512 matches
-
creștere teritorială devine cea tentaculară, în lungul drumurilor sau dinspre vetrele vechi către căile rutiere cele mai apropiate (exemplu, satul Crețești). În zonele puternic fragmentate se remarcă o regrupare a populației dispersate până acum în cătunele de pe versanți și din hârtoape (exemplu, satele Oltenești, Târzii). Remarcabilă este gruparea satelor noi, de împroprietărire, pe valea Lohanului și a Crasnei (exemplu, Satu Nou, la circa 2,5 km NE de Crețești, pe dreapta Lohanului). După 1966, criza agrară indusă de cooperativizarea forțată a
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
mai poată păstra utilizarea. În cursul inferior, tot pe stânga Lohanului, terenurile arabile sunt ceva mai extinse ca în cursul superior și cel mijlociu. La N - NE de satul Curteni și la S de satul Oltenești (sate situate în niște hârtoape din cuprinsul cuestei de pe stânga văii Lohanului), relieful prezintă o dinamică foarte accentuată, pusă în evidență de numeroase alunecări, pe suprafața cărora se grefează uneori și ravene. În consecință, aceste terenuri sunt cultivate, de obicei, cu plante care asigură o
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
260 m) pe care este așezată partea de sus a satului Heci; - Dealul Mănăstirii (253 m) - partea mai înaltă a terasei Pașcani, între Heci și Probota; - Dealul Peter (370 m) - face parte din Masivul Dealul Mare Hârlău, între Dumbrava și Hârtoape. Numele vine de la antroponimul Peter (Petru) un călugăr care a ridicat un schit în aceste locuri. Are două vârfuri și o șea. Văzut din lunca Siretului seamănă cu Vezuviu, din Italia;Dealul Strahotin - în sud estul satului Lespezi (300 m
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Heci și Conțești; - Fundoaia - până în vale la Alexa și Viișoara, până în DJ 208; - Groapa Negri - de la Tănase până la drumul spre Sirețel; - Hârțoi - teren din satul Dumbrava de la Baba Hârțoi până la Dănilă; - Haturi - terase antropice pe Coasta Heciului (la Gh. Curuț); - Hârtoape - sat ce se învecinează cu localitatea Dumbrava la S, care a făcut parte din comuna Lespezi. Menționat prima dată în documente în 1470;Hățaș teren neted, de luncă, de la fântâna lui Spataru până la Nemțeni și drumul spre Bursuc Vale; - Icoane
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
spre sud a Pădurii Probota; - Șipoțel - loc de șes, de la baza Dealului Diudiu, cu multe izvoare numite șipote, cu apă potabilă, motiv din care șesul este mlăștinos; - Spini - Între Pâraie; - Stoica - tarla în Dumbrava, situată între locuința familiei Stoica și Hârtoape; - Sub Peter - pe teritoriul Dumbravei; - Țărnuica - teren arabil din stânga D.C. Heci - Tătăruși, începând de la Ion Simina, spre vest, până la Cireș; - Topitorie - lângă Cărămidărie, unde era un bazin, în care lipovenii lespezeni topeau cânepa; - Trestioara - pădure în nord-vestul satului Heci, la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Dumbrava, pe versantul ce coboară spre pârâul Sirețel, s-au descoperit piese de silex și gresie, de aspect gravitian, topoare din marnă aparținând eneoliticului, precum și fragmente ceramice de tip Noua (Cercetare V. Chirica, M. Tănăsachi, 1983, p.339; Colecția Școlii Hârtoape și Dumbrava.) Urme de locuire din perioada comunei primitive de pe teritoriul comunei Lespezi La Heci, lângă pădurea Trestioara, au fost găsite două topoare de silex (Colecția Școlii Heci, prof. Ioan Ciubotaru). La Gafițeni, la 700 m est de Dealul Peter
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
drumurilor, monezi tătărești, au creat comunicații rapide, au ales conducatori locali, creându-se premisele unificării teritoriale a Moldovei. De la ei au rămas termenii de Tătăruși, tarkan și probabil au locuit în satele existente în acea perioadă: Probota, Heci, Bodești, Tătăruși, Hârtoape. În acea perioadă au trecut Carpații Orientali în Moldova și sași, secui, unguri și români, mai ales din Maramureș, pentru a-i alunga pe tătarii care atacau deseori voievodatul Transilvaniei, aflat sub stăpânire ungurească. La o asemenea incursiune ar fi
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Heci și care dovedește vârsta de 600 de ani, împliniți în 2009, fiind unul dintre cele mai vechi din Moldova. Așezări mai vechi decât Heciul sunt Baia (1300), Siret (1326), Boureni (1352), Suceava (1388), Probota, Bodești și Roman (1391), Negoiești (Hârtoape - 1396), Iași (1408). După 1409 sunt menționate în documente Purcelești (Stolniceni-Prăjescu - 1428), Pașcani (1453), Hârtoape (1470), Tătăruși (1472), Brătești (1473) etc. I.C. 2.1.2 ISTORIA EVULUI MEDIU, PÂNĂ LA 1812-1825, CÂND S-A ÎNFIINȚAT TG. LESPEZI Istoria medievală a comunei
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cele mai vechi din Moldova. Așezări mai vechi decât Heciul sunt Baia (1300), Siret (1326), Boureni (1352), Suceava (1388), Probota, Bodești și Roman (1391), Negoiești (Hârtoape - 1396), Iași (1408). După 1409 sunt menționate în documente Purcelești (Stolniceni-Prăjescu - 1428), Pașcani (1453), Hârtoape (1470), Tătăruși (1472), Brătești (1473) etc. I.C. 2.1.2 ISTORIA EVULUI MEDIU, PÂNĂ LA 1812-1825, CÂND S-A ÎNFIINȚAT TG. LESPEZI Istoria medievală a comunei Lespezi, și în special a Heciului, se desfășoară în strânsă relație cu istoria Probotei, pe
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
a iarmarocului anual, încurajate de domnitorul Mihai Vodă Șuțu (1819-1821) și Mihai Vodă Sturdza (1834-1849). La 1864, Heci era sat în comuna Heciul, iar de la 1871 a intrat în componența comunei Lespezi, alături de Berezlogi, Botești, Brăteni, Crivești, Gura Bădiliței și Hârtoapele. La 1894, comuna rurală Lespezi, situată în plasa Siretul de Sus, era formată din satele Târgul Lespezi, Heciu, Hârtoapele, Bădilița, Stolniceni, Slobozia, Sirețel, Berezlogi-Cornu și Brăteni cu reședința în târg. Populația: 1870 de copii; 6015 de suflete (2995 de bărbați
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
sat în comuna Heciul, iar de la 1871 a intrat în componența comunei Lespezi, alături de Berezlogi, Botești, Brăteni, Crivești, Gura Bădiliței și Hârtoapele. La 1894, comuna rurală Lespezi, situată în plasa Siretul de Sus, era formată din satele Târgul Lespezi, Heciu, Hârtoapele, Bădilița, Stolniceni, Slobozia, Sirețel, Berezlogi-Cornu și Brăteni cu reședința în târg. Populația: 1870 de copii; 6015 de suflete (2995 de bărbați și 3020 de femei); 451 de israeliți. Avea 1407 contribuabili, 7 biserici servite de 7 preoți și 8 cântăreți
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Seacă - Sodomeni. În vara anului 1944, s-au făcut aplicații militare în zona Lespezi-Sirețel-Bucecea-Sulița-Bivolari-CulaRăut-Nistru. Populația s-a refugiat în zona Botoșani, Turnu Severin, Roșiori, Câmpulung Muscel etc. În perioada mai - august 1944, aviația de luptă a executat două bombardamente la Hârtoape distrugând podul de acces. În aprilie 1944, Regimentul 29 Infanterie, având comandant de baterie anticar pe lespezeanul V. Hreamătă, continuă marșul în retragere, din Regimentul Dolhasca, spre vest, pe itinerariul LespeziHeci-Pașcani-Moțca, pentru a se apăra pe Valea Moldovei. În luptele
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
au ajuns în satul Sirețel, locul de naștere al fraților Hreamătă. După o oră erau în Târgul Lespezi, stabilindu-și comandamentul în clădirea fostei poște, peste drum de sediul actual al poliției. A doua zi, spre seară, erau în satul Hârtoape, de unde au auzit două bubuituri puternice care au însemnat aruncarea în aer a podurilor de peste Siret, de la Blăgești și Lespezi. Apoi plutonul condus de sublocotenentul M. Hreamătă a traversat Siretul prin apă cu sloiuri până la piept, iar pe la ora 22
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
lui Gheorghe - zis PițuPopovici, în timp ce viceprimar era Gheorghe Slătineanu, zis Palmașu, primul fiind mare moșier, al doilea un bun gospodar din Heci. Alți primari de dinainte de 1989: - Constantin Surlea din Lespezi; - Dumitru Oprea (n. 1890) din Lespezi; - Gheorghe Popa, din Hârtoape, în timpul căruia s-a dărâmat coșul de fum al fabricii de sticlă; - Sofronia, din Bursuc Deal; - Buhăianu din Pașcani; - Grigore Airinei din Lespezi; - Irimia Mihai din Heci;Prof. Gheorghe Toma din Lespezi; - Maria Olaru, tehnician agricol din Lespezi. Viceprimari: - Gheorghe
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Spataru, Nicolae Spataru, Mina Muraru, V.Mărculeț, I.Tiron; M. Prisacaru, Valerica Ionică, Aurica Camer, Aurica Spataru - telefoniste; M. Rotaru, P. Muraru, întreținători de linie. COOPERATIVA DE CREDIT. Prin 1925, învățătorul Vasile Pienescu, împreună cu fratele său, preotul Mihai Pienescu din Hârtoape, au înființat prima bancă populară la Lespezi, cu denumirea „Plugul român”, dorind să-i smulgă pe nevoiași din gheara cămătarului. Astăzi, acea bancă populară se numește Cooperativa de Credit „Viitorul”, condusă de Dan Străchinaru și funcționează în casele unui cetățean
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
casa raională C.E.C. Pașcani, care avea să aibă o agenție și la Lespezi. Agenția C.E.C. Lespezi are sediul la parterul blocului (N), din centrul civic. Funcționari ai acestei agenții au fost: Petru Boroiană, Vasile Miron, Mihai Toader, Costică Ioncioaia (din Hârtoape), Gheorghe Apostol și Cătălina Pahomi, în prezent. Alte instituții: - Un birou notarial, înființat recent și condus de juristul Andrei Zaharia, funcționează în localul primăriei;Serviciul de asistență socială este organizat în cadrul primăriei și este condus de Ana Pleșca. Acest serviciu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
M. S. Regelui și ai neamului, umăr la umăr mărturisind în acest gând unificator și în această adâncă realitate". Lucru firesc, în opinia președintelui, întrucât "nici unul dintre ei n-a uitat, nu poate să uite câte armate de spini și hârtoape, cât de lung hățiș înverșunat și câte întunecimi au stat proptă în calea aceasta care azi se deschide luminoasă și tot mai făgăduitoare pe viitor". Toate acestea și încă altele le-am putut afla din ziarul "România", oficios al Ministerului
Din activitatea S.S.R. by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8194_a_9519]
-
ele în tinerețe...acu’ degeaba mai fac... Odată cu ultimul cuvânt, a urcat fiecare în carul lui și au plecat spre casele lor... Când lumina dimineții se lățea deasupra întinderilor, convoiul ieșea din strânsoarea pădurii...In cursul nopții, au trecut peste hârtoape la lumina felinarelor, acum îi aștepta o vale lungă...lungă. Si aici trebuia mare băgare de seamă...Au oprit carele pentru a se pregăti de coborâre. Cu opritorile puse la roți s-au dat aproape de bouleni, îndemnându-i din când
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
se găsește doar la Măgură. O luam de acolo și o duceam într-un sat, unde se ridica o biserică - i-a satisfăcut curiozitatea Vasile Hliboceanu. Numai că, cu încărcătură la deal, nu-i ca la vale. Mai ales prin hârtoapele iestea din pădure. La deal s-ar putea ca dobitoacele să nu poată duce greutatea. La vale, însă, carul încărcat dă peste boi, dacă nu bagi de seamă - a precizat, dându-și mare importanță, Pâcu. Să nu crezi că nu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ușurare. Abia de acum încolo începe greul, oameni buni - a vorbit Vasile Hliboceanu. La ce te gândești când spui asta, omule? a întrebat Pâcu. Mă gândesc la drum. Până la marginea pădurii mai merge, dar cum trecem pădurea? Stiți bine câte hârtoape și râpi stau gata să ne înhațe la cea mai mică greșeală. Si unde mai pui că mergem doar la lumina felinarelor. Eu mă gândesc să lăsam carele la cantonul de la intrarea în pădure. Unul rămâne să aibă grijă de
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
alături) APRODUL: Măria Sa Pricină-Împărat! PRICINĂ (intră. Vădit nemulțumit): Iaca a dat sfântul și-am nimerit! Cam întuneric pe ulițele cetății, frate Gând-Împărat, doar ici-colo câte-un felinar. Și acela atârnat prea sus. Am orbecăit de la gazdă pân-aici prin toate hârtoapele, cât gândeam că mi-oi strica vreun picior. Se cădea să trimiți după mine o caleașcă sau măcar un slujitor care să mă aducă în cârcă pe bezna asta. He, he! Dacă fanaragiii mei ar lucra ca aceștia, gata, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
trecuse, nimeni nu mai pomeni despre fata lui Vijelie ce ar fi putut sau nu să devină mireasa lui Vișinel. Alte treburi îi mânau pe Lisandru și Rafira, ca și pe oamenii șatrei, pe drumurile vieții lor pline de atâtea hârtoape nevăzute. * Vișinel începu să-și adune câteva scule, puse nicovala în fața cortului și continuă să lucreze la o tingire începută cu o săptămână în urmă, ascultând fiecare bătaie a ciocanului ca pe un cântec ce voia neapărat să-i prindă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
topească glasurile împlinitoare de lumină și cădură. De la o vreme, oamenii șatrei, doborâți de oboseala drumului, căutară culcușurile pentru a se lăsa în voia somnului. Nu se știa dacă mai era timp de visare. Hurducăturile căruțelor pe drumurile cu atâtea hârtoape, le spulberaseră orice gând în afară de cel care însemna mâncare și odihnă. Cum nu se simțea îmbiat de mâncare, bulibașa trecu printre corturile așezate deja, cu luleaua stinsă. Se vedea cât de colo că era preocupat de ceva. Nu-și putea
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
glasul lui Hliboceanu: Sunteți gata de drum, oameni buni? Gata, gata - au răspuns cărăușii în cor. Atunci să-i dăm drumul, că timpul nu așteaptă și nici vremea nu ne iartă. În lumina slabă a dimineții era greu să dibui hârtoapele și râpele din pădure. Cu ochii în patru, Hliboceanu înainta cu sania lui, aflată în fruntea convoiului. Din când în când, striga: Țineți bine de sănii, că aici îi povârnișul cel mare! Când râpa din dreapta aștepta cu gura căscată, gata
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
a lui fauvé În iarna În care a fost livrat acestei lumi, micul VW nici nu părăsise bine rampa de montaj a uzinei din Wolfsburg și devenise feblețea tuturor. Era o mașină ca toate celelalte, supusă acțiunii ruginii și a hârtoapelor dătătoare de bătăi În articulații, diferită totuși cumva de rudele sale teutone. De unde acele gropițe În obrajii carosați, de unde acea alungire imperceptibilă a grilei de radiator? Să fi trecut, În momentul concepției sale, o adiere prin matrițe? Dar mai ales
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]