57 matches
-
ce conțineau fondul vechi de carte, aflate în vecinătatea respectivei săli. Trebuie să recunosc că nu mă descurcam prea grozav, dar nu aveam pe cineva în apropiere și nici nu îndrăzneam să deranjez custodele. Într-o zi am auzit un hârșâit de scaun în spatele fișierelor și la puțin timp a apărut un bărbat tânăr (care pentru mine a rămas neschimbat până în ziua de azi), nu prea înalt, cu obrajii trași, cu părul pe spate și îmbrăcat într-un lung halat albastru
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
-i învățată cu bărbații. Procurorul adormise. Vântul zăngănea în geamuri și, din când în când, ca un galop de herghelie, creștea un zgomot uriaș care se dezumfla tunând. îi ținea isonul țiuitul stins al hornului. într-un freamăt continuu, livada hârșâia crengi pe dranița acoperișului. Afară viscolul albea ferestrele, gonind câinii în girezile de paie. în câmp, doar lupii treceau pe sub muchii de hat către luminile satului. Procurorul se trezi dimineața într-o larmă de glasuri sub fereastră. Apăruse la geam
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
timp primul. O prejudecată generală împotriva lucrărilor de disecție. Principele și Livia se privesc consternați. — Taci din gură cu prostiile astea, se oțărăște împărăteasa la el. Mi se face pielea de găină. — Chiar trebuie să mă scormonești atâta prin rană? hârșâie la un moment dat bătrânul printre dinți. Abia mai poate vorbi. Îl seacă la inimă. — Nu ajung cu degetul până în interior și sonda mă ajută să aplic unguentul, explică răbdător doctorul. Șterge cu buretele urmele de sânge coagulat de pe piele
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
cerc În jurul hornului, intonând, cu un glas pițigăiat, imnul austriac... Tatiana umbla orbecăind prin casă. Se fâțâia de ici-colo, mergând de la cuptor până la ușă, de la ușă până la masă, de la masă până la pat și Înapoi. Își făcea de lucru prin ogradă, hârșâindu-și pașii prin praf. Orbecăind, amenința berzele cu bastonul. Le lua drept ciori. „Crrr, le striga, duceți-vă la vărsătoare... Acolo veți găsi tot ce poftiți...“ Începea să confunde lucrurile. La Început, confundă masa cu scaunul, lingurile cu furculițele. Cuțitele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
pământ destul, În cer Însă abia dacă dai de niște urme...“. Apoi nici una, nici două, bătrâna o Întrebă: „Există un singur Dumnezeu sau sunt mai mulți? Că nu de alta, dar nu mai știu la cine să mă Închin!“. Șontâcăia, hârșâindu-și galoșii prea largi prin curte; târându-se până la poartă și-ndărăt, Înfigea lumânări aprinse În propriile urme, pe care le marcase mai Înainte semănând din pumni cenușă. Iarna putea fi văzută scăldându-se În copcă, iar vara stătea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
sunetele scoase de ea nu erau decât o șoaptă în zgomotul torentului. Barca era ca o pietricică în mijlocul apei, acum pe vârful valului, pentru ca, în secunda următoare, să se julească de fund. Jina a uzit sunetul acela înfiorător de pietre hârșâindu-se pe lemn și-apoi un trosnet înfricoșător iscat dintr-un lateral. Și-a închipuit că barca s-a făcut țăndări, că lemnul s-a spart și s-a împrăștiat în așchii, că ea și Zach au fost aruncați peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
umedă transpirația de pe tâmple. De jos râsul se transformă Într-un scrâșnet ce imita scârțâitul cretei pe tabla de sticlă. Noimann Își Încleștă dinții. Timpanele sale aveau oroare de acest sunet. Între timp, scârțâitul de cretă se transformă Într-un hârșâit de ferestrău. Era ca și cum cineva ar fi Încercat să taie o buturugă putredă cu o beschie subțire, extrem de elastică, ce vibra, scoțând sunete stridente la fiecare mișcare. Fără voia lui, Noimann se apucă de falcă. Dinții i se strepeziră În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Mașinile vin În goană. Din față, din spate. Pneurile scrâșnesc. Girofarele urlă... Încotro? Încotro? Sub această umbră amenințătoare, arbori solzoși se zbat ca niște pești pe uscat. Vântul mână singurătatea prefăcută În cutii de conservă, cartoane, pachete de țigări. Le hârșâie pe caldarâmul murdar. Rostogolește pălării, bucăți de ziare, ah și oh! Ah și oh, mașinile duduie, claxonează ca la mort! „Mathilda, Mathilda!” Piciorul pășește, amușinând mereu aerul. Noimann calcă pe urmele lui. Încotro, Încotro? S-a făcut zi și apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
casa. Numai scârțâitul acela lung prelung al ușilor de la dulapuri, iarăși și iarăși. Țiuiau lung prelung sinistru ușile, țiuiu hâr hâr iuiu hârhâr și încă. Până a reapărut, în sfârșit, după o veșnicie, Marcu Vancea... Se tot bălă bălă, hârâiau hârșâiau țiuiau, smintite, ușile, dulapurile, poate uitase să închidă dulapurile. Tocmai apăruse bătrânul Vancea, filozoful, cum să-i explici aiureala, tocmai lui, atât de sensibil, atât de sever în hainele sale severe, filozof comerciant de vinuri, tocmai acum, în asemenea împrejurări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
place să discut mergând. Părintele Bernard detesta mersul pe jos, dar acum era el cel capturat și întemnițat în cușcă. — Da, perfect. — Îți mulțumesc, îți sunt foarte îndatorat. Rozanov se ridică să plece și părintele Bernard îl urmă. Ușa bisericii hârșâi, scârțâi și bufni din nou. Părintele Bernard se așeză. Era uluit, măgulit, îngrozit, alarmat, mișcat. Ochii luminoși îi scânteiau mai puternic ca de obicei. Și începu, ca și Alex, să râdă încet, pe înfundate. Hattie Meynell ședea pe patul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Cea mai tare carte învechită pe care-am citit-o vreodată. Nu c-aș fi înțeles-o eu pe toată foarte bine. Îl ducea în plimbări lungi, sub soarele verii. Rătăceau împreună, arși și totuși lipicioși, în timp ce iulie amenința să hârșâie întruna fără oprire, iar lor nu le rămânea decât să îndure și să meargă mai departe. Băteau ore întregi câmpurile de grâne pârjolite, ca niște inspectori agricoli responsabili cu monitorizarea recoltei din regiune. Luau și câinele cu ei, pe Blackie-doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
dedicat premiul lui Ralph pentru că a pus bazele a ceea ce înseamnă jurnalismul adevărat în acest oraș și a spus cât de rău îi pare că Ralph nu poate fi de față din cauza bolii. Sincer, Fran, erau acolo gazetari atât de hârșâiți că ar fi fost în stare să-și convingă bunicile să pozeze topless și Jack i-a făcut să dea apă la șoareci. Toată lumea de la bar avea câte o poveste despre Ralph Tyler. A fost uimitor. Stevie își suflă nasul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
găsea borta pe unde intrase. Doar zvâcnea dând să se înalțe, speriat, flămând, răvășindu-i mitra, înfiorând-o cu solzii groși, îi simțea solzii cum se înfig în moleciunea ei, cum hârșîie înlăuntrul ei, de parcă Șevrolet, ăla micu, ar fi hârșâit cu lingura pe peretele din spatele casei, cimentuit cu stropi. - Ai omorât fata... șopti Girevengu, urmărind cum firul de sânge se lățește pe pânza mototolită. Tocmai de sfânta zi a Crăciunului. Petreceam și noi la televizor, cu veselie și muzică, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
sale mari, așezându-le minuțios într-o grămăjoară cu o formă anume, în gura sobei. De pe sobă luă o altă carte din care cu o mișcare bruscă rupse două foi, le mototoli și le puse sub grămada de vreascuri. Chibritul hârșâi scurt pe scăpărătoare luminând fața mare, nerasă, cu nasul puțin coroiat și ochi cafenii ce sclipiră o clipă în lumina prea bruscă. Simți nevoia să se justifice de ruperea foilor din cartea ceea pe care o aruncă înapoi în locul de
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
cădeau ca grindina". Disperat, eroul face o ultimă încercare de a-i opri pe tătari, coborând furtunos scările spre intrare, însă este șocat să primească, dinspre ușa aproape zdrobită, răceala unei pale de vânt și sarcasmul unui "glas de cucuvaie", hârșâit de bătrânețe. Lectorul descoperă, odată cu protagonistul, că întreaga aventură boierească fusese un vis provocat de magia vrăjitorului. Bucla onirică zăvorăște, ineluctabil, disperarea flăcăului, care se vede deposedat de soție, de copii și de avere într-o singură clipă. Vorbele crude
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
votăm pe cine vrem, iar din urne iese cine trebuie. Bă, să dea naiba dacă Băsescu nu i-a făcut pe ăștia, vorbesc foarte serios! I-a ciuruit, ca să dau și un citat din el... Te pui cu marinaru’, e hârșâit... În țară și-a luat-o peste bot, da’ diaspora s-a mobilizat. Gore nu-și mai revine de când a aflat că Geoană n-a ieșit președinte după ce ieșise prematur și acum bea de supărare. Gicu Îl privește trist din
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
dar nu prea tare, ca nu cumva să se arcuiască și să sară în partea cealaltă, provocând tunete, nu zgomote, în timp ce cu mâna cealaltă trebuia să ridic ușor de poartă, ca nu cumva, odată deschisă, să o ia la vale hârșâind infernal tot pietrișul de pe caldarâmul din curte. Te-ai jucat vreodată cu o bucată de tablă de zinc, imitând tunetele cu ea? Ei, cam așa făcea și tabla aia din poarta ei, când nu reușeam să strunesc "zăvorulălamare" și îl
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
din aia care trebuie să se agraveze Înainte de a se vindeca. Bulangii Împuțiți. Cum s-or aștepta să-mi fac slujba În condițiile astea? Nu po’ Mă mănâncă ca dracu, Îmi schimb greutatea de pe o bucă pe alta și mă hârșâi pe cur prin pantalonii negri și lucioși de flanelă. Ia... am nevoie de o spălătorie a naibii de bună, de asta am nevoie. Nu-mi folosește la nimic. O scot afară până ajungem pe High Street unde opresc mașina la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
nevoie de o râcâială zdravănă. Îmi dau totujos și-mi șterg umezeala de pe cur cu hârtie igienică. Apoi mă scarpin ca naiba dar mă ustură căci, Îmi dau seama, Încă mai am sub unghii grăsime de la ruloul cu șuncă. Mă hârșâi și iar mă hârșâi având o senzație delicioasă de ușurare când rana se sfâșâie și zvâcnește. M-am umplut de sânge pe degete. Îmi Îndes niște hârtie igienică Între fesele curului, ca să nu se mai atingă una de cealaltă provocând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
zdravănă. Îmi dau totujos și-mi șterg umezeala de pe cur cu hârtie igienică. Apoi mă scarpin ca naiba dar mă ustură căci, Îmi dau seama, Încă mai am sub unghii grăsime de la ruloul cu șuncă. Mă hârșâi și iar mă hârșâi având o senzație delicioasă de ușurare când rana se sfâșâie și zvâcnește. M-am umplut de sânge pe degete. Îmi Îndes niște hârtie igienică Între fesele curului, ca să nu se mai atingă una de cealaltă provocând frecarea care face să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
-l trântesc la pământ și apoi să-i storcesc mutra aia simandicoasă și afectată de podea cu călcâiul ghetei și s-o țin tot așa până Îi explodează craniul pe linoleum, proiectându-și conținutul ăla iubitor de criminali să alunece hârșâind pe gresia din cantină. Dupaia mi-aș lua cina și nici măcar n-aș borî vreun pic, să mor io. — Îți amintești ce ți-am spus că Înseamnă PIG ăla? Mândrie, onestitate și curaj. Zâmbește și se răsucește Înspre amicii lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
dacă e vreun autobuz spre zonele periferice de rahat care să mă lase În Colinton. Se pare că am noroc, căci Încă mai sunt unu sau doi inși care se Învârtesc p-acolo. Văd un vagabond cu coada ochiului. Se hârșâie de zid, apoi Își ia o pauză rezemându-se de adăpostul din stație. Vagabondu’ pare să aibă o privire cam Înfricoșată, de parcă tocmai și-a dat seama că n-a băut Îndeajuns Încât să-i alunge din minte realitatea hidoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Ware, Kallistos, Ortodoxia, calea dreptei credințe, Editura Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Iași, 1993. Wierzbicki, Piotr, Structura minciunii, Editura Nemira, București, 1996. Wilson, Edward O., Sociobiology: the new synthesis, Harvard University Press, 1975. Mințea de cîte ori vorbea, gîndii numaidecît Milogu-acela hîrșîit în rele, fonf și fandosit Cruciș pîndind minciuna-i cum mă roade Și încruntat de-ndată ce mă vede Zîmbind, limba să și-o ascută O altă victimă să-și cîștige. BROWNING Childe Harold către Turnul din ceață veni Prefață
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
lui A. Ciorănescu, în această categorie intră multe cuvinte care au primit și alte explicații (de exemplu, a țuțura). Interesul pentru această clasă de cuvinte se justifică și prin aceea că multe creații expresive reprezintă baza sigură (a hârșii/ a hârșâi, a horțăi, a hârșcâi, a șovâlcăi) sau probabilă (a horți „a mișca un obiect făcându-l să alunece“, hârjoană „curtare a unei femei“, știulbic „prăjină cu care se scot peștii din ascunzători“) a unor derivate românești. De la nume proprii la
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
alunecă spre mare sau se ridică spre norul în care încă mai doarme Etna, într-o farfurie cu spaghetti și un pahar de vin la prânz, într-un Crodino 8 cu câteva măsline la amiază, iar, dincolo de înserare, într-un hârșâit de cheie care se răsucește în broască, nereușind să acopere un râset de fată tânără și pașii ei către curtea din spate. Chi se ne frega pentru că nimeni nu se grăbește. De ce s-ar grăbi? E agitație fără să fie
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]