143 matches
-
alde Căloi trebuie să-și repare arcușele. Le dai fire din coada mea și ei o să le cânte pe de-a moaca la oameni când o să-i chemi să te aleagă. Ce zici?” Viitorul Primar clătină din imensa căpățână de guzgan pe care o purta pe umeri, Își mângâie mustățile lungi și lucioase, Își umezi râtul rozaliu: „Ești șmecher, da’ nu mă duci tu pe mine!”. Mai târziu, printre bocănituri de copite și scârțâit de roți, se auzi iar răcnetul: „Vaina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cu ei și, atunci când Îmi treceau peste Încălțări, Îi lăsam În pace, nu mă speriam, nu țopăiam. Ba chiar, când vedeam a patra sau a cincea oară un film pe care ajunsesem să-l știu pe dinafară, mă distram hrănind guzganii. Le puneam bucățele de covrig sau de biscuit din ce În ce mai aproape. Păreau să șovăie când Îmi Întâlneau privirile, mă țintuiau bănuitor cu ochișorii ăia mici și scormonitori, Își mișcau mustățile țepoase. Dacă mă uitam În altă parte, furau firimitura fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
suficient un cât de mic compromis pentru ca altele să urmeze, maculând o întreagă societate care se pretinde democratică: "Gelu: Dacă ideile lui Platon sunt într-adevăr în cer, atunci gaura s-a și făcut, Sache. Hai, pe unde a trecut guzganul, poate trece acum și șoricelul...Devii și dumneata complice beneficiar cu noi..."229 Pe tronul țării s-a așezat abuziv și insidios un asasin și crima lui se răsfrânge asupra cetățenilor, metamorfozând regatul într-o temniță. În piesa lui Camil
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
iar la război (campanie) înapoi ? Tare sunt curios ce veți scoate în județul Vaslui pentru că în țară n-aveți nicio șansă de 5% oricât ar zbura Flutur. P.C."Popolul" Consternat de ne-urcarea în procente și clasamente așteaptă să iasă guzganul în bătaia puștii și apoi să se înfrupte din blana-i mițoasă. Prin găuri, pe la geamuri, pe la ceva adunări cu sala goală și cu vreo câțiva membri toți într-un pompos Birou județ ean (sau ce-o fi) mereu necompletat
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
umbre de răni și rugină, Parcă purtase lanțuri, cândva... Oftând, Și-a întins truditele oase Pe rogojina mea cu libărci. Prin somn lumina, dar zăbrelele groase Lungeau pe zăpada Lui vărgi. Părea celula munte, părea Căpățână, Și mișunau păduchi și guzgani. Simțeam cum îmi cade tâmpla pe mână, Și am dormit o mie de ani... Când m-am trezit din grozava genună, Miroseau paiele a trandafiri. Eram în celulă și era lună, Numai Iisus nu era nicăieri... Unde ești, Doamne? Am
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
fum de cătui. M-am pipăit, și pe mâinile mele Am găsit urmele cuielor Lui...”<ref id”=”17>Text disponibil la http://poezie crestina. Tripod. Com/id13.html</ref> În vis, urâtul și pestilența rogojinei cu libărci, a păduchilor și guzganilor mișunând prin celulă, a păturii sure, a lanțurilor, a zăbrelelor groase, a rănilor, a ruginei, a vergilor de pe trup și a paielor se transformă în trandafiri. Bezna celulei este luminată de razele lunii care îl aduc acolo pe Iisus. Carcera
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
istorie, care au un pronunțat caracter de popularizare, traduce din greacă și germană povestiri și istorioare moralizatoare, redactează știri privind viața culturală din Principate, informații bibliografice (Izvorul cărților), liste cu prețul mărfurilor ș.a. Literatură originală s-a publicat puțină: fabula Guzganul de cetate și cel de câmp de Gh. Asachi, poezia Ruinurile Târgoviștii de V. Cârlova. Un articol, Literatura, încercând o definiție a literaturii, discută și situația poeziei românești la 1830. Mai colaborează, cu o Cuvântare de rugăciune, Emanoil Gojdu. B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285731_a_287060]
-
care frizează veșnicia prin care trecem, ci doar Între vară și toamnă, adăpostitoare a unui echinocțiu Concluzia? Frumusețea e Întotdeauna sălbatică, adică emanația ideatică a unui fizic nepervertit. Travestiul veveriței a Început Însă cu coada, unde a Înlocuit solzii rudelor guzgan și castor, cu tot atâtea fire de păr. În fond, același lucru, ca fanere ce sunt, adică produse ale pielii, mai mult, din același material: cheratina, și tot vii la bază, moarte la vârf... Ca și castorul, șobolanul are nevoie
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
din piramidă. Labirint cu ghilimele, căci ăsta nu cuprinde decât o galerie, descendentă, din care se deschide o alta, ascendentă, care va odrăsli o alta, orizontală; era să uit, mai e și un fel de puț... Păi cel mai amărât guzgan se descurcă, ba chiar prosperă În - cu adevărat - labirintul canalizării și rețelei de termoficare a Iașilor... Aha! Cred că animăluțul cu pricina, ca și Abd-al-Latif, nu mai era el Însuși... Devenind, fără voie, un nou candidat la inițiere, dar unul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și taci. Ce face omul cu mâna lui... Cât despre sentimentele pe care le-am terfelit Împreună, suportă singur consecințele. Alt factor limitativ... Eu Îmi iau codița și... pa! „Meridian“, 31 august 2001, ora 11,16 40. Bogdaproste Urmărind un guzgan, am ajuns aseară la capătul unei țevi. Mi-a fost frică să intru după el, În gaura aceea neagră și alunecoasă. Chit că m’ajută și ochișorii și gheruțele. Era ceva indefinit de periculos: lipsea ieșirea... - Stai cuminte, Moti. Însă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ba și câtă mâncare a stricat pe ele, nu strică să le mai numere din când În când. Desigur, vrea să știe câte găini, câte rațe, câte gâște ș.a.m.d. are. Doar că, de sub coteț se strecoară și un... guzgan. Unde să-l pună și pe ăsta, mai ales că și el se Înfruptă În aceeași ogradă? Nu-i nici găină deși se dedulcește la grăunțe, nu-i nici gâscă deși e cenușiu, nu-i nici curcan chiar dacă nu ezită
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
altă lume. Și așa se ridică două probleme: 8. Mirosuri O nouă Constituție? Aș zice da, căci sunt evoluționist, dar dacă implicita schimbare e „hăis“ ori „cea“? E menită ea integrării europene? Poate nu Întâmplător, Îmi apare acum imaginea unui guzgan. Păi ăsta nu trăiește singur, căci barem pentru perpetuare mai e nevoie de altul. El trăiește Într’un clan, cu reguli foarte stricte și, mai ales, cu totul delimitat de alt clan, chiar dacă acela Îi e alături, darmite peste vreun
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
alt clan, chiar dacă acela Îi e alături, darmite peste vreun ocean... Iar când clanurile se Întâlnesc, vai și amar, căci În joc e hrana, pe care Natura n’o oferă chiar cu dărnicie pe potriva oricărei pretenții. Și astfel, dacă un guzgan se pierde pe drum, e vai de el. Dar poate că-l vor chinui, cândva, remușcările și, atunci când drumul i se va Întretăia cu cel al restului clanului, va vrea să i se alăture. Tot vai de el, de astă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
-și impregneze mirosul specific, va fi acceptat cu bucurie, chiar dacă el este o gură În plus, căci interesul speciei, o populație cât mai mare adică, prevalează interesul individual, burta plină adică. Ați ghicit că acel clan e Europa, că acel guzgan răzlețit e România, că mirosul e de fapt sistemul social, politic, economic, cultural chiar, devenit altul În cei 50 de ani pe care unii Îi vor un hiatus deși mersul lumii, indiferent dacă evolutiv sau dimpotrivă, nu admite așa ceva. Ați
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
-l -, În concurența cu clanul literalmente de peste Ocean, și care abia a avut loc - atunci În ’89 sau mai precis ceva mai Încoace; deh! inerția, mai bine-zis obișnuința, a doua natură - e Într’adevăr prea recentă pentru a readuce mirosul guzganului nostru la felul clanului. În sfârșit că acea cușcă nu e altceva decât acele interminabile capitole de negociere cu Uniunea Europeană. Pare mi-se că guzganul nostru s’a vârât singur acolo, știind că n’are Încotro, chiar dacă cușca e construită
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mai bine-zis obișnuința, a doua natură - e Într’adevăr prea recentă pentru a readuce mirosul guzganului nostru la felul clanului. În sfârșit că acea cușcă nu e altceva decât acele interminabile capitole de negociere cu Uniunea Europeană. Pare mi-se că guzganul nostru s’a vârât singur acolo, știind că n’are Încotro, chiar dacă cușca e construită de clan, căruia nu-i strică noi resurse: teritoriale, materiale, umane, culturale, spirituale. Începem a mirosi a Europa. Întrebarea e Însă alta: Până ce vom mirosi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
noi resurse: teritoriale, materiale, umane, culturale, spirituale. Începem a mirosi a Europa. Întrebarea e Însă alta: Până ce vom mirosi astfel Întrutotul e firească concurența, poate chiar ostilitatea clanului, dar sigur tatonarea reciprocă. Calea? Celulele olfactive, adică exponenții diplomatici. Doar că guzganul nostru n’are parte decât de amatori postrevoluționari (nu-i gratulez zicându-le diletanți, aducîndu-mi aminte că ăștia au descoperit multe tocmai pentru că, nefiind specialiști, nu știau că lucrul cu pricina e imposibil...), iar clanul se folosește de profesioniști. Și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
postrevoluționari (nu-i gratulez zicându-le diletanți, aducîndu-mi aminte că ăștia au descoperit multe tocmai pentru că, nefiind specialiști, nu știau că lucrul cu pricina e imposibil...), iar clanul se folosește de profesioniști. Și cum, chiar dacă clanul respectă interesul comun, fiecare guzgan al său e ispitit de propria-i prosperitate, tentând-o până ce e surprins și pedepsit, teamă mi-e că amatorismul dublat de interese imediate, am În vedere imixtiunea politicului, a doctrinei la putere adică, În diplomație, acolo unde trebuie să
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
tentând-o până ce e surprins și pedepsit, teamă mi-e că amatorismul dublat de interese imediate, am În vedere imixtiunea politicului, a doctrinei la putere adică, În diplomație, acolo unde trebuie să fie doar interesul național, Îl va face pe guzganul nostru să verse mai multe picături de sânge - tatonarea se lasă și cu mușcături - decât e nevoie, până va mirosi la fel... 9. Rechinul Nu sunt singurul care spune că atunci când În față ți se ridică o problemă, decât să
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
invenție cu rugul... Să vă dau un sfat: nu mă hutuchiți nici pe mine, nici pe confrații „de culoare“. Cu ritmul vostru de poluare, „mâine“ pisicile vor fi negre nu numai noaptea... Dacă vreți să nu vă podidească șoarecii și guzganii... Dacă ați ști câte coclauri bat pentru a fi prezent la microfon, n’ați lipsi niciodată vinerea, oleacă Înainte de ceasul 13, numai la Radio Iași. 6. „Mofturi“ Cei care mă cunosc pretind că sunt mofturos. Zic ei că, pe lângă că
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
știe, și scapă. Cel care suferă de guturai să sărute pe altul în spate, care va avea ceva roșu la dînsul, și-i va trece. Cînd cineva are guturai, [să] pupe pe altul în spinare - și se ia la acela. Guzgan Dacă furi de la moară ață sau altceva, vin guzganii la casa ta. Ham Cînd se desprinde hamul la plecare, să te întorci acasă, căci vei avea primejdie în drum. Horn Dacă mireasa, cînd intră în casa mirelui, se uită în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sărute pe altul în spate, care va avea ceva roșu la dînsul, și-i va trece. Cînd cineva are guturai, [să] pupe pe altul în spinare - și se ia la acela. Guzgan Dacă furi de la moară ață sau altceva, vin guzganii la casa ta. Ham Cînd se desprinde hamul la plecare, să te întorci acasă, căci vei avea primejdie în drum. Horn Dacă mireasa, cînd intră în casa mirelui, se uită în horn, îi moare soacra. Cînd mireasa intră în casa
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
căruia tot unde heraclitorisiene îi curgeau, unde ne și scăldam, sau învățam înotatul, înainte de colhoizare, bălțile de topit cânepă nemaipunându-le la socoteală, precum tăul lui moș Anton Țâhă, înconjurat de răchiți umbroase, dar necurățat vreodată, colcăind numai de broaște+guzgani. (op. cit., 151) Fantasmarea apei și a jivinelor care o populează este indiscutabilă (căută singur, Cititorule, cuvântul care pune punctul pe falicul {I} din relatare, m-am săturat să tot subliniez vocabule sfidătoare pentru urechile feminine de la Mârlad în Maramureș). Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
că vizitatorul inoportun este cel care mișcă membrele pentru a nu se scufunda și pentru a se deplasa: va stârni în mod inevitabil panica, prin valurile provocate astfel, pentru tot ce poate mișca și (eventual mușca, dacă e vorba de guzgani). Folosirea unei ambarcațiuni se impune dacă ai nevoie să recuperezi cânepa sau dacă nu poți ocoli tăul și ai nevoie să ajungi în alt punct al malului. Or din acest moment intrăm într-un alt domeniu al imaginarului, mai luxuriant
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
și perspectiva lui de viitor? Când eclozează e deja "chatouilleur", și dincolo de hohotul gâdilicios se poate crede CHAT, dacă nu chiar CHATTE (adică mâță, dar în argoul franțuzesc mai e și altceva) și lucrurile se complică, căci va dori să-frunte guzganii de prin heleștee, să aibă pofte castratoare, precum dințoasele "moules marinières"; eterna spaimă pentru "les fleurs du mâle". *** Cât despre oul de găină, ce să mai zic: dacă prin "titilare" prelungită stârnești la pui pofta zburdălniciei fără de măsură, atracția sinucigașă
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]