273 matches
-
din sat, aducea pentru toți. Tot ei aduceau și copéceii cu rédécina Învelité În gazete, semințele de flori și o stropitoare mare de tablé, pe care le-o dédea În fiecare an moș Nichifor. - Dar cine poate sé aducé un hîrleț, o sapé? Ia, Vaculovski, sau cine-i de la țaré? Niște greble, sé facem curat În grédinițé, sé sépém. Cine stie sé sape? Sé punem niște flori. Are cineva semințe de flori acasé? Întrebați de mamele voastre. Trebuie sé facem curat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
bine ei sé ajute pe alți pensionari, la mine de-amu este. Clopoțelul a sunat, dar moș Costea și Nadejda Petrovna vorbeau mai departe. Moș Costea a Început sé povesteascé cum fugea prin gropi și sépa tranșee. El avea un hîrleț mic cu care sépa tranșee și se ascundea În pémînt. CÎnd trecea tancul, moș Costea se ascundea Într-o groapé și pe urmé ieșea din urmă țancului și aruncă cu granata. Dar cînd buhneau bombele trebuia sé deschizi gură, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
crengi? - Lenin n-a rupt niciodaté crengi. - Ai auzit, Bohanțov? Lenin n-a rupt niciodaté crengi! - Și a sédit copécei și i-a zis lui pédurar sé nu mai taie copaci. - Hai, dar, mîine sé venim fiecare cu cîte un hîrleț, cu greble și semințe de flori că sé fie cît mai mult oxigen și unt. Da. Și sé nu vé mai prind cé rupeți crengile din copaci! Bohanțov, Gurskii și toți ceilalți! Sé nu vé mai prind, cé vé tăi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
vedem noi ce mai zici acuma! Nu?! Nu?! Am sé te-nvéț eu cum sé rupi crengile! Nu?! Nu știi? Sé te Învéț eu cum sé spui minciuni! Nu?! ce, nu? Împuțituré și mégar ce ești tu! Sé vii mîine cu hîrleț, sau fac eu din tine hîrleț dacé nu vii! Mai vedem noi cine pe cine! 41tc "41" Dupé ce ieșeau din clase, toaté lumea se Împréștia prin curte și prin grédinițe. Li se dédea fiecéruia de lucru. Și pentru cé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Nu?! Nu?! Am sé te-nvéț eu cum sé rupi crengile! Nu?! Nu știi? Sé te Învéț eu cum sé spui minciuni! Nu?! ce, nu? Împuțituré și mégar ce ești tu! Sé vii mîine cu hîrleț, sau fac eu din tine hîrleț dacé nu vii! Mai vedem noi cine pe cine! 41tc "41" Dupé ce ieșeau din clase, toaté lumea se Împréștia prin curte și prin grédinițe. Li se dédea fiecéruia de lucru. Și pentru cé toaté lumea știa sé strîngé hîrtiuțe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
educe un om. Începutul acestei Înțelepte programe a activitéții omenești vé este accesibil voué chiar acum - sédind un copécel În curtea școlii. Faceți asta la primévaré, féré grabé, pentru veșnicie. Leonid Leonov”. Iac-așa! Puneți mîna pe greble și pe hîrleț și sé vé véd la treabé! CÎt de frumos scrie aici, dar voi nu citiți! Profir Matveevici Împéturi foaia și o puse Înapoi În buzunar. - Cé doar pentru voi scrie, nu pentru mine. Gata! Amu la lucru! A treia „Bé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
fizicé umblă prin grédinițé și aréta cu degetul, și-i trégea pe béieți de pér. Și Șasa, si Bohanțov sépau prea repede. Pémîntul era moale și nici sépatul nu era un sépat adevérat, ci era numai pe jumétate, cu vîrful hîrlețului, așa cum trebuie sé săpi cînd vrei sé fugi la joacé. Trebuiau sé sape mai Incet, pentru cé, altfel, degeaba terminau ei de sépat, pentru cé oricum i-ar fi pus sé strîngé hîrtii. Și-ar fi reieșit cé ei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
numai mașinile care mai treceau pe stradé și bucéțile de baloane care li se prindeau de roți, se Învîrteau de cîteva ori și pe urmé cédeau. 47tc "47" Soarele mai péstra Încé zgomotele paradei cînd Nicolai Arsenievici, ținînd pe umér hîrlețul, porni spre pédure. De la brigadă de tractoare, cînd tractoriștii și șoferii și ceilalți lucrétori ai brigadei au luat-o În sus, printre case, Nicolai Arsenievici se furișé pe dupé mașinile parcate În curte și dupé ce séri gardul de dupé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
casé. Acasé, Nicolai Arsenievici Își dédu repede jos cravată, coborî În beci, scoase o cané roșie cu vin, o puse pe masé și se așezé. Soarele Începea sé frigé cînd Nicolai Arsenievici, Înféptuindu-și noul séu plan, ieși din ogradé cu hîrlețul pe umér. Încé-i mai résunau În cap uralele colhoznicilor și, În timp ce urca dealul, și-i Închipuia pe colhoznici În vale, strigînd „Ură!” În fața monumentului. Nicolai Arsenievici vedea tribuna, microfoanele negre aliniate, care din mulțime seménau cu un șirag de ciori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Procofievici! Nu pot și nu vreau, dar cel mai important, nu vreau sé Înțeleg nimic! - Dar Anto... - Nici un Anton Procofievici! Nicolai Arsenievici se aplecé și féré sé scoaté mîna din buzunar, trecu pe sub creangé. Palmă Începu sé transpire pe coadă hîrlețului și Nicolai Arsenievici Îl muté pe alt umér, schimbînd și mîna care sté În buzunar. Dincolo de pédurice Îl lovi În fațé lanul verde de grîu, vîntul leneș care-l mișcă și nasul lui Nicolai Arsenievici se umplu de miros de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
de gospodérie, și tot el și paznic, adicé Alexandr Timofeevici, care ar fi putut sé se rézbune. A Început colectarea maculaturii. Atît prin sate cît și prin orașe, pionierii din țară Întreagé umblau dupé gazete, reviste și cérți, pluguri sau hîrlețe, ligheane și caiete. Atît plugurile cît și caietele, cérțile sau bucéțile de calorifer puteau sé fie noi și vechi, iar pionierii umblau peste tot că furnicile, cu teancuri de gazete și bucéți de fiare. Tébléraia pe care o trégeau pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
departe, sé nu fie gésit. Unde fusese cîndva o rîpé și cursese poate cé și apé și unde acuma nu mai era decît o adîncituré pliné de crengi uscate și frunze putrede de atîția ani. Nicolai Arsenievici se opri, puse hîrlețul jos și, așezîndu-se pe coadă hîrlețului, ca sé nu-și murdéreascé pantalonii, sscoase o țigaré și o aprinse. Fumul se vedea foarte clar În Întunecimea pédurii și se ridică din végéuné drept În sus, dispérînd brusc acolo unde o razé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
fusese cîndva o rîpé și cursese poate cé și apé și unde acuma nu mai era decît o adîncituré pliné de crengi uscate și frunze putrede de atîția ani. Nicolai Arsenievici se opri, puse hîrlețul jos și, așezîndu-se pe coadă hîrlețului, ca sé nu-și murdéreascé pantalonii, sscoase o țigaré și o aprinse. Fumul se vedea foarte clar În Întunecimea pédurii și se ridică din végéuné drept În sus, dispérînd brusc acolo unde o razé groasé de luminé trecea printre frunze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
vadé. Nicolai Arsenievici se mai uité o daté la fosta cascadé și, pentru o clipé, chiar Își Închipui cum curge pe-acolo apă și se Îngrijoré, dar dupé ce se mai uité o daté la vreascurile adunate și réscoli cu hîrlețul stratul de frunze putrede, care se dovedi prea gros, Isi zise cé apă nu va mai curge pe acolo niciodaté și cé poate sé se puné pe treabé liniștit. Scuipé În palme, Însemné cu hîrlețul un patrulater și se puse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
vreascurile adunate și réscoli cu hîrlețul stratul de frunze putrede, care se dovedi prea gros, Isi zise cé apă nu va mai curge pe acolo niciodaté și cé poate sé se puné pe treabé liniștit. Scuipé În palme, Însemné cu hîrlețul un patrulater și se puse sé fereascé frunzele. - Ia sé vedem cine a colectat cea mai puținé maculaturé? Lihaciova! Partnuhina! fetelor, ce-i asta? De ce n-ați colectat maculaturé, ce, nu aveți gazete, reviste? Voi trebuie sé fiți că albinuțele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
care se rupse cînd Nicolai Arsenievici o apucé cu mîna și vru s-o smulgé de sub pémînt, stéteau la un loc peste grémada proaspété de pémînt de lîngé Nicolai Arsenievici. Atunci cînd patrulaterul lui Nicolai Arsenievici se adînci cu un hîrleț, acesta scoase o țigaré și se așezé gînditor În frunze. - Dacé ar fi sé ne suim sus de tot, acolo unde se treminé ploaia, ce ziceți, oare am mai avea nevoie de umbrele sau n-am mai avea? Eu zic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
o cérare. În pédure Însé era récoare și dacé nu s-ar fi vézut printre crengi șuvițele orbitoare de luminé, s-ar fi putut crede cé e o zi mohorîté. Însé nici umbră pédurii și nici umezeală pémîntului pe care hîrlețul Îl aruncă, nu au trezit În Nicolai Arsenievici aceasté pérere. El sépa liniștit, si aerul pe care Il respira era un aer de primévaré. Dupé a treia noapte de pîndé, Alexandr Timofeevici se Întorcea acasé. Satul era pustiu și numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
le pui altă. Și-i ții cîteva zile Închiși În vizuiné, ca sé nu fugé. Pe urmé, iepurii nu mai fug din vizuiné, pentru cé véd cé În vizuiné este cald și bine. Nicolai Arsenievici ieși din groapé și Înfipse hîrlețul În pémînt. Și-apoi, orice animal crește mai bine În naturé. Cu atît mai mult iepurii, care sînt alergétori și le place mișcarea. Iepurilor le place sé se miște. Ei ar putea sé se miste toaté ziua, țup-țup, prin pédure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
nemișcați, Între cele doué culori. Și seménau cu o bucaté de puf pe care și-au smuls-o iepuroaiecele. Dacé te lésai furat, puteai sé vezi cé-n el se ascund și iepurii mici pentru cé puful se mișcă ușor. Lésé hîrlețul sé-i cadé de pe umér, chiar dupé poarté, așa cum se lasé sé cadé un sac greu sau o bîrné care te-a apésat Îndelung și te-a obosit. Intré mai Întîi În verandé și béu drept din cané cele doué degete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
podeaua de plasé. 55tc "55" - Ce faci acolo, Șasa? Șasa se Întoarse și-l vézu pe tata, care sépa, se vede cé de mai multé vreme, În grédiné, nu departe de tufa cea de sînger. Tata se sprijini În coadă hîrlețului cu o mîné, iar un picior Îi era Îndoit și stétea cu talpă pe fierul pe jumétate Îngropat. - Stai la soare? Vezi sé nu stai pe pémîntul rece cé récești. Nu te uita cé-i cald afaré. Aista-i timpul cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
apucase iar de sépat, În timp ce vorbea. Șasa știa cé pémîntul este rece. Dar el putea sé stea și-n apé, și-n gheațé, pentru cé totuna, se va omorî. Deodaté, tata a ridicat capul și s-a sprijinit iaréși În hîrleț. - Béi Șasa, béi, da’ tu știi c-o fétat scroafa? Du-te sé te uiți la purcei, sé vezi ce frumoși Is! Șasa cobora În vale și era bucuros. RÎndul de nuci pe care Il sédise cu doi ani În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
bucuros. RÎndul de nuci pe care Il sédise cu doi ani În urmé Împreuné cu tata, măi crescuse. Tata sépa groapă și pe urmé cobora nucul În groapé și-l ținea cu mîna și dédea cu piciorul pémînt și cu hîrlețul, iar Șasa bététorea și se-nvîrtea În jurul nucului. Bégé capul pe fereastré și Începu sé se uite. Purceii erau Într-adevér frumoși și el vroia sé se uite la ei. Ce fel de copil care nu vrea sé se uite la purcei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
amintirilor... Lipovenii, prietenii mei, m-au despărțit de Mioara, înhămându-mă la o treabă cu specific masculin: câte sticle de vodcă pot consuma la săparea unui șanț lung de 2 km. Sticlele au fost așezate din 10 în 10 m. Hârlețul mușca în fier; atât de arțăgos era pământul. Țăndări, așchii, partale de halva, fărâmițe de stâncă, hălci de unt, cuburi de brânză. Și, după ce mâncam puțin din fiecare fel, la sfârșitul drumului mă aștepta sticla pe care o beam dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
anonime intrate deja în circuitul legendelor homerice. Deși ele nu aveau o vechime mai mare de 300 de ani, dar o consistență cât toate vârstele Lumii de la Facere până acum. Cineva a aruncat o piatră care a spart iluzia. Un hârleț uriaș a bătătorit cu latul mușuroiul iscat de hârlețul sfredelitor în pământul tinereții și regizorul a dictat prin portavoce: STOP FILMAREA! Proiectoarele s-au stins și actorii au plecat, fiecare prin șanțul lui, săpat dinainte. Continuă starea aceasta de beție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
nu aveau o vechime mai mare de 300 de ani, dar o consistență cât toate vârstele Lumii de la Facere până acum. Cineva a aruncat o piatră care a spart iluzia. Un hârleț uriaș a bătătorit cu latul mușuroiul iscat de hârlețul sfredelitor în pământul tinereții și regizorul a dictat prin portavoce: STOP FILMAREA! Proiectoarele s-au stins și actorii au plecat, fiecare prin șanțul lui, săpat dinainte. Continuă starea aceasta de beție, mă îndemna Mioara. Nu pot (eu vorbisem?), nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]