255 matches
-
două tone de tablă. Mi-am zis că e momentul să prind și eu un fir de afacere. Ce naiv am fost! M-a repezit cât colo. Adică, afacerile nu-s de nasul muncitorilor. Muncitorul are o singură menire: să hâiască! Ei, dom’le inginer...domnule inginer...am să-ți dovedesc eu, dacă fac rost de capital, că și muncitorul poate fi capitalist. Trase aer în piept, luă o mină de om indiferent, voios, calm, se mai privi o dată în oglindă
ROMANUL S.R.L. AMARU -CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368015_a_369344]
-
de vârtejul destinului. Ce să mai țină cu dinții? De ce să țină? Cei din jur îi aruncau priviri de gheață. Pe toți îi înnebunise cu prostiile lui de privatizare. Că toți șmecherii se-nfruptă din mărul privatizării, interzis fraierilor care hâiesc. Bâlbâitu i-a spus odată: muș...muș...că...că și tu, cine te...te...ține!? Bălțatu se sperie și-i șopti: --Ce-ai mă, omule,te-am supărat? Te rog să mă ierți! --Gata șefu,nu mai rezist! Trece-mă pe
ROMANUL S.R.L. AMARU -CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368015_a_369344]
-
Hai, repede! Cele două se îmbrăcară, au vrut să mai pună întrebări, însă șefa le împinse: hai, repede, repede! N-avem timp de discuții! A treia fată, Dana, privea uluită și înciudată: --Și cu mine cum rămâne, șefa? După ce am hâit din greu, am cărat, am gătit, am spălat, eu rămân aici? Până când și de ce? Sclifositele astea doar s-au fandosit și s-au fâțâit cu clienții, au luat ciubucul și pe ele le trimiți acasă? Iar eu? La hâială, Dana
TRANDAFIRUL SIRENEI-10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353270_a_354599]
-
și-o mută, fără nici un motiv, în colțul format de gardul ce împrejmuiește curtea păsărilor și magazia de deasupra beciului. Mai înjură de câteva ori cu năduf, apoi ocoli curtea păsărilor, trecu de veceul din scânduri, înnegrit de vreme și hâit spre stânga de-ai fi zis că stă gata să se prăbușească și porni pe cărăruia îngustă, printre straturile de zarzavat - cam pârlite și îngălbenite de secetă -, spre fundul grădinii. El și Păsărilă au curțile „fund în fund”, cum îi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360700_a_362029]
-
și-o mută, fără nici un motiv, în colțul format de gardul ce împrejmuiește curtea păsărilor și magazia de deasupra beciului.Mai înjură de câteva ori cu năduf, apoi ocoli curtea păsărilor, trecu de veceul din scânduri, înnegrit de vreme și hâit spre stânga de-ai fi zis că stă gata să se prăbușească și porni pe cărăruia îngustă, printre straturile de zarzavat - cam pârlite și îngălbenite de secetă -, spre fundul grădinii. El și Păsărilă au curțile „fund în fund”, cum îi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360700_a_362029]
-
floare specifică. Florida (!) pe cea de portocal, New York-ul trandafirul etc... Să nu uităm din istorie războiul celor două roze sau heraldica din care florile nu lipsesc. Îi voi cita, dintre artiștii participanți la expoziție pe Nurit Epștein, Tatiana Boloconenco, Hâim Biran, Liora Dreifus, Ayala Hohma, Dan Lioni, Bubi Lichtenberg, Ruti Segal, Natur Natur, Tamar Magdal, Olya Kirzner, Iulia Krasnov, Arie Rubinovici, Ahuva Șerman, toți cu tendința realismului spre rigoare și simplitate. Curătoarea expoziției este Shuli Feuer Scheinwald. ------------------------------- Dr. Dorel SCHOR
CĂRAREA FLORILOR 2015 de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359841_a_361170]
-
Murăș, Murăș, ce soarta ei mai fi având și tu?!” N-o trecut ceasu ș-am audzât o pușcătura. Oltu o vinit fugă, da Murăș n-o mai vinit. Ș-am plâns după iel cum am plâns după tatuțu mieu. Hâia dzî o vinit Doaga să-ș ceară iertăciune că l-or îmbetat ai lu Ianăș la colibă și n-o mai giudecat că ce face. De-aia-mi pare mie rău de tinie, că-ncolo n-am nimica, da cu aheștea
Povestea ca viață () [Corola-blog/BlogPost/338394_a_339723]
-
că-i mai sigur! - Totdeuna, mă, Petrișor, îi mai sigur să fleci capu și să rupți oasăle. Că Pamântu-i a lu hai de-omoară și rup și taie și spândzură. Dumnedzău, can o făcut Lumea, o făcut doauă, să fie Hâia Lume păntru hai dirept și buni. Păntru ce credz ca să tâmpla ce s-o tâmplat cu oaia ahasta și cu șerpele? Ca să ne cearnă că pe ce lume ni-o fi locu. - Da și-n Biblie zace să omori șerpele
Povestea ca viață. Prima dată când am ucis o ființă vie () [Corola-blog/BlogPost/338398_a_339727]
-
atuncea, demult, călindariu, nu s-or mai nimerit cu vremea lor. Crecă ai audzât dzâcân lumea că „geaba, nu să mai potrive, s-o șcimbat mersu la toate helea!” Da nu-i ase! S-o șcimbat numa omu, ca-n hâia parte nu s-o șcimbat nimica. Socoată omului s-o șcimbat... Ai vadzut cum te-ntreabă Niculaie că la cât îi ceasu, pe nou ore pe veți? - Da, chiar, de ce o țineți așa jumătate de an? Nu mai bine schimbați
Adiet sau sărbătorile bătrânilor. „Îi rău de trăznet Precupu, Doamne feri...” () [Corola-blog/BlogPost/338804_a_340133]
-
să s-apuce, îi dă hai de-ave câti-o oaie de pomeană. - Da? m-am minunat, cu inima bătând dintr-o dată mai tare la gândul că voi capătă câteva oi. - Oaia ha de-o dai de pomeană o ai pe hâia lume. Ș-atuncea nime nu-ț da oaia ra, it da ce-are mai bun, nu ca atuncea can ț-o vinde. Todeuna să gașa barem cinci să deie de pomeană, ca să ai cu ce-ncepe. Can murea omu, tot
Povestea ca viață. Mioara de pomeană () [Corola-blog/BlogPost/338829_a_340158]
-
mai bun, nu ca atuncea can ț-o vinde. Todeuna să gașa barem cinci să deie de pomeană, ca să ai cu ce-ncepe. Can murea omu, tot ase, da ai casii cinci oi de pomeană, să fie ale omului pe hâia lume, că nu să știa dat-o iel o ba. Tușa devenise gravă. - L-am visat pe tatuțu la șasa săptămâni și l-am întrebat că cum îi. S-o fost vesăl, c-o dzâs că are și iel vo
Povestea ca viață. Mioara de pomeană () [Corola-blog/BlogPost/338829_a_340158]
-
la magazin. Venea direct de la oi. - Noa, îi băi mare, dadierăm de năcaz! Cum n-aveam ochi să-l văd, m-am uitat în podea. - Cu ce vă servesc? - O fele de rom. Dacă ai, să mi-o torni înt-o hâia de nailon. Cum dzâsăi, nacazu pe noi. Am avut cinci mnioară, una ț-am numit-o taie. În hâia dzî, după ales, i s-o pus în pticioare ce i s-o fi pus că n-o mai putut mere
Povestea ca viață. Mioara de pomeană () [Corola-blog/BlogPost/338829_a_340158]
-
văd, m-am uitat în podea. - Cu ce vă servesc? - O fele de rom. Dacă ai, să mi-o torni înt-o hâia de nailon. Cum dzâsăi, nacazu pe noi. Am avut cinci mnioară, una ț-am numit-o taie. În hâia dzî, după ales, i s-o pus în pticioare ce i s-o fi pus că n-o mai putut mere. Sară am gasât-o moartă. Hâia dzî, alta mnioară mi-o lo ursu. Mai o dzî, mă uitam după hele
Povestea ca viață. Mioara de pomeană () [Corola-blog/BlogPost/338829_a_340158]
-
nacazu pe noi. Am avut cinci mnioară, una ț-am numit-o taie. În hâia dzî, după ales, i s-o pus în pticioare ce i s-o fi pus că n-o mai putut mere. Sară am gasât-o moartă. Hâia dzî, alta mnioară mi-o lo ursu. Mai o dzî, mă uitam după hele tri de-mi ramânsasă, iaca una nu-i. Dzâci c-o fost cu blăstăm. Și nu mi-ar fi năcaz cât mi-i de hâia de
Povestea ca viață. Mioara de pomeană () [Corola-blog/BlogPost/338829_a_340158]
-
moartă. Hâia dzî, alta mnioară mi-o lo ursu. Mai o dzî, mă uitam după hele tri de-mi ramânsasă, iaca una nu-i. Dzâci c-o fost cu blăstăm. Și nu mi-ar fi năcaz cât mi-i de hâia de ț-am dat-o de pomeană. I-am pus pe tejghea sticlă cu rom, fără măcar să-l întreb de ce nu a trimis mioara prin Tușa Anuța. Așteptăm să-mi plătească, să plece ca să nu-l mai văd. A chicotit
Povestea ca viață. Mioara de pomeană () [Corola-blog/BlogPost/338829_a_340158]
-
secol XX, cu toată strădania Bisericii de a-l inocula. Dincolo de tejgheaua-hotar, Tușa Anuța zâmbea. Poate pentru că mă vedea fericit precum un copil, poate pentru că își visase mama. Zâmbetul ei crease o punte peste prăpastia care despărțea lumea noastră de „hâia lume”. O punte „direapta” ce deschidea „căi direpte” spre Răi. - Să nu-mi zăuit... Dzâcea mama că cine-o dzâce rugăciunea de can bagă berbecii-ntra oi și pan față oile, îi față o oaie on berbec cu lâna de aor.
Povestea ca viață. Veniți de luați Lumină () [Corola-blog/BlogPost/338474_a_339803]
-
nu am fost pregătiți. Am pus niște apă în congelator, dar...încă nu... --Ce-ai mă, Dane? Ce faci pe simandicosul? îl repezi Buhăianu. N-ai decât să torni apă, dacă nu poți să-l bei așa. --Mă dezamăgești. Tocmai tu, hâit în atâtea protocoale! Se poate? Chelnerița profită de discuție, și se grăbi să aducă gustările. Când umplu masa cu platourile pline cu atâtea bunătăți, aranjate cu multă fantezie, toți începură să ovaționeze, să aplaude, să-și vâre nasurile în ele
TRANDAFIRUL SIRENEI-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344394_a_345723]
-
copil este legată de imaginea și de viață tatălui meu, avocatul Dădu Rosenkranz. Iată povestea, așa cum a relatat-o atunci, mai mult sau mai putin ,în fața unui public fascinat,copilul Fima, care a crescut ,si a devenit în Israel ,adultul Hâim Snir. Am venit astăzi aici ca să mă înfățișez în fața dvoastra și să aduc omagiul meu memorii unui mare om,- avocatul Dădu Rosenkranz-,care a avut o mare semnificație în viața mea,fiind cel căruia îi datorez salvarea mea din iadul
ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI [Corola-blog/BlogPost/379858_a_381187]
-
copil este legată de imaginea și de viață tatălui meu, avocatul Dădu Rosenkranz.Iata povestea, așa cum a relatat-o atunci, mai mult sau mai putin ,în fața unui public fascinat,copilul Fima, care a crescut ,si a devenit în Israel ,adultul Hâim Snir." Am venit astăzi aici ca să mă înfățișez în fața dvoastra și să aduc omagiul meu memorii unui mare om,- avocatul Dădu Rosenkranz-,care a avut o mare semnificație în viața mea,fiind cel căruia îi datorez salvarea mea din iadul
ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI [Corola-blog/BlogPost/379858_a_381187]
-
copil este legată de imaginea și de viață tatălui meu, avocatul Dădu Rosenkranz. Iată povestea, așa cum a relatat-o atunci, mai mult sau mai putin ,în fața unui public fascinat,copilul Fima, care a crescut ,si a devenit în Israel ,adultul Hâim Snir. Am venit astăzi aici ca să mă înfățișez în fața dvoastra și să aduc omagiul meu memorii unui mare om,- avocatul Dădu Rosenkranz-,care a avut o mare semnificație în viața mea,fiind cel căruia îi datorez salvarea mea din iadul
POVESTIREA LUI FIMA, COPILUL DIN TRANSNISTRIA de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 2182 din 21 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379436_a_380765]
-
și-o mută, fără nici un motiv, în colțul format de gardul ce împrejmuiește curtea păsărilor și magazia de deasupra beciului. Mai înjură de câteva ori cu năduf, apoi ocoli curtea păsărilor, trecu de veceul din scânduri, înnegrit de vreme și hâit spre stânga de-ai fi zis că stă gata să se prăbușească și porni pe cărăruia îngustă, printre straturile de zarzavat - cam pârlite și îngălbenite de secetă -, spre fundul grădinii. El și Păsărilă au curțile „fund în fund”, cum îi
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
asupra planului erotic semnificații care modifică substanțial perspectiva asupra evenimentelor. ------------------------ Răzvan VONCU critic literar *** Madeleine Davidsohn este membră a Uniunii Scriitorilor din România și membră a Asociației Scriitorilor de limbă română din Israel. Dintre distincțiile primite: Premiul „Ianculovici” (Fundația Culturală Hâim și Sară Ianculovici) Premiul Ministerului Culturii și Cultelor, Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Suceava (revista Agero, Stuttgart) Premiul Festivalului Național de Poezie „Nicolae Labiș” Cărți publicate: „Intrare liberă”, Editura Minimum, Țel Aviv, 1999 „Întinde mâna zilei care
MADELEINE DAVIDSOHN, O SCRIITOARE CU MULT TALENT ŞI „O ÎNGHEŢATĂ CU GUST AMAR”! de RĂZVAN VONCU în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/346962_a_348291]
-
turbion al devenirii Divinul ochi din triunghi altissim scrutează timpii-n lung și-n lat Trecut viitor prin a prezentului gură-n rostirea clipei noastre Unul dintr-altul se nasc se-ncheagă posibilă minune-a uitării ... Pe-a timpului cărare hâite de scribi noian de neguri Sub Luceafăr se întrec în vorbe și în opuri vrac Rătăciri căutări pale mimări pastișe seci versuri trânde surde oarbe Critici emfatici poeți cu nemăsură găunoșenii aurite Otrăvitori bureți șerpești vâsc de fațadă Grămezi de
EMIURGUL de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1476 din 15 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376026_a_377355]
-
scrisul liber-profesionist. Debutează editorial cu volumul de schițe satirice Iedera, apărut în 1968. În 1984 emigrează în Israel. Este membru al Asociației Scriitorilor Israelieni de Limbă Română (din 1984), acordându-i-se în cadrul acesteia Premiul „Arcadia” (1998), Premiul „Sară și Hâim Ianculovici” (1999) și Premiul „Acmeor” (2001) pentru versiunile sale din opera poeților persani Omar Khayyam, Saadi și Djalal ud-Din Rumi. Autodidact, cunoscător al unor limbi vechi, „pasionat al unei iubiri intelectuale absolut gratuite”, „mistuit de o benefică monomanie” (Mircea Anghelescu
STARCK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289883_a_291212]
-
382, nr. 7): „Adecă eu Nistahie: a văinit Petre șăi alt Petre, de s-au rogat ačăi omeni Nistahâie, șăi un făcut băine și-u l-au arŭtat pe Simion denainte giodeloăi al satoloăi ș-a făicorieilor șăi pârugarăilor: să hâie erŭtat de me[ne] șăi de Domidzău” (Nicolae Iorga, Anciens documents..., p. 267). 294. Violeta Barbu, De bono coniugali, p. 82. 295. Violeta Barbu, op. cit., p. 39. 296. „Numitul Constantin postelnicul, de o parte cu clironomia de la socrul său și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]