262 matches
-
venit în stație. Desigur, ei s-ar putea să fie mai mult de cinșpe. Însă nu îi poți socoti. O hoardă de aurolaci. Viermuiesc, nu stau locului, se agață de bare ca maimuțele antropoide de liane, se dau huța, se hârjonesc sub privirile (evident îngrozite) ale pasagerilor. Ale autohtonilor. Senzația e că autobuzul va fi deturnat. Mai ales că e foarte proaspăt în memorie episodul World Trade Center. La un moment dat, aurolacii migrează spre spatele autobuzului. Mirosurile persistente îi îndepărtează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
proprietății private. (A. Bourgeot) Ambele triburi se tem. Pentru a-și masca frica, autohtonii se pipăie la portofel. Gesturi de reglaj. Și vorbesc. Locvacitate exagerată. Vorbesc pentru a nu simți spaima. Sălbaticii comunică și ei. Cu totul altfel însă. Se hârjonesc. La ei, comunicarea verbală deținere o pondere destul de neînsemnată în procesul socializării. Nu pot comunica decât cu corpul. Dau unul în altul pentru a se petrece, pentru a alunga monotonia, apoi se întreabă, ce faci, mă? Dai în mine, dai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
după desprindere, pare un animal nemaivăzut, ghemuit Într-o cocoașă hidoasă. Scuip peste ea, Îndârjit și plin de satisfacție. Du-te dracului, bolborosesc, erai plină de găuri oricum! Mă apropii de pat. E răvășit ca și cum o târfă s-ar fi hârjonit acolo cu un Întreg pluton de soldați. Aiurea, șoptesc, și mă Îndrept spre cealaltă cameră. Sunt complet gol - dar mă simt bine așa. Din oglindă mă privește acum un om nou. Cu pielea alb - trandafirie. O amintire din copilărie migrează
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
Pățitu’ și Povestea prostiei după Creangă, ori Vrăjitorul din Oz după F.Baum, pot spune că au fost puse aproape...Împotriva dorinței mele. Mă rog, viața are meandrele ei, iar Destinul se joacă cu tine, mai des chiar decît te hîrjonești tu, cu el. Așa se face că-n 1980 am acceptat postul de regizor la un teatru de păpuși, dintr-un oraș de port: primul meu spectacol aici, eminamente păpușăresc, a fost Turandot, după Gozzi. Inutil să vă spun că
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
am dat seama că era câinele nostru, care m-a simțit de departe - chiar prin viscolul acela - și mi-a ieșit înainte. De bucurie l-am cuprins în brațe și ne am tăvălit amândoi prin nămeți...Cât ne-om fi hârjonit noi nu știu, dar la un timp câinele s-a desprins din brațele mele și a pornit înainte spre casă, uitându-se din când în când înapoi, ca să vadă dacă îl urmez...Acum nici vântul nu mi se părea atât
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
pompieri umblau brambura pe străzi cu rezervoarele de apă goale, focurile se Întindeau cu repeziciune. Automobilele patrulau peste tot, nepăsătoare la distrugerile din jur, pândind apariția vreunui biped Împins de foame sau de sete să-și părăsească adăpostul, ori se hârjoneau prin spălătorii auto, lăsând ore În șir periile moi, cilindrice, să le maseze spinările. Lichidele folosite În general la degresarea și la parfumarea caroseriilor curgeau prin rigole, amestecându-se acolo cu uleiurile de motor și formând astfel pâraie colorate, cu
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
dimineață, la câteva zile după ce ultimele rezerve de hrană s-au terminat, am Îmbrăcat costumul cel bun și, sprijinit În baston, am ieșit În oraș. Era frumos afară. M-am plimbat ore Întregi pe străzile lipsite de oameni, unde se hârjoneau sumedenie de animale, care s-au mulțumit să mă pândească de la distanță, ca pe un Noe neputincios și incapabil să se salveze pe sine. Era de parcă, după milioane de ani de urmăriri În scopul prinderii, sfâșierii și hrănirii, lighioanele și
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
pe Olaf. „Cum, tu aici?!“ am exclamat la vederea prietenului meu de-o viață. Abătut, mi-a povestit cum Îi spusese consoartei că iese să cumpere parizer, intrând apoi Într-un magazin de jocuri virtuale, cu gândul de-a se hârjoni zece minute cu o cameristă din Bangkok. Din nefericire pentru el, tocmai atunci se oprise curentul, lăsându-l blocat peste mări și țări. Viața nu era deloc liniștită În Recycle Bin. Japonezii, Încă nedeprinși cu diferența de fus orar, se
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
jurnalistă și "apostol" al Uniunii Europene, pierzând însă lumina și privirea îngerească. Cu toate îngrijirile lui Antoniu, blândul Kawabata se stinge împăcat. Imaginar, dialogul lor continuă, pentru că deziluzionatul Antoniu mai păstrează totuși credința în împărăția cerurilor, unde își vede prietenul hârjonindu-se cu îngerii. Își asumă și își privește destinul de cloșard ca pe o cruce, ca pe o încercare a divinității, iar visul și ficțiunea (pe care acum o scrie, nemaiavând nici un ascultător) îl ajută să supraviețuiască mizeriei existențiale și
"Poezia" ghetoului by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/9202_a_10527]
-
luată de vânt și mai simt undeva, Înăuntrul stomacului, unde s-au adunat o groază de musculițe care dau din aripi. O să te las singur și-mi pare rău. -Kawabata, ești un nemernic. Mă lași singur și pleci să te hârjonești cu Îngerii acolo sus și să te hlizești ca și cum nimic bun nu ți s-ar fi Întâmplat aici, pe pământ. Mare scofală să-ți bați joc de mine! Unde mai pui că n-o să mai asculți poveștile mele, n-o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
de ea și de Seagrave, eu nu fusesem niciodată rănit într-un accident de automobil. Helen Remington îmi atinse brațul. - Segrave... făcu ea, arătând spre figura absolut destinsă a șoferului cu păr blond, care-și revenise în simțiri și se hârjonea cu băiețelul său. Se pare că mâine sunt de făcut câteva cascadorii cu mașina la studiouri. Îl poți împiedica să participe? - Întreab-o pe soția lui. Sau pe Vaughan - se pare că el dă tonul. - Cred că nu e cazul. Producătorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
țară, la bunici. Se trezeau devreme, se găteau cu haine frumoase și ieșeau în curte să-i privească pe cei mari cum pregătesc automobilele pentru drum. Femeile scuturau covorașele și husele, bărbații ștergeau parbrizele, făceau curat în portbagaje. Copiii se hârjoneau, așteptând cu nerăbdare plecarea. Unchiul Vali avea un "Trabant". Se auzea până în capătul străzii pârâiala pe care o făcea motorul când era pus în funcțiune. Luana asista la toată mișcarea ascunsă după perdea, cu o sfâșietoare dorință de a merge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
alcoolitul lui? "Și te-ai dus pe drum tot înainte Cu plutonul tău către apus; Mi-ai vorbit în calda limbă rusă, Știu acum, tovarășe, ce-ai spus". Tano e neliniștit de zvonul copiilor de pe stradă. Îi plac copiii, se hîrjonesc împreună, dar îl feresc de darurile lor în oase. N-are voie să mănînce așa ceva la vîrsta lui. În ani cîinești, e mai bătrîn decît mine. Șezi, îi spun. Mă mîrîie: Doar n-o să stau ca dogii lui Hette. Cultivatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
altele școlărițe care au populat locul în care sădisem cândva o sămânță a trecutului. Din mine au țâșnit personaje, unele la vârsta școlară, altele la cea a adolescenței, care le-au luat de mână pe celelalte Mioare și-au dispărut hârjonindu-se. Drumul mi-a spus că nu trebuie să le urmăresc, pentru că toate își știau, cu sobrietate, întoarcerea. Nu cumva regizorul ne urmărise, la rându-i, pentru că s-au aprins din nou proiectoarele stelare? Noaptea a devenit o zi însorită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
mulțumit lui Negruț pentru frumoasa sa purtare, sfios a Întins o mânuță către botul câinelui și s-a liniștit numai atunci când Negruț a mirosit-o și apoi a prins-o Între fălcile Înzestrate cu dinți puternici, a strâns-o delicat, hârjonindu-se În de neuitatul joc al tuturor copilăriilor, atunci când Între câine și copil se leagă o prietenie cum arar se mai poate găsi printre oamenii mari. -La revedere, Negruț! rosti copilul amintindu-și emoționat o formulă de la Cățălești și apoi
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
Portofel zărise pe prispa casei un ceaun mare, care părea să fie nou-nouț. Toată strategia era concepută ca să șterpelească acest ceaun. În casa sărăcăcioasă locuiau Ion și Aneta Ciobanu, doi norocoși moștenitori, care pe timpul acesta s-au apucat să se hîrjonească. Ce latră așa de tare javra noastră? Ei, acum grija asta ai? îl dojenește Aneta pe Ion, strîngîndu-l la piept și mai tare. Ion încearcă să facă abstracție de tărăboi, dar nu are liniște. Cîinele latră ca la hoț și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
poveștii noastre, ci cu totul altul. În grădina aceea a lui, năpădită de buruieni, venea un motănoi cît un vițel și-l sfida pe proprietar în mod intolerabil. Miorlăie toată noaptea, nu pot dormi. Vin la el mîțele și se hîrjonesc în grădina mea. Dar și la tine a venit o mîță, Gheorghe, glumesc total neinspirat. Te rog, nu-mi jigni familia. Glumeam și eu, nu te înfuria. Acum două săptămîni l-am prins într-o cușcă, continuă Gheorghe. Mă privea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
hipnotizeze taurul, zice: "Bineeeeeeeeeee!... Îi vom explica unchiului ce și cum. Dar ai avut o rătăcire incorectă. Te cam joci cu cele sfinte". Atunci am aflat pentru prima oară că există rătăciri corecte, dar și despre posibilitatea de a mă hârjoni cu sfinții... La capitolul sfinți eram imbatabil. Păcat că materia asta nu era predată la școală; aveam șanse mari să fiu și eu cel mai bun la ceva. Tata îmi predase aproape totul despre sfinți. Dar el nu era ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
ei. —“Stai, pașă, o vorbă să-ți spun”, îl oprește Cecilia îndepărtându-i mâinile. —Roaba nu poate comanda pașei. —“Dar pașa-și pierduse și capul și firea”. Ți-arăt eu ție, cum își pierde firea, o îmbrățișează și-o sărută hârjonindu-se pe cearceaf până obosesc. Înțelegi de ce îmi va fi dor de tine și de ce am dorit ca puținul timp ce ne-a mai rămas să-l petrecem împreună numai noi doi. Când mă gândesc ce mă așteaptă....oftează Cecilia
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
păcatului inițial, acela de a-și "vinde" fiul. Regizorii au schițat relațiile punând accentul din start pe imaturitatea acestor părinți, conduc mașina jucându-se la volan, fumează fără griji pentru sănătatea fiului lor, îl uită în mașină pentru a se hârjoni etc. Bruno are ceva dintr-un Gavroche emancipat, - la un moment dat se joacă cu o vergea de fier pleznind apa distrat -, iar Sonia o anumită alură vestimentară a anilor '60 care-i conferă o notă nu demodată, ci mai
Tați, mame și fii by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7001_a_8326]
-
Bratu Iulian Bianca Drăgușanu și Victor Slav au fost surprinși la Roma, în timpul unei vacanțe în care s-au hârjonit ca doi adevărați îndrăgostiți. S-au plimbat, ținându-se de mână și s-au sărutat în văzul tuturor, neștiind că obiectivele camerelor foto și video sunt îndreptate către ei. Bianca Drăgușanu și Victor Slav formează cel mai hot cuplu al
Victor Slav a dus-o pe Bianca Drăgușanu în fața altarului - Foto by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/72818_a_74143]
-
se întreabă nu doar poetul, ci și un întreg popor. Și cum am putea să nu ne amintim și de zăpada din Gaudeamus al lui Dodin, sugestie a frigului, dar și a energiei cu care soldații, dezbrăcați până la brâu, se hârjoneau sau dansau în decorul alb al unei scene acoperite de zăpadă? Carmen, în regia lui Andrii Zholdak, la Baltiskii Dom. Dacă Teatrul Aleksandrinsk evocă excesiv puterea sfidător etalată a epocii țariste, aici amintirea epocii sovietice e cea care supără și
George BANU - Sankt Petersburg, oraș de piatră by Ileana Littera () [Corola-journal/Journalistic/7650_a_8975]
-
Pe tabla de șah a momentului", unde „A mai rămas doar un nebun" (Șah), unul consumat de flacăra eroticească: „De cînd te știu ard / Precum rugul implicat,/ Zac de boală ne-nțeleasă" (Prezumție). Ori, acordat la o altă dispoziție, cînd se hîrjonește cu iubita și deopotrivă cu termenii galanteriei. Iată o mixtură ruralist-bulevardieră: „Tu vrei să trecem prin interjecțiile limuzinelor / Cum albinele prin gene albe de tei,/ Să atingem fața caldarîmului / Cu pași de felină / Desăvîrșiți în Țara bătrînului Will. (...) Și totuși
„Zbaterile, inclusiv pîlpîirile poemului” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6005_a_7330]
-
Cristina Alexandrescu Georgeasca vine într-o zi la birou și le spune colegelor: - Fetelor, aseară mă bag în pat cu Georgescu al meu, să ne hârjonim, și ce să vezi? Îi iau ouăle în mână, dar le avea atât de reci... ca gheața, ce mai... A doua zi, Ioneasca vine și ea și zice: - Fetelor, și eu m-am băgat cu Ionescu al meu în pat
Bancul Zilei: Popeasca vine la muncă bătută măr de soț by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/62767_a_64092]
-
să vezi? Îi iau ouăle în mână, dar le avea atât de reci... ca gheața, ce mai... A doua zi, Ioneasca vine și ea și zice: - Fetelor, și eu m-am băgat cu Ionescu al meu în pat să ne hârjonim. Și-i iau ouăle în mână. Măi fetelor, erau sloi de gheață! A treia zi apare și Popeasca, bătută măr - cu ochii vineți și cu buza spartă. - Ce-ai pățit, dragă? - Păi, m-am băgat și eu în pat cu
Bancul Zilei: Popeasca vine la muncă bătută măr de soț by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/62767_a_64092]