157 matches
-
02%), în rest (12,32%). Cert este cunoscut că românii locuiesc pe teritoriul de astăzi al Ucrainei încă din timpul Evului mediu timpuriu, când aceste teritorii erau incluse în componența formațiunilor timpurii românești (Țara Strășinețului, Țara Onutului, Țara Maramureșului, Satele Hănești, ș.a.). Odată cu emanciparea treptată a nobilimii din țările medievale române de sub stăpânirea împărățiilor și regatelor vecine, are loc întemeierea voievodatelor istorice românești: Țara Românească și Principatul Moldovei. Pe parcursul secolelor românii de astăzi din Ucraina au locuit preponderent pe teritoriul Principatului
Românii din Ucraina () [Corola-website/Science/329185_a_330514]
-
civil, bazat pe legile moldovenești tradiționale, care a fost oficial recunoscut în 1818. Pe 21 august 1813, țarul Alexandru I aprobă proiectul de instituire a eparhiei Chișinăului și Hotinului, căreia i-au fost subordonate și bisericile din așa numită Ucraină hănească sau stepa Oceacului, cu orașele Ananiev, Tiraspol și Odesa. În anul 1814 nemții strămutați în Basarabia întemiază prima lor colonie - Tarutino. Tot în acel an, la 2 martie are loc un cutremur de pământ. La 12 septembrie 1815 este emis
Gubernia Basarabia () [Corola-website/Science/311853_a_313182]
-
numeroase hrisoave bisericești sau politice atestând că era o parte "de jure" a acestui stat. La răsărit de Nistru se afla Edisanul, provincie disputată a cărei capitală era cetatea Oceacov : și acolo, numeroși agricultori români trăiau sub stăpînirea Tătarilor („satele hănești”). Toată zona (Bugeacul și Edisanul) a trecut sub stăpânirea turcească în 1484-1538. Edisanul trece în stăpânirea rusească în 1792, în urma războiului Ruso-Turc din 1791, când Rusia primește în urma Tratatului de la Iași, cetatea Oceakov și ținuturile dintre Nistru și Bug, de unde
Regiunea Odesa () [Corola-website/Science/298923_a_300252]
-
dintre Nistru și Bug până la Marea Neagră. A treia protoierie era la Brăila și păstorea credincioșii din raiaua Brăilei. Pentru raiaua Hotinului și Podolia s-a înființat Episcopia Hotinului, subordonată Mitropoliei Proilaviei. În sfârșit, teritoriul Bugeacului, Benderului, (Tighina), Tomarovului (Reni), „satelor hănești” și a „celor două ceasuri” erau gestionate direct de mitropolitul Proilav. Protopopul avea trei îndatoriri principale (conform propunerii mitropolitului Ioachim de la 16 iunie 1776): Din toate acestea rezultă că protopopiatul a fost o instituție administrativă, iar protopopul o persoană executivă
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
luni. Este autor al câtorva lucrări rămase în manuscris. „S-a arătat a fi bărbat erudit, apărător al dogmelor ortodoxe, statornic și înalt la cugetare.” A murit în locul său de naștere. Calinic a avut și el aceeași disputa asupra Satelor Hănești, cu episcopul Hușilor, Ierotei, conflict care reizbucnește în anul 1745, încheindu-se prin re-acceptarea reciprocă a arbitrajului din 1715. În jurul anului 1750, Filotei, Mitropolitul Proilaviei (1748-1750), cere un firman de la Sultan, care prevedea anexarea raialei Hotinului la eparhia să. Acest
Mitropoliții Proilaviei () [Corola-website/Science/308696_a_310025]
-
dintre Nistru și Bug până la Marea Neagră. A treia protoierie era la Brăila și păstorea credincioșii din raiaua Brăilei. Pentru raiaua Hotinului și Podolia s-a înființat Episcopia Hotinului, subordonată Mitropoliei Proilaviei. În sfârșit teritoriul Bugeacului, Benderului, (Tighina), Tomarovei (Renil), „satelor hănești” și a „celor două ceasuri” erau gestionate direct de mitropolitul Proilav. Daniil se intitulează la 1769 "„Mitropolitul Proilaviei, al Tomarovei, al Hotinului, al tuturor marginilor Dunării și ale Nistrului și al întregii Ucraine a hanului”". Tot el, la 1772 se
Mitropoliții Proilaviei () [Corola-website/Science/308696_a_310025]
-
de șoseaua județeană DJ282, care o leagă spre sud de Horlești, Rediu și Iași, și spre nord-vest de Gropnița și de Șipote și mai departe în județul Botoșani de Răuseni, Hlipiceni, Todireni, Albești, Trușești (unde se intersectează cu DN29D), Dângeni, Hănești, Vlăsinești, Săveni (unde se intersectează cu DN29), Drăgușeni, Coțușca și Rădăuți-Prut (unde se termină în DN24C). Prin comună trece și calea ferată Lețcani-Dorohoi, pe care este deservită de halta de călători Potângeni și de halta de mișcare Larga Jijia. Conform
Comuna Movileni, Iași () [Corola-website/Science/301296_a_302625]
-
municipiul Iași. Este străbătută de șoseaua județeană DJ282, care o leagă spre sud de Iași și spre nord-vest de Movileni, Gropnița, Șipote și mai departe în județul Botoșani de Răuseni, Hlipiceni, Todireni, Albești, Trușești (unde se intersectează cu DN29D), Dângeni, Hănești, Vlăsinești, Săveni (unde se intersectează cu DN29), Drăgușeni, Coțușca și Rădăuți-Prut (unde se termină în DN24C).. La Horlești, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ248B, care duce spre est la Popricani (unde se termină în DN24) și spre sud
Comuna Rediu, Iași () [Corola-website/Science/300164_a_301493]
-
Cantermir este de acord cu fpatul că Valahia a fost cucerita pe calea armelor, insă neagă faptul că această metodă ar fi fost aplicată și în cazul moldovenilor ( aceștia se supuseseră de bună-voie). În timp a aparut formulă „ de la cucerirea hăneasca” ( termenul serbestiyyet face referire la libertate în cronicile otomane. Acest cuvânt este legat de sintagma „ de la cucerirea hăneasca”. În acest context, termenul desemna statutul unui teritoriu cu un anumit grad de autonomie, a unei posesiuni funciare scutită de impozite). Această
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
această metodă ar fi fost aplicată și în cazul moldovenilor ( aceștia se supuseseră de bună-voie). În timp a aparut formulă „ de la cucerirea hăneasca” ( termenul serbestiyyet face referire la libertate în cronicile otomane. Acest cuvânt este legat de sintagma „ de la cucerirea hăneasca”. În acest context, termenul desemna statutul unui teritoriu cu un anumit grad de autonomie, a unei posesiuni funciare scutită de impozite). Această sintagma nu este utilizată doar de sultan, ci urmează un arz al voievodului care reclamă un abuz al
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
Localitatea: Ploiești Studii: Vitrinieră Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980; Albumul L’art naïf de Natalia Brodskaya, Ed. Parkstone, New York, 2000, pag. 162. Zbanț Elena 1936 Pictor Născută la 30 octombrie 1936 în localitatea Hănești, județul Botoșani. Studii: Școala generală de 8 clase. Debut artistic - 2006 „Lenuța Zbanț, la cei 70 de ani ai săi, a decis să iasă în spațiul public sub impulsul nevoii de a istorisi prin intermediul culorilor, a formelor plastice însuflețite de
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
către Europa Cuprins Bogdan Voicu Introducere. Pe drumul către șase sate Mălina Voicu Atitudini proeuropene în sate românești Bogdan Voicu Participare, spirit comunitar, capital social Dana Nițulescu, Cristina Băjenaru Trifești. Un sat la frontiera de est a României Dan Arpinte Hănești. Satul de la capătul drumului Cristina Doboș, Cosmina Chițu Satul Ațintiș. O comunitate ardelenească ancorată între tradițional și modern Melinda Dincă Zerind, la frontiera de vest a României Mihnea Preotesi, Claudia Petrescu Tomșani, un sat al contrastelor Laurențiu Gabriel Țîru, Carmen-Maria
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
decât pe total mediu rural 2.284 29,2% 1.286 Ațintiș (MS) Izolat Sate periferice, depărtate de oraș și de drumuri europene 2.492 13,7% 554 Trifești (IS) Tradițional Stoc de educație redus 2.592 14,7% 571 Hănești (BT) Sursa: D.Sandu (2004), tabelul 5, pagina 188. Note: Dumitru Sandu a folosit analiza cluster pentru a propune o tipologie culturală a satelor din România. Au fost luate în considerare stocul de educație (numărul mediu de ani de școală
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
activității noastre. Mulțumim de asemenea colegilor noștri care au participat la activitățile de culegere a datelor în diferite etape în care am desfășurat muncă de teren în cele șase localități: Mariana Dan (în Trifești), Adina Mihăilescu și Gabriela Neagu (în Hănești), Toro Timbor și Sânziana Preda (în Zerind). Structura volumului Temele campaniei de comunicare sunt cele care structurează și tematica volumului de față. Dincolo de prezentarea satelor în cauză, reprezentante ale celor șase lumi rurale românești, volumul își propune să investigheze reprezentările
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
am căutat în text să explorăm cât mai mult spusele sătenilor, lăsând adesea vorbele lor să descrie realitatea unei lumi care pentru unii este în plină schimbare, iar pentru alții pare încremenită în liniștea veșniciei. Volumul propune astfel imaginea unui Hănești (satul „tradițional”) prăfuit și sărac, dar cu o nouă și supradimensionată biserică în care locuitorii au acces mai rar. Trifeștiul (satul „izolat”) nu este în fapt chiar așa de izolat, beneficiind deja de căi de comunicație destul de bune cu lumea
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de sate Tip sat Așteptări pentru nivelurile de capital social bridging Studiul de caz în volumul de față De imigrare Ridicat Traian Vuia Modern Ridicat Tomșani Cu minorități etnice Mediu Zerind Cu minorități religioase Mediu Ațințis Izolat Scăzut Trifești Tradițional Scăzut Hănești Câteva așteptări privind structurile capitalului social în cele șase tipuri de sate derivă de aici. Satele cu mulți imigranți ar trebui să fie mai bogate atât în capital social relațional, cât și în participare și încredere. Imigranți sunt, în mod
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
mișcă, că nu se întâmplă nimic. Imaginile sunt dintr-un film derulat cu încetinitorul în care satul, oamenii, personajele principale ale cercetării noastre, fie țărani sau autorități locale, sunt la fel ca ieri, și mâine probabil ca azi. Satul „tradițional”: Hănești, județul Botoșani Dan Arpinte Hănești. Satul de la capătul drumului De la Săveni, după 11 kilometri. de drum dominat de gropi, câteva sute de metri de asfalt te anunță că ai ajuns în Hănești. Fondurile europene, deloc generoase cu zona, nu au
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
nimic. Imaginile sunt dintr-un film derulat cu încetinitorul în care satul, oamenii, personajele principale ale cercetării noastre, fie țărani sau autorități locale, sunt la fel ca ieri, și mâine probabil ca azi. Satul „tradițional”: Hănești, județul Botoșani Dan Arpinte Hănești. Satul de la capătul drumului De la Săveni, după 11 kilometri. de drum dominat de gropi, câteva sute de metri de asfalt te anunță că ai ajuns în Hănești. Fondurile europene, deloc generoase cu zona, nu au ajuns decât până în centrul comunei
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
ieri, și mâine probabil ca azi. Satul „tradițional”: Hănești, județul Botoșani Dan Arpinte Hănești. Satul de la capătul drumului De la Săveni, după 11 kilometri. de drum dominat de gropi, câteva sute de metri de asfalt te anunță că ai ajuns în Hănești. Fondurile europene, deloc generoase cu zona, nu au ajuns decât până în centrul comunei. Ulițele laterale sunt înecate, la fiecare ploaie, de noroiul răscolit de căruțele sătenilor. Centrul comunei este ușor de identificat de prezența unui bloc de locuințe relativ nou
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
dominat, din aproape orice punct al zonei, de o biserica înaltă, mândria satului. Situat în partea de est a județului Botoșani la o distanță de 11 kilometri de orașul Săveni și la aproximativ 50 de kilometri de municipiul Botoșani, comuna Hănești este formată din cinci sate (Hănești, Borolea, Sărata-Basarab, Moara Jorii și Slobozia) ce se întind pe o suprafață de 6.052 hectare. Satul Hănești este centrul administrativ, socioeconomic și cultural al comunei, principalul punct de legătură dintre celelalte sate ale
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
zonei, de o biserica înaltă, mândria satului. Situat în partea de est a județului Botoșani la o distanță de 11 kilometri de orașul Săveni și la aproximativ 50 de kilometri de municipiul Botoșani, comuna Hănești este formată din cinci sate (Hănești, Borolea, Sărata-Basarab, Moara Jorii și Slobozia) ce se întind pe o suprafață de 6.052 hectare. Satul Hănești este centrul administrativ, socioeconomic și cultural al comunei, principalul punct de legătură dintre celelalte sate ale comunei și dintre acesta și alte
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de 11 kilometri de orașul Săveni și la aproximativ 50 de kilometri de municipiul Botoșani, comuna Hănești este formată din cinci sate (Hănești, Borolea, Sărata-Basarab, Moara Jorii și Slobozia) ce se întind pe o suprafață de 6.052 hectare. Satul Hănești este centrul administrativ, socioeconomic și cultural al comunei, principalul punct de legătură dintre celelalte sate ale comunei și dintre acesta și alte localități. Aici sunt amplasate primăria, poliția, două școli și o grădiniță, oficiul poștal, căminul cultural, biblioteca și cele
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
substanță cifrelor care definesc localitatea. Populația Întreaga comună are o populație de 2.844 de locuitori, iar media de vârstă a populației este de 51,2 ani cu tendințe de îmbătrânire. Satul cu cea mai mare număr de locuitori este Hănești (1214) urmat de Sărata Basarab (816), Borolea (737), Moara Jorii (103) și Slobozia cu numai 74 de locuitori. Migrația spre oraș este un fenomen care pare să se fi încheiat de mult timp, pe de o parte pentru că populația este
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
orașul Săveni se confruntă cu lipsa locurilor de muncă și salarii foarte mici: „Nu ai unde să mergi să câștigi de un pachet de chibrituri” (femeie, 62 de ani). Mai degrabă putem vorbi despre migrația populației dinspre oraș spre satul Hănești: numărul pensionarilor și al persoanelor disponibilizate care provin din mediul urban și se stabilesc în sat este tot mai mare cu fiecare an începând cu 1990. Reîntoarcerea în sat a celor plecați la oraș în perioada de dinainte de 1989 a
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
și am fost nevoită să o vând” (femeie, 77 de ani). În nici unul dintre cele cinci sate nu există rețea de canalizare iar rețeaua de apă potabilă, cu o lungime de 2,5 kilometri, acoperă parțial gospodăriile a trei sate (Hănești, Borolea și Sărata Basarab). În urma unui control al Direcției de Sănătate Publică din Botoșani s-a constatat că doar apa de la trei fântâni din sat poate fi folosită pentru consumul populației, celelalte surse de apă fiind contaminate. Aceasta nu-i
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]