65 matches
-
sunt magicieni. Nu are prioritate tăria brațului, îndemînarea în mînuirea armei, ci priceperea în manevrarea puterilor ascunse. Ca și la șamani, învinge cel mai iscusit. Orice eroare de tactică duce la eliminarea definitivă a adversarului. Este și cazul temutului (și “hîtrului”, nu viteazului) Lemminkäinen, răpus cu ușurință pentru că i-a scăpat, o clipă, de sub control o mișcare minoră. Mama prinde de veste ca în basmele de pretutindeni: peria și pieptenele așezate la vedere au început să sîngereze; picau din ele stropi
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
măgarii purtători de relicve" își fac iluzii. Profesioniștii pasionați de datare, atribuire și documentare vorbesc în numele Științei. Ba chiar consideră de obicei reflecția filosofică drept ceva arbitrar, subiectiv și doctrinar, pe cei ca noi, care-și pun întrebări, drept niște hâtri, iar întoarcerile radicale spre origini drept perspective de survol. N-am putea să le răspundem că tocmai credința lor în Artă le fondează istoria Artei, nu invers? Și dacă monografii noștri cei mai pozitivi, istoricii de artă cei mai refractari
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
demersul prozatorului fiind, cu tot umorul, unul filosofic: „Sub ocrotirea (cuvânt des folosit de Velea) perfidă a autorului, abstracțiunile capătă fulgi și pene și cresc, cresc până la proporții de poveste” (Cornel Regman). Personajele (și autorul) se manifestă ca niște nominaliști hâtri, care subminează generalizările (prin infirmare ostentativă și ridiculizare) și se încred doar în experiența lor, mereu particulară. Aparent fantoșe fără profunzime, deliberat schematice, asemănătoare în această privință cu Dănilă Prepeleac ori cu Păcală (cel al lui Petre Dulfu, de pildă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290480_a_291809]
-
învrednicit bunul Dumnezeu și am consemnat CARTEA, în ziarul "Lumina", cotidian de inspirație creștină (proiectul, vechi, al actualului Patriarh al României).>> Cordial, Lucian Vasiliu. Luminați-vă fața: Imagine, sunet, carte Stau și mă întreb, câteodată, drăgăliță, Doamne, cum ar procedat hâtrul Ion Creangă în anul de grație 1990, dacă ar fi avut posibilitatea să deschidă o „afacere", respectiv un post de televiziune, la Târgu Neamț sau aiurea... În „Junimea" maiorescian ieșeană, atunci când se discutau textele apte pentru a fi publicate în
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
de la Chișinău, i se adresează Smaragdei Theodorovna, în timpul unei vizite: „Vin vremuri grele pentru noi, moldovenii. Avem nevoie să mai stăm la sfat, ce și cum îi de făcut. Că sînt mulți dintre boierii noștri moldoveni, care sînt sau prea hîtri sau prea tembeli. Și socot că și cuconițele noastre sînt cam de vină, - hi-hi-hi! - le amuțește cinstea pe care le-o fac cinovnicii cei mari înainte de alegeri. Hi- hi-hi! Și mare păcat îi rîvna aiasta a moldovencelor noastre pentru cinovnicii
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
de la Chișinău, i se adresează Smaragdei Theodorovna, În timpul unei vizite: Vin vremuri grele pentru noi, moldovenii. Avem nevoie să mai stăm la sfat, ce și cum Îi de făcut. Că sînt mulți dintre boierii noștri moldoveni, care sînt sau prea hîtri sau prea tembeli. Și socot că și cuconițele noastre sînt cam de vină, - hi-hi hi! - le amuțește cinstea pe care le-o fac cinovnicii cei mari Înainte de alegeri. Hihi hi! Și mare păcat Îi rîvna aiasta a moldovencelor noastre pentru
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
cu el limbajul vorbit". O strategie datând încă din romanele lui Rabelais sau Cervantes, pentru că autorul nu și-a putut asuma, în toate epocile, libertatea "să-și rostească direct cuvântul". Prin urmare, acesta se vede nevoit să-și desemneze naratori hâtri și mereu puși pe glume precum acel "abstrăgător de chintesență" rabelaisian sau nu mai puțin conspirativul Cide Hamete Benengeli cervantesc, pe care Wayne C. Booth îi va numi, în Retorica romanului, "naratori creditabili ca purtători de cuvânt dramatizați ai autorului
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
pocitaniile omenești pe care le "admiră" lumea în Noaptea furtunoasă ori în Scrisoarea pierdută și ființe viețuitoare pe care le-ntâlnim pretutindeni în calea noastră 245. În același spirit scrisese și tânărul Slavici în 1879 în apărarea primei comedii a "hâtrului Caragiale": Piesa O noapte furtunoasă e un tablou de moravuri zugrăvit cu deplină iubire de adevăr și cu multă putere intuitivă; ea ne arată caractere adevărate și bine descrise: aceea îi dă dreptul de a fi246. Maiorescu va publica articolul
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
aceeași etnie. Întradevăr, încă de la sosirea primilor evrei pe la noi, a luat ființă și un puternic curent antisemit la care au aderat și oameni foarte importanți, sau „cu scaun la cap”, cum le-am spune astăzi. Chiar și marele și hâtrul povestitor Ion Creangă a scris și publicat pe timpul vieții câteva lucrări antisemite, de referință rămânând poezioara „Nici un ac de la jidani!”. Cine nu crede așa ceva, îl invităm să caute scrierea cu pricina în „Operele complete” ale humuleșteanului. Curentul antisemit a mai
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
loc, compatibil, cu condiția să nu fie adus el Însuși cine știe de unde; iată de ce, dacă mi se permite o mărturisire, prefer harbuzul de Iași, chiar dacă mă bucur de pârâitul lui mai târziu. Și Închei cu alte două bârfe despre hâtrul nostru prieten. E cam exclusivist, căci cu doi Într’o mână nu se poate; și, verde pe dinafară, adică naționalist, e roșu pe dinăuntru, adică internaționalist... chestia cu vopsitul gardului. Așa, băgându-se pe sub pielea fiecăruia, a cucerit Întreaga lume
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
continuitate, elementele, cărora le voi pune majusculă și adjectivul filosofice și le voi enumera: Apa, Pământul, Focul, Aerul, Eterul. Primul e Apa, iar mitologia noastră o face Început și sfârșit al lumii. Apa nu e bună nici În ciubote, spune hâtrul Creangă. De banală ce e. Și e banală pentru că se implică peste tot. A evidenția asta Înseamnă a rescrie aproape toată chimia, biologia, ecologia, dar și altele pe care viața le integrează. Căci viața se manifestă, lăsând deoparte extremele excepții
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
picat "ca musca-n lapte" în București. În afară de astea, eram pregătit sufletește și trupește pentru orice bătălii, iar "materia mea cenușie" era suficient de "superior organizată" pentru a mă face să cred, conform unei formulări dintr-o cunoscută povestire a hâtrului de la Humulești ca "acolo unde dracu' a semănat, eu am cules". Cu toate astea, am pășit în Ministerul de Externe, din respect pentru instituție și pentru diplomație, în vârful picioarelor, ca într-o catedrală. La încheierea primului an la Cursul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
-ncoa să stăm de vorbă, unice amic și ornic; De-ar fi-n lume-un sat de mâțe, zău! că-n el te-aș pune vornic, Ca să știi și tu odată boieria ce-i, sărmane! {EminescuOpVII 98} Oare ce gândește hâtrul de stă ghem și toarce-ntr-una? Ce idei se-nșiră dulce în mîțeasca-i fantazie? Vro cucoană cu-albă blană cu amoru-i îl îmbie, Rendez-vous i-a dat în șură, or în pod în găvăună? De-ar fi-n lume numai mâțe
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
totalitar conține germenele răului, care poate spori prin delațiune, fanatism, dogmatism etc. Mitologiei negre comuniste care construise în mentalul colectiv imaginea comisarilor omnipotenți și omniscienți, proiectați ca niște dumnezei pedepsitori, Mihail Bulgakov le opune o altă mitologie, aceea a diavolilor hâtri, dar cu simț etic (magicieni, hipnotizatori, agenți paranormali sau chiar gansteri cum îi proiectează făpturile umane ori Puterea sovietică). Iar rolul acestor diavoli este să ironizeze și să deprogrameze ,creierul spălat" al cetățenilor sovietici (acolo unde acest lucru mai este
Diavolii și cetățenii sovietici by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/11082_a_12407]
-
duios-ironic de Deliu Petroiu: "Radu (Stanca - n.n.) ne povestea despre noua lui dragoste (unde, precum spunea el însuși, era iubitorul, nu iubitul) sau subiectul noii sale piese. Todoran, mai sobru, izbucnea totuși în hohote la câte o blăstămăție de-a hâtrului Regman, Negoițescu relata înfrigurat și puțin bâlbâit câte o istorie nou-nouță și năstrușnică, Gary Sîrbu, o aventură galantă, Doinaș tăcea inspirat, dar gata să riposteze în versuri cu umor când era provocat, Puiu Cotruș (mai târziu) cita iluminat poeme sau
Ultimul cerchist de la Sibiu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10060_a_11385]
-
Stan Pățitul (1877) are „un personaj hâtru, în dodii”, deci unul tot anapoda, în timp ce în Harap Alb (1877), personajul de acest fel se multiplică, capătă relief, prin apariția giganților telurici, insoliți și greoi în mișcări, alcătuind „cortegiul grotesc” de „făpturi hazlii”, „hâtri uriași”, „amestec de naivitate și înțelepciune facețioasă”, conducând la „o viziune a lumii pe dos, înțeleasă à la lettre, cu vorbire anapoda”. Cu frenezia lor contaminantă îl modifică și pe atât de seriosul erou al basmului: în prezența lor, el
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
și Vladimir Streinu, erau suficienți, cu tot aerul lor suficient, superior, de oameni citiți și spilcuiți față de scriitorul popular, gurmand, țăran, grosier, instinctual. Mai ales Călinescu și Streinu. Anii de facultate aproape că l-au îngropat în memoria mea pe hâtrul, vârtosul povestitor moldovean care nu și-a găsit loc în niciunul din cursurile despre literatura veche. Dintre junimiști, îl studiam doar pe Eminescu timp de un an: trei ore pe săptămână pline de toate poncifele adunate din prefețe (Eminescu format
În loc de Prefață la Amintirile… lui Creangă by Ion Pecie () [Corola-journal/Journalistic/6272_a_7597]
-
Golescu însuși se temea că ar lovi prea în plin, sunt încă, pentru cititorul de azi, o sursă de umor. Personajele care se perinda au iz de epocă, dar și permanentă de caracter: hoți și păgubiți, țigani isteți și evrei hâtri, fete frumușele și prefăcute, neveste cicălitoare, împărați înțelepți cu gărzi ticăloase sau miniștri zavergii, călugări "șireți", chiar o "franteză" și o "actrița" și, bineînțeles, filozofii și poeții care nu-și pot dobândi "dămîncarea". O întreagă recuzita de epocă întregește atmosferă
Cărticică de învătătură by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/18001_a_19326]
-
în cazul de față, cu seninătate, Creangă își pierde din profunzime". Așa să fie? Poate că e mai curînd decît postura auctorială o imagine obiectivă a unei cruzimi pragmatice imemoriale, o reacție de eugenie instinctivă a obștii a cărei apreciere hîtrul humuleștean o lasă în suspensie... Răscoala lui Liviu Rebreanu e citită prin cheia carnavalescului propus de Mihail Bahtin. Se identifică în partea a doua a romanului, care poartă titlul Focurile, însemnele (stigmatele) unei viziuni deșucheat-eliberatoare: ospățul, profanările, erupția unui timp
Un soi de revizuiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13817_a_15142]
-
în povestea lui Prîslea cel voinic și merele de aur, ș.a.m.d., fiecare tip de zmeu își are povestea și eroul său. Iar poveștile ne trec prin temele și topos-urile literaturii române clasice: de la basme cunoscute, la moșii hîtri ai lui Ion Creangă sau scrisorile lui Eminescu (într-o zurbă în versuri), la Florica din codru din basmul lui Slavici (colorat cu triluri tiroleze, coruri de haiduci și cîntece de păsări și animale) sau chiar la Caragiale și Ion
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
Clash of Civilizations. Cu deosebirea esențială că, la scriitorul român ciocnirea dintre civilizații nu este de natură conflictuală ci are efecte mai degrabă comice și, în mod evident, benefice pentru ambele părți la nivelul cunoașterii. Într-un final, pînă și hîtrul nenea Iancu ar putea ajunge referință de bază în tratatele de psihiatrie americane. E drept însă, doar ideile sale, nu și numele, pentru că background-ul său științific și țara din care provine nu dau bine la bibliografie. Un produs de
Proza de laborator by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12999_a_14324]
-
cea cu piatră mărunțită” (amfostacolo.ro). În apropiere, se află Ospătarul sau Chelnerul (statuia lui Charles De Gaulle, din piața cu același nume): „datorită piesei textile nedefinite care atârnă pe brațul său drept, statuia este «alintată» Ospătarul” (wikipedia); „Bucureștenii mai hâtri au numit-o «chelnerul»” (wikimapia. org). Chiar în absența unui nume fixat, statuile primesc descrieri care le pun în evidență ridicolul involuntar: „Nicolae Bălcescu ieșind din cavou fix în mijlocul fântânii la Piața Pache Protopopescu” (rezistenta.net). Încercarea de a stabiliza
Nume de statui by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4651_a_5976]
-
mai recent cu o întreagă pleiadă de mânuitori ai condeiului, în frunte cu Stelian Baboi, ctitor de carte rară izvorâtă din esențe de spiritualitate românească. Vine, așadar, Nicoale Ariton, cu un roman despre țărani, despre niște țărani din Boțoaia, tot atât de hâtri ca și toponimia acelor locuri și își propune să facă o radiografie rurală greu de egalat și nici de comparat cu alte cărți ce și-au tras seva din ,,talpa țării". Țăranii lui Ariton nu seamănă nici cu cei din
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93041]
-
friptă și salată a lui Neagu Djuvara fie că sui înspre amestecul de Viena și Budapesta ce pulsează în textele semnate de Adriana Babeți și Livius Ciocârlie ori te lași cu drag amețit de „sacul bunicii“ Adrianei Bittel și de hâtrul bunic vâlcean al lui Marius Chivu, de cartofii făcuți roate pe plită, bureții, laștele, gulașul și sălvăița din copilăria Ioanei Nicolaie, de prăjiturimea aristocrată evocată de Ioana Pârvulescu, de provocatorul aliaj de alivenci și creveți etalat de Gabriel Liiceanu, ori
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
e o noimă! În primul rînd, cîte teatre și cîți actori români nu șiar visa, și azi, să joace un spectacol de 700 de ori! Din păcate, puține depășesc 50 de reprezentații... Apoi, este foarte interesant de continuat analiza declarației hîtrului uncheș de azi : cum trebuie să te simți să joci cu silă? Cumplit! (am montat și eu vreo zece piese cu silă, și mi-a fost tare rușine de mine!). Apoi, cum se putea ca o piesă oarecare - pe care
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]