57 matches
-
Ioana și Andrei, dar epoca nu-i mai ajută. Gesturile lui, care se vor extreme, sunt la mâna a doua, s-au scris deja în cărți. Atitudinea ei e, și ea, studiată după romane. Ce rămâne e un fel de hăituială într-un spațiu mic, fără amploarea goanelor haiducești. Andrei amână și premeditează, se răfuiește, apoi, cu propria lui inacțiune, își fixează termene și obiective. Că nu are nimic de haiduc, de primitiv, de om dintr-o bucată e cât se
Suflete încăpățânate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3791_a_5116]
-
monumentul străjuiește și astăzi, tăcut și melancolic, drumul Săcălazului. De-a lungul timpului, devine chiar un adevărat loc de întâlnire, fiind îndestul să amintim că amatorii de isprăvi vânătorești se reuneau pe vremuri „la crucea albă”, locul de unde porneau în hăituială. Pe obelisc aveau să fie fixate inscripții cu o amplă descriere în - fapt mult criticat pe atunci - patru limbi: prefectura dispunea dăltuirea textului în maghiară, latină, germană și română; vechile inscripții aveau însă să dispară, la una din reparații ele
Agenda2004-36-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282833_a_284162]
-
strategia disimulatoare atribuită sexului său, acea preocupare de-a așeza capcane pe căile presărate de pericole ale vieții: "Toată fericirea/ pot s-o dăruiesc/ azi gratuit/ ni-mic nu mai am de ascuns/ simulacrul, viclenia/ cea minunată/ s-au cheltuit;/ hăituiala lupească/ acum/ e a clipei// doar clipa/ mai e un călău/ în repaos" (Repaos). Altminteri, adică fără acest act de "generozitate", am fi avut a face cu "cruzimea" ființei care, mai slabă fiind, înțelege a se apăra uneori cu ferocitate
Canonul feminin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17226_a_18551]
-
nimeni niciodată!" Nimeni nu înțelege pe nimeni): "niciodată nu ești atît de trist/ ca să nu mai poți primi o nouă lovitură" (Despărțire tîrzie precipitata interzisă): "peste tot mă întîmpină/ ziduri inclemente/ peste tot dau, brusc,/ de mine însumi" (După lungi hăituieli). Structura interioară neiertata de tumultul contradicțiilor - întotdeauna profitabilă pentru scris - si sentimentalismul asumat în actul de a face apel la experiențe personale, introspecția epurata pînă la a ajunge o simplă imagine poetica suava, meditația asertiva și micile nuclee evocatoare apropie
Caligrafii poetice by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17728_a_19053]
-
familie reprezintă o pată urîtă la dosar care se alcătuiește și pe baza descoperirii unor file pierdute din jurnalul asasinului lui Lincoln, jurnal găsit asupra sa după ce acesta a fost ucis în Virginia de către agenții federali după 12 zile de hăituială. Paginile îl incriminează pe strămoșul familiei, Thomas Gates, dar conțin și indiciile privitoare la o comoară inestimabilă. Nu ne mai surprinde că Thomas Gates era un spărgător de cifruri, ereditatea familiei Gates nu o dezminte. Aventura îi poartă pe eroi
National Pleasure sau "Vrei să fii miliardar?" by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8897_a_10222]
-
vorbesc un metalimbaj care devine magistral la tovarășul Bebe, un limbaj aluziv, orwellian, plin de ambiguități care devine de la caz la caz cerșetoresc sau amenințător, fals amabil sau corect. Încetul cu încetul, înțelegi că nu există ieșire, totul este o hăituială pînă ce victima este doborîtă, iar cei care ar trebui să confere un minim de normalitate, de credibilitate lumii sunt complici prin imbecilitate, obtuzitate, lipsă de empatie. Cred că unul dintre lucrurile izbitoare cu care regizorul a reușit să caracterizeze
O lume minunată în care veți găsi...: 4,3,2 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9258_a_10583]
-
ai petrecut vacanța de vară. Și nu este vorba de expectanța unor artificii retorice, a unui discurs lucrat minuțios în laboratoarele propagandei anticomuniste, ci de simpla prezență în discurs a unei reflecții asumate după 29 de ani din viață de hăituială cu teama de a fi prins, cu viața suspendată, cu sentimentul eșecului, cu încăpățânarea teribilă și puterea de a ține laolaltă oamenii din preajma sa și de a vedea cum alții dispar. Este vorba despre un om extrem de puternic, care, la
Picnic la marginea drumului by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5894_a_7219]
-
adîncul întuneric/ se ițesc precum din stranii holograme/ chipuri și lucruri/ străluminate/ labirinturi în relief/ fante-n care-alunec/ înapoi spre creierul meu/ laminata// mă aflu undeva unde-i aproape întuneric/ se-aprind cîteva becuri/ (sau sori micuți, nu stiu)/ începe hăituiala alergarea începe vizionarea/ iar lumea e o hala nesfîrșită/ cu o lumină chioara (artificială?)./aDe ce-i aicea în pădure, la munte, totul/ sub neoane?a - am întrebat-o pe-o prietena care părea/ - în visul meu - să nu-nteleagă.../ Și
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
problematica din punctul de vedere al studiului patologiei celor internați aici: pereții groși, cu ferestre mici, îngropate-mânăstire-paturi metalice, de spital, iar pe panouri mari, înalte sînt amplasate fotografiile, mărite, alb-negru, ale protagoniștilor-pacienți, imagini ce le pune în evidență, impresionant, răvășeala, hăituiala bolii, a izolării și abandonului. Sînt ca niște imense radiografii, supradimensionate pentru studiu de caz, o cercetare critică, nu doar medicală, asupra lor, asupra noastră. Se păstrează mai bine și tot timpul reprezentației în fața ochilor, momentul inițial, al disperărilor din spatele
Eu sînt un pescăruș! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14067_a_15392]
-
comitetului central! -, acum în obiectiv s-a aflat un singur inamic: vânătorul vânat Nastase A. Ca și în 1989, Iliescu a ieșit învingător, ceea ce dovedește că e încă tare pe poziții. Mult prea tare. Iliescu nu se află la prima hăituială de prim-miniștri. Experiența dobândită în septembrie 1991, când a dat de pământ cu un alt arogant, Petrică Roman, i-a folosit în noile împrejurări. Atunci, problema era dacă revenim sau nu în sfera de influență a Rusiei. Acum, dacă
Cântecul scrâșnit al amânarii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14396_a_15721]
-
de delfin, meșteșugit arcuită cap la cap și legată cu vene de berbec, care exploda după o vreme, desfăcându-se fulgerător, aducând tăișul morții în hulpavele măruntaie. Când prindea de viu un pui de tigru și voia să scape de hăituiala tigroaicei, lăsa în urmă o oglindă sferică. Tigroaica se oglindea în ea micșorată și, crezând că-și vede puiul închis înăuntru, rămânea pe loc, dând târcoale oglinzii. Locuise câțiva ani în Delta Dunării, pentru a prinde meșteșugul pescuitului. Scârbiți de
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
se ura pe sine că venise și stătea acolo caraghios și flămând, în hainele de împrumut, lung și slab cât toate zilele, să se ia singur la palme, cu capul vâjâind, neajutorat și scofâlcit, cu coșuri pe față, topit de hăituială, oboseală și nesomn, ținând halba goală în mână, neștiind unde s-o arunce și-n cine... Ce dorești? Ce cauți aici? Cineva stătea-n fața lui și-l scormonea c-o privire rea și iscoditoare. Treaba mea, ce te privește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
după ce ar fi ieșit combinația, dacă ar fi ieșit, i ar fi tras un șut în fund luîndu-și la revedere, zice Dendé. Gîndiți-vă cum am rezistat noi, cum am ținut cu dinții de fiecare secundă, spune Tîrnăcop, cît a durat hăituiala pînă am reușit să ne facem pierdută urma. Ne-am fofilat fiecare pe unde am putut, prin gurile de metrou, pasaje, străzi lăturalnice, apoi ne-am încuiat aici ca niște criminali. Pînă cînd Tîrnăcop nu s-a mai putut ține
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
dedesubt, refugiul său cînd vrea să scpe de mizeria de afară, nu e deloc o glumă, Curistule. Numai tu puteai să fii, se gîndește Roja, să vedem pe unde o să te mai strecori acuma de frica hingherilor, asta da urmărire, hăituială, mai ceva ca în noaptea de 21 spre 22. Atunci te-au pasat băieții ca pe o minge dinr-o parte în alta ca pe ultimul om, pînă ai cedat nervos, militărelule. Bine că s-au găsit alții mult mai tari
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
nimic bun locul viran de la împreunarea pulpelor - ruinele unor cărnuri printre care crește un buruieniș aspru, ca țepii de pe greabănul unui mistreț, și mirosul greu de sudoare dospită al muncitorului cu brațele, care trage din greu pentru viața lui, mirosul hăituielii și al apăsării chinului și al spaimei animalului care aleargă zi și noapte să-și agonisească hrana și tot într-o goană și-o mănâncă; n-are timp, gâfâie și asudă neîncetat, de când se naște până moare, tot într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
de nerăbdător, nestăpânit, lacom, javră băloasă, însă tonul ei era diferit de al lui Milică. Îl alinta pătimașă, în timp ce ochii lui Rafael fugeau de pe pagina de revistă cu articolul semnat de Emilian Teodorescu despre venirea minerilor la București, devastările și hăituiala de pe străzi a cetățenilor pașnici, autobuzele incendiate ale poliției în Piața Universității și atacul de la Televiziune, regizate de Securitatea sereistă, în spiritul democrației originale a lui Iliescu... Se joacă javra, se face că o mușcă. Jucăuș al dracului Ghiocel. Acuma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
să ne perfecționăm, ca să-i facem față. Ba taci că-i bine. Bine că și-a dat drumul la furat - o îndeletnicire cât de cât sportivă, pentru care are unele calități: în primul rând, agilitatea sălbăticiunii deprinse cu foamea și hăituiala, flexibilitatea și rezistența mușchilor, exersate în înfruntările amoroase îndrăcite, ce spulberă toate limitele sațietății, dragostea mea, asta ține și de foame, și de sete, și de dor de codru verde, iar la o adică-i o boală, care de buna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
capacitatea divinatorie a naturii, dar, cum vom vedea, nu și În cea a unei chivuțe. Cel puțin, În ziua ghicitului că, apoi, În cursul detenției, va acredita prevestirile țigăncii, văzând că ele se confirmă În totalitate. Arestarea Voiserăm să intitulăm „Hăituiala” această parte a comentariului nostru literar, Însă cumpănind, apoi, credeam că se cuvine să respectăm titlul preferat de autoare pentru acest capitol al cărții, căci termenul „Arestarea” este mai cuprinzător și mai relevant, În timp ce „Hăituiala”, cum se va vedea din
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
totalitate. Arestarea Voiserăm să intitulăm „Hăituiala” această parte a comentariului nostru literar, Însă cumpănind, apoi, credeam că se cuvine să respectăm titlul preferat de autoare pentru acest capitol al cărții, căci termenul „Arestarea” este mai cuprinzător și mai relevant, În timp ce „Hăituiala”, cum se va vedea din prezentarea pe care o vom face, ar fi un titlu mai puțin definitoriu, Întrucât ea a constituit doar prima parte a actului samavolnic al arestării. Era eroina Pazi (fiind scrisă la persoana a Întâia, numărul
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
care se Întorceau la stână. Clinchetul lor părea o litanie monotonă, o rugăciune veche, din vremea când munții și pădurile erau cetăți de apărare pentru oamenii fugiți din calea prădătorilor.” Ați văzut, stimați cititori, cât de bine a descris Pazi hăituiala, Încheind cu un splendid tablou natural, În stilul marilor prozatori semănătoriști. Cum aveau să se deruleze partea finală a arestării și, apoi, ancheta, vom arăta În numărul proxim al revistei. Însă, Înainte de a Încheia această parte, vom cita portretele sintetice
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
că fiul său a petrecut cu ceva timp Înainte de moarte câteva ore la sediul Securității, fiind ridicat de pe stradă. „Bănuiesc că acela a fost momentul În care fiul meu a fost otrăvit”, spune Alexandru Tăcu. Călâii de suflete După atâta hăituiala, familia Tăcu are curajul de a pune cărțile pe față și cere deconspirarea celor care au contribuit la distrugerea unor destine. Ne alăturăm demersului, publicând În continuare numele călâilor de suflete și solicităm verificarea acestora de către autoritățile competente: locotenent colonel
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
o vacă de către Zeus, iar Dafne - într-o tufă de dafini, pentru a scăpa de insistențele lui Apollo). Trei metamorfoze 1 legate de rătăcirea prin spații sălbatice și de tema iubirii ca vânătoare. În toate cele trei episoade apar pădurea, hăituiala și pribegia, iar în ceea ce-l privește pe Adonis, moartea pricinuită de colții unui mistreț. În Metamorfozele lui Ovidiu, această moarte a lui Adonis - prin reprezentarea mereu reluată a tragicei întâmplări - stă la baza întemeierii de către Venus a unui ritual
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
de delfin, meșteșugit arcuită cap la cap și legată cu vene de berbec, care exploda după o vreme, desfăcându-se fulgerător, aducând tăișul morții în hulpavele măruntaie. Când prindea de viu un pui de tigru și voia să scape de hăituiala tigroaicei, lăsa în urmă o oglindă sferică. Tigroaica se oglindea în ea micșorată și, crezând că-și vede puiul închis înăuntru, rămânea pe loc, dând târcoale oglinzii. Locuise câțiva ani în Delta Dunării, pentru a prinde meșteșugul pescuitului. Scârbiți de
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
numai alcool și fiere. Veninul de care era plin și Thomas. A venit un picolo, a schimbat fața de masă. Jesper a băut o cafea, s-a Înviorat. „Trăim vremuri care ne fugăresc“, nu s-a lăsat Castor, „totul e hăituială, nu mai ai timp să trăiești, guști cîte puțin din toate, mai deloc... Mereu nesătui... vrem, vrem, vrem... Hai să bem, Thomas!...“. Apoi a tăcut pînă la ziuă. Thomas, care băuse tot votcă, nu veneai În Christiania să bei whisky
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
munți. I-auzi colo bre! Pentru niște băieți, la care se observă clar că și-au lăsat pentru vreo oră blugii la vestiar ca se joace un pic de-a pac-pac pe dealuri. Povestea este înfiorător de seacă: foame, luptă, hăituială, trădare, tortură, moarte, iar pentru cei care supraviețuiesc, ciclul se reia (foame, dă-i și luptă, pac-pac, etc. etc.). Nimic în fond deosebit de ceea ce jucam noi în copilărie printre păpușoaie, adică de-a „hoții și vardiștii“ în care niciodată nu
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]