. Când se-ntindea din nou lângă
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
și se puneau sculele pe vârtelniță și se trăgeau pe mosoare. Înălbitul pânzei dura o săptămână și se făcea într-un „găletar” de lemn, se înlocuia apa de 2-3 ori pe zi. Femeile purtau opinci din piele de porc, cu gurgui și încrețite la călcâi, obiele din suman alb, țesut și împletiți din lână. Iarna s-au purtat „dârligi’’7 cu talpa din opincă și tureatcă din suman. În satele cojanilor portul național a suferit influența orășenească, predominând stofa „Azuga’’. Minteanul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
modele. Peste jaletcă se purta o haină scurtă de suman denumită „chepeneag”, ornamentată cu benzi înguste și decupaje florale tip „coada șoricelului”. Flăcăii ieșeau la horă cu sumane găitănite 1, purtau tot timpul anului opinci din piele de porc, cu „gurgui” și încrețite la călcâi și oghele 2 din suman alb sau negru. La confecționarea flanelelor, ilicelor și a pielicelelor pentru căciuli se mai folosește și lâna „sârbă”. Ca însemn profesional, în Tarnița, un număr restrâns de reprezentanți ai vechii generații
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
țînțar nicicacum. Țîță Fetele mari să nu mănînce lapte din tigvă, că le cresc țîțele cît tigvele de mari. Fetele să nu sufle în fluier, căci le cresc țîțele mari. Femeia să nu cînte din fluier, că-i cresc lungi gurguiele de la țîță. Dacă unei femei pînă la trei zile nu-i vine țîță, aceasta este semn că nu-i va trăi pruncul. Se crede că dacă i se dă copilului pentru prima oară de supt, să i se dea din partea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Gh. Bolocan, Dr. Moldovanu) și turcologul Emil Suciu au reluat problema de pe alte poziții documentare și de „tehnologie“ lingvistică. S-a observat astfel că, pe lîngă numele de ape (Băldălui, Bădălui, Bănăgui, Bahlui, Buhui, Bîrlui, Covurlui, Chirui, Călmățui, Desnățui, Gemărtălui, Gurgui, Hurjui, Icui, Suhurlui, Teslui, Turlui, Urlui, Năhui, Călui, Sărtălui, Derehlui, Bîrlui, Săvîrlui, Cohurlui, Vaslui, Oslui, Sohului, Coțui etc.) , există alte zeci de toponime (Crăcui, Păcui, Cucui, Săcui, Furdui, Surdui, Dudui, Crăgui, Dorogui, Cingui, Dorohui etc.) care denumesc alte categorii de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
rochia și îmi arătă o burtă ca o superbă boltă albă, boltă pe care începu s-o pipăie. Fii atent, zise iar cu o expresie de așteptare și pândă și într-adevăr văzui cum pe această boltă mătăsoasă apăru un gurgui care se mișca. Matilda îl prinse cu mâna și trase de el. Gurguiul dispăru fulgerător și ea râse cu gura până la urechi. "Știi ce puternic e? zise. Îi țin tare de lăbuța piciorului, dar știi cum trage? E furios , trebuie
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
care începu s-o pipăie. Fii atent, zise iar cu o expresie de așteptare și pândă și într-adevăr văzui cum pe această boltă mătăsoasă apăru un gurgui care se mișca. Matilda îl prinse cu mâna și trase de el. Gurguiul dispăru fulgerător și ea râse cu gura până la urechi. "Știi ce puternic e? zise. Îi țin tare de lăbuța piciorului, dar știi cum trage? E furios , trebuie să fie băiat! Dar e uituc, ai să vezi cum împinge iar cu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
în care se citește puțin și orice inversare a raportului, făcută fie și în numele unei literaturi simpliste, de consum, nu poate fi decât benefică. În ceea ce mă privește, mă apropii cu simpatie de ambele produse, și de cărțulia cărtăresciană despre gurguiele femeilor, și de filosofelile duioase ale Mihaelei Rădulescu, dar asta nu înseamnă că nu le văd defectele. Dar, tocmai pentru că nu suntem în fața unor tratate academice, aceste defecte pot fi kitschos-haioase... Dar să începem cu lucrurile bune. Cum Mihaela Rădulescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
nuastră? toți păgînii depind de centre urbane, ele de spitale de psihiatrie, gorgan pe culmile spre sud sistemul istoric înlănțuit, fasolea tot uscată, floarea-soarelui pipernicită, gura florii căscată, mamă, deschide ușa, vreu să ies! Catranic capre la pripon, azbociment acoperișurile, gurguiul pe zarea satului parte din șir, rînd de stejari, rînd de plopi, castanii trei, se usucă, Hiliuți apele la nord în contra hidrografiei majore, presărate iazuri, Cîmpia Bălților, barza singură, linia spre Glodeni, viaductul șoselei de Chișinău, cartofii s-o uscat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ci un fel de măciulie formată din vreo 50, 60 de oameni pestriți, printre care se remarcau niște țățoaie enorme, cu mustăți și ochi bulbucați, care transpirau din belșug și niște fețe tuciurii, tăbăcite și îngruzite ca niște opinci la gurgui. O mașină care tocmai descărcase "inimă", cu un șofer rozaliu, era trasă aproape de intrare și afuma de zor măciulia de oameni cu un fum negru, înecăcios, de motorină nearsă. Gîndul mă ducea la un roi așezat pe o creangă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Ghiță I. Pavel 210. Ghitescu Gheorghe Dumitru 211. Ghiurca Dumitru Emil 212. Gilcea Nicolae Aurel 213. Grama M. Gheorghe 214. Gramescu Ion Clement 215. Gribinceanu David Ștefan 216. Grigorescu Ț. Vicențiu 217. Grosu Gheorghe Nicolae 218. Grozav I. Petru 219. Gurgui Gheorghe Gheorghe 220. Gurguta Ț. Dumitru 221. Gutui R. Stan 222. Hagiu Grigore Spiru 223. Halic Teodor Teodor 224. Hăineală Grigore Pintilie 225. Haulica I. Alexandru 226. Herescu D. Mircea 227. Hreamata Gheorghe Vasile 228. Hulubei A. Traian 229. Iacob
DECRET Nr. 235 din 25 noiembrie 1994 privind conferirea medaliei "Crucea comemorativa a celui de-al doilea război mondial, 1941 - 1945". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110800_a_112129]
-
fripți pe care-i înfulecam cu nesaț. Tata era și un bun croitor de berneveci, un fel de ițari confecționați din suman de lână, foarte căutați în timp de iarnă la țară, cât și al renumitelor opinci cu nojițe și gurgui țărănești. Eu mă uitam la tata cum lucra plin de respect, de grijă, dar și la ce ieșea din mâinile lui, în curiozitatea vârstei; asistând astfel la miracolul nașterii unor forme de îmbrăcăminte și încălțăminte potrivite țăranului din acele vremi
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
și fă gargară călduță, prelungă, astfel dispărând putoarea din gură. Pentru a nu rămâne pete după vărsat. Când urmează a se usca vârsatul, întinde pe față (de 4 ori pe zi) pasta făcută din linte fiartă în lapte dulce. Pentru gurguiul țâțelor. Dacă pruncul aspru la supt țâță rănește mamela, ia unt de ceară și unge de câteva ori pe zi, apoi dă cu alifie de morcovi. Pentru a nu se sfârși banii din pungă. Ia un ou din cuibul de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
și fă gargară călduță, prelungă, astfel dispărând putoarea din gură. Pentru a nu rămâne pete după vărsat. Când urmează a se usca vârsatul, întinde pe față (de 4 ori pe zi) pasta făcută din linte fiartă în lapte dulce. Pentru gurguiul țâțelor. Dacă pruncul aspru la supt țâță rănește mamela, ia unt de ceară și unge de câteva ori pe zi, apoi dă cu alifie de morcovi. Pentru a nu se sfârși banii din pungă. Ia un ou din cuibul de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
maturizat repede, au devenit mai lucizi decât noi. Poate că tocmai de aceea, nesuportând «poveștileă, au optat pentru calea directă - chiar dacă tragică - a poeziei rechizitoriale”. Iată câteva versuri-argument din Alexandru Malin Tăcu: ,,Viața anonimă - urgie-pierzanie,/ duh uscat/ Măști carbonizate pe gurgui purulent./ Foame În patru labe”... Ceea ce nu stia Vasile Iancu, ziaristul de la Iași pentru ,,România liberă” la vremea aceea, este un ,,amănunt” important pe care noi, presa și populația, aveam să-l aflăm după o altă perioadă de timp: Alexandru
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
păru a distinge În vocea ușor răgușită de atâta cântat o nuanță de semeție și de nerăbdare. „Sunt prea neîncrezătoare, are dreptate“, Își spuse ea și-și mână calul pe drumeagul care ducea la poarta cetății. Când ajunseră sus, pe gurguiul pietros, În fața lor apărură pereții masivi de piatră și o poartă fixată În lanțuri, care se putea coborî sau ridica. Totul era pustiu, ca mort, nicăieri nu se ghicea vreun semn de viață. Gregor Își Îmboldi catârul pe podețul de
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
DE PERSONAL PENTRU PARCURILE NAȚIONALE ȘI NATURALE Secțiunea 1 DESCRIEREA LIMITELOR ȘI A ZONELOR DE CONSERVARE SPECIALĂ PARCUL NAȚIONAL BUILA - VÂNTURARIȚA 1. Limitele Parcului Național Buila - Vânturarița Limita nord-vestică. Pornește înspre nord-est, de la cantonul silvic Bistrița, situat la confluența pâraielor Gurgui și Cuca (loc numit "între Râuri"), pe râul Cuca. După 300 m ajunge la o intersecție de drumuri forestiere (borna silvică 185 UP V Bistrița a Ocolului Silvic Români) și continuă înspre est, pe cel secundar, de pe versantul nordic al
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Bistrița a Ocolului Silvic Români, 35 UP V Bistrița a Ocolului Silvic Români, 37 UP V Bistrița a Ocolului Silvic Români și 88 UP V Bistrița a Ocolului Silvic Români) și ajunge la cantonul silvic de la confluența râurilor Cuca și Gurgui (între Râuri). 2. Zonele de conservare specială ale Parcului Național Buila - Vânturarița Zonele de conservare specială ale Parcului Național Buila-Vânturarița includ parcelele și subparcelele forestiere 8A,B, 10B,C, 99B, reprezentând rezervația Cheile Bistriței, 98B, 99C, precum și golul alpin din
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
ornamental din perimetrul Valea Șesului, județul Salaj, încheiată între Agenția Naționala pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, și Societatea Comerciala "Resido Industrie și Construcție" - S.R.L. Baciu, în calitate de concesionar. Articolul 12 Se aprobă Licența de concesiune privind explorarea granodioritului din perimetrul Bocșa-Dealul Gurgui, județul Caraș-Severin, încheiată între Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, și Societatea Comercială "Perger Bau" - S.R.L. Timișoara, în calitate de concesionar. Articolul 13 Se aprobă Licența de concesiune privind explorarea gresiei din perimetrul Vintere, județul Bihor, încheiată între Agenția Națională pentru
ORDIN nr. 110 din 28 iunie 2007 privind aprobarea unor licenţe de concesiune pentru explorare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189251_a_190580]
-
n. 1943) Tg. Jiu, str. Slobozia 111 țel: 216360 18032 GRECULESCU LUMINIȚA (n. 1966) Tg. Jiu, str. 9 Mai, bl. 13, sc. 1, ap. 13 țel: 217653; 0723535512 2464 GRIGORESCU ALEXANDRU (n. 1949) Bengesti, jud. Gorj țel: 273717; 0740248462 20296 GURGUI CICILIA (n. 1955) Tg. Jiu, str. Ț. Vladimirescu nr. 17, țel: 223081; 0723553308 18427 IANASI DANIELA CRISTINA (n. 1974) Tg. Jiu, str. Minerilor, bl. I3, sc. 2, ap. 38 țel: 210393; 0721645920 2467 IOANA DUMITRU (n. 1954) Tg. Jiu, str.
TABLOU din 28 aprilie 2006 cuprinzand membrii activi ai Corpului Expertilor Contabili şi Contabililor Autorizati din România*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
Articolul UNIC Se acordă gradul de general-maior în retragere următorilor colonei în retragere, veterani de război: - colonelului Dumitrescu Ioan Valeriu - colonelului Grigore Moise Nicolae - colonelului Gurgui Constantin Gheorghe - colonelului Huzuneanu Costache Gheorghe - colonelului Laurențiu Ioan Pavel - colonelului Pruncu Gheorghe Dumitru - colonelului Șerbănescu Aurel Ștefan - colonelului Șerbănescu Ion Ion - colonelului Vlădescu Dumitru Gabriel. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnam
DECRET nr. 227 din 30 noiembrie 1992 privind acordarea gradului de general-maior în retragere unor colonei în retragere, veterani de razboi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199897_a_201226]
-
Credință clasa a III-a, cu însemn de război, pentru militari: - domnului plutonier Paraschiv C. Marius; - domnului sergent-major Alecu Gh. Nicolae; - domnului sergent-major Dibu P. Dănuț; - domnului sergent-major Tarbă Gh. Valentin; - domnului caporal voluntar Olteanu N. Liviu-Constantin; - domnului soldat voluntar Gurgui M. Sorin; - domnului soldat voluntar Murgoci F. Florin-Claudiu. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret. PRIM-MINISTRU CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU București, 23 iunie 2008. Nr. 568.
DECRET nr. 568 din 23 iunie 2008 privind conferirea unor decoraţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/200330_a_201659]
-
13, jud. Gorj țel: 0253217653 0723535512 2464 GRIGORESCU ALEXANDRU (n.1949) Loc. Bengesti, jud.Gorj țel: 0253273717 0740248462 27920 GRIGORESCU IVANOIU IOANA (n.1961) Motru, str.Macului, nr.17, bl.H10, sc.1, ap.1, jud. Gorj țel: 0728840363 20296 GURGUI CICILIA (n.1955) Tg.Jiu, str.T.VLadimirescu, nr.17, jud. Gorj țel: 0253223081 0723553308 12239 HOLT GHEORGHE (n.1953) Tg. Jiu, str. Lt. Milea Cristian Oancea, bl. 6, ap. 8, jud. Gorj țel: 0253219949 0721030870 18427 IANASI DANIELA CRISTINA (n.
TABLOU din 29 iunie 2008 cuprinzând membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (Anexa nr. 1)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
confecționați din pănură albă pentru anotimpurile friguroase și din pânză în anotimpurile calde și sunt strânși pe picior după care se încalță opincile. Opincile sunt făcute din piele de vită sau porc tăbăcită, încrețite lateral, terminate la vârf cu un gurgui, prinse mai apoi pe picior cu ață de lână, în nojițe sau cu curele din piele. Pieptarul prezintă împletituri de meșină în nuanțe de roșu dar și de "sirom" - piele subțire colorată de lână sau mătase neagră. Îmbrăcatul costumului popular
Portul popular românesc din Transilvania () [Corola-website/Science/329470_a_330799]