226 matches
-
averi fabuloase. E drept că pentru asta și-au folosit materia cenușie, și nu agenda cu numere secrete - de la șefi de poliție județene la miniștri. De altfel, sistemul e atât de strâns controlat de forțele politice, încât din prima clipă hămesiții obosiți de așteptare s-au năpustit în haită pentru a înșfăca tot ce era de înșfăcat. Geniala idee a lui Petre Roman - privatizarea "la locul de muncă" - a fost, înaintea unui eșec economic de proporții, un uriaș eșec moral. S-
Român, o dată pe lună by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15916_a_17241]
-
întreagă de scormonit muntele, ar fi vremea să te așezi și tu la casa ta, ... XVIII. TURBARE, de Mihaela Alexandra Rașcu , publicat în Ediția nr. 2228 din 05 februarie 2017. Îmi vine...așa... să mușc din viață ca un lup hămesit și turbat, să sfâșii fiecare coșmar care liniștea mi-a furat, să-mi picur în urme sânge fierbinte de speranță care să sature setea puilor mei. Departe de haită, ferit de plumbul cuvintelor care m-ar țintui la pământ... Surd
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
-mi picur în urme sânge fierbinte de speranță care să sature setea puilor mei. Departe de haită, ferit de plumbul cuvintelor care m-ar țintui la pământ... Surd! Citește mai mult Îmi vine...așa... să mușc din viațăca un lup hămesit și turbat,să sfâșii fiecare coșmarcare liniștea mi-a furat,să-mi picur în urmesânge fierbinte de speranțăcare să sature setea puilor mei.Departe de haită,ferit de plumbul cuvintelorcare m-ar țintui la pământ...Surd!... XIX. PRINȚESA VRĂJITOARE, de
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
pustie.”); Profesorul ,,X”-ulescu (fost director al institutului, „își urlă numele de fiecare dată când vorbește cu cineva, dar nu vreau să rețin nici nume, nici urlet, nici privirea lui! Mă murdărește de fiecare dată când îl întâlnesc..., privirea lui hămesită, urâtă, mă deprimă... Mi-e frică de ochii acestui om-lup-șacal-murdar-mitocan.”) și, nu în ultimul rând, Mihaela și Mihai (copii de vârstă fragedă, părăsiți de mama lor, aduși de Andrei în noua sa căsătorie, cu Taina, care-i crește, cu dăruire
Cristina Mihaela BARBU sau… TAINA tainelor tăinuite în Poveste [Corola-blog/BlogPost/93938_a_95230]
-
printre buruieni" - este anihilată de existența opresivă a viziunilor care se cer exorcizate prin cuvînt -: "căci, iată, ferestrele cîrciumii umflîndu-se ca niște / săculeți de piele catifelată / și ca niște ugere de vacă / și din ce în ce mai aproape roiurile de fluturi / întunecați / foșgăind hămesite. // Și soarele cît un pui de găină și cît buricul / degetului...". (Între draperiile experienței) Și totuși, față de întîlnirile rilkeene cu transcendentul, dominate de înfricoșare și de pierdere de sine în fața Îngerului, de sentimentul nimicniciei personale, încorporarea mesagerului divin în trupul
Expresioniști după expresionism by Georgeta Moarcăș () [Corola-journal/Journalistic/8147_a_9472]
-
întotdeauna prea repede, și cred că am zis: - Până o să te întorci o să ai ditamai barba, ca de fiecare dată. Apoi l-am prins de colăcelul de grăsime de pe burtă: - Și ăsta o să dispară. O să vii slab, mort de foame. - Hămesit, a zis el. Slab și anemic. M-a apucat ușor cu dinții de lobul urechii, s-a întins peste mine ca să stingă lampa de pe noptieră și a urmărit cu degetul fiecare linie a feței mele și gropița din bărbie. - La
Anuradha Roy - Valurile pământului () [Corola-journal/Journalistic/4326_a_5651]
-
Adevărul e că m-am săturat și eu. De când a început practica la Ostrov, numai struguri și iar struguri. Uniforma de care eram atât de mândru în urmă cu două săptămâni, când porțile singurului liceu militar de marină se deschiseseră hămesite să-și primească noua promoție, uniforma asta a devenit ca tabla de la straturile de praf, jeg și zemuri uscate de struguri. Cele trei dungi albe de pe guler, despre care cineva apucase să ne spună că nu reprezintă altceva decât bătăliile
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
nu se întâmpla niciodată, dar pe care ea îl aștepta. Era imposibil de convins să nu-l mai aștepte. Între timp, strălucea oriunde s-ar fi dus și orice ar fi făcut. O vedeam reflectată în pupile mărite de admirația hămesită, invidioasă, adoratoare, impudică, violentă, ale altora. O vedeam. Incapabilă să se hotărască să se bucure de strălucirea ei. De mine era ba entuziasmată, ba apropiată ca ntr-o amiciție caldă și non-autoritară, ba ruptă total, ca și cum nu aș fi fost cu
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
existența nefericită! Atîta noroc avem și noi în viața asta, să trăim de azi pe mîine, la mila crudei sorți! Vino, confrate, adăugă îndreptîndu-se țeapăn către celălalt mistreț, vino să ne pierdem în negura pădurii; ca mîine ne vom sfîrși, hămesiți, și nimănui nu-i va păsa de două suflete chinuite care au trăit pe-această lume... Stupoarea luă locul rîsului. Pînă să apuce Lupino să înțeleagă ce se petrecea, mistreții se făcuseră nevăzuți. La urma urmelor, pădurea era plină de
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
de minune noi doi. Vocea lui Lupino era caldă, moale și prietenoasă. Labele îi erau împreunate liniștit dinainte, corpul relaxat, urechile plecate. Ochii inteligenți clipeau îngăduitor. Căprioara se dezmorțea încetul cu încetul din înțepenire. S-ar fi îndepărtat, dar puiul hămesit nu dădea semne că avea să se sature prea curînd. Erau acolo, la doi pași de dușmanul lor de moarte, și știa că pierduse definitiv controlul asupra soartei ei și a puiuțului. Dar lupul continua să stea nemișcat, privindu-i
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
știa undeva în adâncul sufletului că una dintre acele bucățele va nimeri la el în burtă. Așa că porni cu pas vioi, în ciuda artritei care nu-i mai dădea pace de câțiva ani și cu sentimentul că este sărbătoare. Privirea lui hămesită și cu pupilele mărite nu se mai sătura să alunece peste cazanul cenușiu și încins. Mâna grăsuță a unui bucătar fără cap, căci ghișeul prin care li se pasa mâncarea era foarte zgârcit cu priveliștea de dincolo de tejghea, se metamorfozase
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
tropăind greoi pe țigle, chirăind în ploaie, și care mâncau mizerii din streașină înainte de-a se mânca între ele. Casa aia cu pescăruși unde am trăit câteva luni cu Saskia Cunninklings era atât de mare, cu cotloane obscure și hămesite, ce nu figurau în cadastru, încât, când voiam să ne luăm de mână sau să ne batem, trebuia să ne căutăm bâjbâind ore-n șir, pentru că, ne știind cum să ne strigăm unul pe altul, evitam să ne chemăm. Când
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
Nea Nebunelea băga vârful pixului în el când se oprea din însemnat, și pixul stătea așa drept, perpendicular pe carte. Când nu avea idei de scris, Nea Nebunelea lățea târtița râsului cu patru degete rășchirate, făcând-o pătrată și deschisă hămesit, iar înăuntrul pătratului de mușchi și păr se vedea sub blană, rotund, pe coperta de dedesubt, un alt țomonoc zugrăvit și deopotrivă cu dintâiul, care l atingea pe acesta în patru puncte precise. Așa pilduia Nenea Nebunelea cvadratura cercului. Alteori
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
că cineva îl pândește de jos, din hazna, gata să-l înșface cu degete unse și să-l tragă în adânc. Atunci se strângea, închipuindu-și mușcătura. Toată spaima i se concentra în puțina carne ce i atârna în cloaca hămesită. Simțea adunându-se asupra ei toată răutatea universului. Dar acum, preocupat, nu-și mai amintea asta, după cum uită și netrebnica închipuire care prin repetare copi lărească ajunsese să capete consistența realității: ușa de lemn a closetului e smucită într-o
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
patului pline de păduchi și de sînge/ Și am sorbit nepăsarea ca pe-o otravă -/ Și-am scuipat în castronul cu terci". Și totuși, inegalul și cumva inegalabilul D. Stelaru, "ucenic al alcoolului", un fidel al "zeului Abur", el, veșnicul hămesit ce mănîncă ouăle cu coajă cu tot și-și trece printre fălci, fără să-i simtă, sîmburii măslinelor primite de pomană, el, zidarul, filosoful, redactorul de presă, hamalul și băiatul de prăvălie cu ziare sub turul rupt al pantalonilor, el
Martie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/9806_a_11131]
-
de feromoni eliberate de sexul cald și umed al tovarășei lui. Peste puțin timp avea să părăsească postura maiestuoasă, cu luna profilată între coarne, se va urca cu picioarele din față pe ea și, cocoșat, va căuta cu mădularul lui hămesit coliba primitoare. Iar el, mădularul, va fi poftit înăuntru, va fi așezat ceremonios la masă și va fi tratat regește. La sfârșit, i se vor servi cafeluță și bezele. Cât despre poza de nuntă - ce să mai vorbim? Ei deja
Rufe murdare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9307_a_10632]
-
în aer plutește, abia mai vibrează. schimba-voi locul acesta cu nimbul violet al notei do celei mai de jos, cuvântu-mi apune. voi încolți neștiută, în tăcere, ca pălămida cărnoasă și dulce, nimicul voi hrăni. voi fi doar auz hămesit, atent la următoarea chemare, lipsită de cuvânt, cum trupul de carne. vremelnicie nenumărate impulsii nervoase ale universului ne scurgem în pământ pe sărite, cum, tot pe sărite, străbatem întunericul spre întrupare. până la ultimul rid, aparținem întâmplării strict potrivite, locul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
conservă viața lungă a regimentelor tale, mâna ta dreaptă este bishamonten, antrenorul iscusinței în luptă a servitorilor tăi credincioși, mâna ta stângă este benzaiten, cel ce dirijează fanfara întregii oștiri, pântecul tău este hotei, furnizorul de hrană pentru soldații tăi hămesiți, piciorul tău drept este daikokuten, cumpărătorul de arme, iar piciorul tău stâng este ebisu, conducătorul campaniilor tale pe apă. tu ești înțelepciunea și norocul din miezul trupelor tale, corpul tău se împarte în șapte, de trei ori învârți fiecare parte
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
o zi tot ai să treci pe la noi - l-a întâmpinat învățătorul, ridicându-se cu greu din fotoliu. De unde vii? Cred că de la primărie. Să-ți pun ceva de mâncare. Îi fi flămând - a intervenit învățătoarea. Ce-i aia flămând? Hămesit, nu alta - a răspuns Costăchel, cu un zâmbet palid pe obrazul obosit. Eu am să fac ce n-am făcut cam de multă vreme. Am să aduc o oală cu vin, să ne mai aducem aminte de vremurile bune. Ehei
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
nu era făcută pentru mine, ci pentru o mână de nerușinați, mitocani, cerșetori înnăscuți, înfumurați, prostănaci, lacomi, pentru oameni creați pe măsura ei, capabili să implore și să-i flateze pe mai marii pământului și ai cerurilor, ca acest câine hămesit care, în fața măcelăriei, se dă de ceasul morții să i se arunce un capăt de tendon. Da, ideea unei a doua vieți mă înspăimânta și mă ucidea; n-aveam nevoie să-i văd pe toți acești oameni dezgustători, toate aceste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
cort peste pomeți, Întru aflarea unei odihnitoare umbre, așa că acum, mai puțini, ne simțim poate și mai solidari Între noi, Înțelegând astfel ceva mai bine ce era În sufletul acelor oameni aflați la ultimul etaj al unui mall, În mijlocul fiarelor hămesite care-și cereau drepturile. Acest interminabil ocol are și unele virtuți. Asemenea celui trezit după o comă Îndelungată, care l-a privat de aflarea veștilor bune, dar și de șocul catastrofelor ori al morții celor apropiați, n-ați trăit orele
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
un chip de copil dolofan. Antoniu deschide ușa ruginită care scârțâie lung, sinistru și aruncă cele două oase, după ce au fost curățate de carne și lustruite ca un lemn de fluier. Câinele lui Ben le zdrobește acum În măselele lui hămesite. Antoniu se lungește pe prici, cuprins de o amorțeală care i-a inundat trupul. Prin vis, Îl aude pe Kawabata: -Uniunea aia Europeană, face și mămăligă? ,,Mă numesc A. A., și vreau să vă povestesc vouă, cei care mai sunteți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
cele mai multe ori violente, nu Îngrijorează pe nimeni, ferparele nu le consemnează. Singure, știrile unor televiziuni particulare Își mai măresc reating-ul, anunțând pe post, la ore de maximă audiență, găsirea câte unui cadavru, ca pe un fapt de senzațional, pe care hămesiții după orori, și maniacii maleficului, Îl privesc cu răsuflarea tăiată.. Antoniu a ajuns cu greu, a mers mult și pe jos, și, i s-au umflat de căldură picioarele. Este deshidratat, năucit și bumac de căldură. Intră În cimitir și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
o expresie prea blîndă. Era dezgustător de imensă și simplul efort zilnic de a căra mereu cu ea tot mormanul ăla de osînză o făcuse Îngrozitor de nervoasă. O scrofulină cu capsa pusă. Îndemnată de agitația vorace a milioane de celule hămesite, Întotdeauna apuca cea mai mare bucată din orice-i cădea În mînă, chiar dacă era plină pînă-n gît și nu mai putea decît să ronțăiască un pic din chestia respectivă. Firește, Îți tăia definitiv pofta de mîncare dac-o vedeai. Așa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
a Înțeles că este un lucru foarte prețios, deși nu avea nici cea mai mică idee ce anume. Apoi a dat colțul, a scos cărbunele din buzunar și a dat să-l mănînce. În Africa, În timpul perioadelor de foamete, copiii hămesiți mănîncă țărînă. Dacă ți-e suficient de foame, mănînci orice. Chiar dacă nu-ți hrănește trupul, simpla acțiune de a mesteca și de a Înghiți ceva Îți hrănește visele. Iar visele legate de mîncare sînt ca oricare alte vise - poți supraviețui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]