1,124 matches
-
și minunându-se de acea frumusețe...Și-am mai văzut pe Mântuitor, răstignit pe o mare cruce... Și când m-a văzut, a coborât de pe acea cruce și mi-a zis: <Copile, bine ai venit în Raiul Domnului, tu ești hărăzit de Domnul, care te-a adus pe aceste meleaguri să trăiești o viață aparte, să cugeți și să te îndoiești de tot ce vezi, dar nu uita că totul cade, se dărâmă, e vânare de vânt...Pe mine m-au
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Nebunul_din_vis_ion_ionescu_bucovu_1350800417.html [Corola-blog/BlogPost/359860_a_361189]
-
Cum de adormise și nu-l auzise sunând? Îl căută cu privirea și răsuflă ușurat când văzu că era abia jumătate la șase. Avea timp berechet. Maria se auzea trebăluind în bucătărie. Intră acolo cu puțină reținere, oare ce îi hărăzise orele care se scurseseră? O văzu împachetând ceva. Îi simți prezența și își ridică privirile spre el. Avea ochii scăldați în lacrimi ce probabil le reținea cu greu și cearcăne adânci care aminteau de noaptea nedormită. Totuși, pe fața ei
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destin_titlu_provizoriu_vol_helene_pflitsch_1392977447.html [Corola-blog/BlogPost/362658_a_363987]
-
impresionantă prin mulțimea păsărilor și a peștilor, a florei bogate în păduri de stuf, trestie și papură, cât și a populațiilor care conviețuiesc aici într-o armonie desăvârșită bazată pe respectul pentru muncă, darurile naturale cu care Dumnezeu i-a hărăzit, originalitatea portului, cântecului, dansului popular, a religiilor, a specificului culinar transmis din veac în veac. Cum era și firesc, grija pentru conservarea acestui spațiu plin de frumusețe și bogăție, în care viața a apărut și s-a perpetuat în forme
FESTIVALUL GASTRONOMIC ŞI ECO-CULTURAL D’ALE GURII DUNĂRII, BUCUREŞTI, I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1438268345.html [Corola-blog/BlogPost/379905_a_381234]
-
sfătuim și dacă mai vin pe aici și întreabă frații, le spunem că trebuie să avem în vedere un lucru: ne-a făcut Dumnezeu marea cinste de a ne crea după chipul Lui, ființe cugetătoare, ființe nobile și ne-a hărăzit fericirii veșnice. Trebuie să ne străduim - e interesul nostru! - să moștenim fericirea dăruită de Dumnezeu. Dacă în viața aceasta ne străduim să avem o familie liniștită, o locuință, condiții de trai și sănătate, ajungem să spunem că suntem fericiți în
INTERVIU CU PĂRINTELE PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_petroniu_tanase_.html [Corola-blog/BlogPost/371197_a_372526]
-
ochii tăi cei minunați, Sunt triști și ,,plini de întunerc”! Îi înțeleg, știu glasul lor, Ei vor să fim, de s-ar putea, Îmbrățișați, o, scump odor, Știi ... inima prea multe vrea! Dar nu se poate, că destinul Ne-a hărăzit iubiri fugare Și-n inimi să purtăm suspinul, Din despărțirile amare! Vor trece anii și în noapte, Când străluci-vor iarăși stele, Oricând noi vom privi la ele, Vom auzi aceleași șoapte. . . E ora când oriunde-aș fi, Vin la
CEAS DE TAINĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Ceas_de_taina_ionel_davidiuc_1351018645.html [Corola-blog/BlogPost/346458_a_347787]
-
a suferit când pe El, un luptător , l-a învins boală.... A mers mai departe și mi-a dovedit că este puternică , chiar dacă lacrimi grele îi curgeau din ochi. Înainte, înainte, înainte, spre o viață pe care Dumnezeu i-a hărăzit-o -însfârșit - normală. NOTĂ : Are acum o familie, un soț iubitor, o fiică învățătoare, și tuturor le dăruiește o parte din sufletul ei. Dar știu că și eu am un loc în inima ei .... Referință Bibliografica: MIHAELA / Mirela Penu : Confluente
MIHAELA de MIRELA PENU în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/mirela_penu_1456254826.html [Corola-blog/BlogPost/377941_a_379270]
-
satisfacții pentru gesturi gigantești, se emoționează vizibil de primirea unei flori, unei urări... și, iată, această inimă blândă, sensibilă, emotivă, e o piatră de zidire a alinării și vindecării medicale a altora. Cunoscând oameni asemeni doctoriței Luminița Marilena Pascariu ești hărăzit să cunoști mai departe lumea și viața, închizând ochii! Inspiră o inepuizabilă sursă de trăire a binelui vieții în modul cel mai simplu! Ajuns pe mâinile sale crezi că soarta ți-a hotărât să nu te mai doară, curând, nimic
DR. LUMINIŢA MARILENA PASCARIU. PENTRU FIECARE, CÂNDVA S-A NĂSCUT UN MEDIC... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1440706204.html [Corola-blog/BlogPost/343432_a_344761]
-
intermedierea câtorva întâlniri directe cu Domnia Sa, privilegiu care mi-a relevat și omul spontan - nu omul elaborat sever, precum alter ego-ul său din laboratorul scriitorului, savantului, ci pe omul dintre noi, omul întreg, cu trup și cu fulguieli (echivalentul minutelor hărăzite mie pentru asta) din ceea ce-l definește pe om ca zestre a sipetului purtat cu el la vedere. Sunt încă sub efectul binefăcător al recentei întâlniri, la Chișinău, cu Omagiatul de azi din inima mea, întâlnire prilejuită de lansarea albumului
OMAGIATUL DE AZI DIN INIMA MEA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_parlea_1405405883.html [Corola-blog/BlogPost/349280_a_350609]
-
precum Dionis fotografia tatălui său din perete, la modul arheic: „privesc fizionomia puternic brăzdată/ de țăran și nobil român/ și mă întreb de fiecare dată, tot/ mai nedumerit și mai uimit/ «de unde oare atâta durere la un astfel de om,/ hărăzit de Creator, cultivat și instruit,/ la acest fiu de protopop și nepot de baron»” (Privind la fotografia lui Emil Cioran). În acest chip, nu e batjocură, cum cred cititorii superficiali ai marelui „cinic”, ci însuși destinul neamului său. Paleta imaginarului
„REVELAŢII” ŞI FRONDĂ de THEODOR CODREANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/Theodor_codreanu_revelat_theodor_codreanu_1374673521.html [Corola-blog/BlogPost/345505_a_346834]
-
de dispute?”.[1] Majoritatea personajelor din filmografia tarkovskiană, inclusiv „Călăuza”, trec prin momente de acută dezamăgire și disperare atunci când propria credință le este zdruncinată. Însă odată cu depășirea încercărilor prin care trec își înțeleg mai bine menirea ce le-a fost hărăzită - menirea de a sluji umanității, de a se pune în slujba celor ce și-au pierdut credința și speranța. Jacques Gerstenkorn și Sylvie Strudel au evidențiat în opera lor[2] că în ceea ce privește concepția construirii personajelor, Tarkovski este un moștenitor al
AMPRENTA LUI DOSTOIEVSKI ÎN „CĂLĂUZA” LUI TARKOVSKI de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 by http://confluente.ro/aliona_munteanu_1408358761.html [Corola-blog/BlogPost/349386_a_350715]
-
poate trăi cu adevărat, de aceea, opera lui Tarkovski, odată cu propunerea nădejdei, propune viața, chiar dacă uneori filmul întristează pe moment.[4] Deci, Tarkovski crede că drumul spre fericire se face prin suferință. Artistul își asumă și suferința semenilor[5], este hărăzit să exprime adecvat idealurile și nădejdile. Regizorul considera că datoria artistului este de a-i mângâia pe ceilalți, de a-i întări în nădejde. Prin artă, artistul „poate atinge adâncul sufletului omenesc și să îl lase pe om lipsit de
AMPRENTA LUI DOSTOIEVSKI ÎN „CĂLĂUZA” LUI TARKOVSKI de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 by http://confluente.ro/aliona_munteanu_1408358761.html [Corola-blog/BlogPost/349386_a_350715]
-
înlănțuiți / în clepsidra / fulgerată de timp /.../ tu și eu / ca un vis colorat / iubindu-ne”. Idee-muzică-sentiment desăvârșită în poezia următoare: „mușcând din aceeași zi... / tolăniți pe iarba Raiului” („Cărările ierbii”). Nu știu cu ce fel de sentimente îi va fi hărăzit Dumnezeu pe Adam și Eva (că prea s-au grăbit și ei la mărul păcatului!) dar se pare că poeta și i-a imaginat bine, „tolăniți pe iarba Raiului”; în cazul de față, însă, după păcat. Frumoase poeme de dragoste
CRONICĂ DE ION ANDREIȚĂ, LA VOLUMUL DE POEZIE „ULTIMUL ZBOR de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 by http://confluente.ro/marinela_preoteasa_1426454798.html [Corola-blog/BlogPost/367427_a_368756]
-
a referit la frumusețea pajiștii înflorite sau a corului ciripitoarelor și, de ce nu, gingășia unei singure flori. Chiar și jucăușii pui de animale pot constitui o hrană spirituală prin simpla lor privire. Și ei sunt creații Divine. Totodată Dumnezeu a hărăzit cuvântul omenesc nu numai pentru intercomunicare ci și pentru exprimarea sentimentelor și ridicare odelor frumosului, sau a celor sfinte. Rezultă că omul ar fi ființa cea mai apropiată Dumnezeirii, oricum o viețuitoare de altă categorie, superioară celei a multitudinii creațiilor
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1397038554.html [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]
-
dar și ceva în plus: avea deasupra frunții o cunună de lumină. Vedenia îl hotărî. Și-aflase urmașul căutat de amar de vreme. Era sigur că Filu îi va sorbi învățăturile sale și, în scurtă vreme, îi va prelua misia hărăzită de soartă! Îl luă pe după umeri pe băiat și-i împărtăși ce și cum... * Nu știa Filu cum trecuseră ăle două săptămâni până la Rusalii. Nici n-avusese cum să observe scurgerea timpului, doar muica Lisandra îl chemase zilnic, ba să
FILU de ANGELA DINA în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1443336134.html [Corola-blog/BlogPost/377563_a_378892]
-
Nu la toți. Doar unora. Celor privilegiați și dragi Lui. Altora le-a dăruit munții, dealurile, podișurile sau câmpiile. Dobrogenilor, oameni aleși ai lui Dumnezeu, le-a dăruit marea. O bogăție inepuizabilă în frumos. Acelor cărora nu le-a fost hărăzită această moștenire, Le-a spus că au nevoie doar de un șevalet, de o pensulă, de câteva culori, multă inspirație sau talent și pot să-și dăruiască singuri propria lor mare. Pot s-o așeze acolo unde vor ei. Chiar
DRUMUL CATRE NICAIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1476547077.html [Corola-blog/BlogPost/377017_a_378346]
-
ce-s arzătoare Ale nebunilor, zbenguitori în grai, hoinari prin Ursa mare. Cu El, se îmbrăcau copacii în liturghia vieții Și prin pustiul tern iveau lumini, cum luna nopții, Cu fața-i arzărtoare, din neguri, El înviind destine Ca Geniul hărăzind pe zei întru chemări divine, Iar Steaua Lui, eternul vis, crea noi universuri, Din neant, în zile lumina prin nopți fară reversuri, Și-n spațiul cel nemărginit amurguri, mii, firide, Și negrul hău, banal un punct, un cer abia divide
GENIUL VIEȚII de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/aurel_auras_1452609096.html [Corola-blog/BlogPost/383184_a_384513]
-
spre a pune în operă resurecția morală a societății românești. Preasfințitul Părinte Episcop Vicar Dr. Timotei Prahoveanul dăltuiește chipuri în marmora eternității și aduce astfel ofrandă celor care l-au făcut să trăiască dedulcitor bucuria slovei întrupate și l-au hărăzit să vază „Lumina din inimi“. (Cf. Grigore Ilisei - http://ziarullumina.ro/o-carte-cu-portrete-pilduitoare-108136.html - 22.12.2015/04.01.2016). În altă ordine de idei, ajungând acum la finalul acestor rânduri și pagini omagiale, modeste dar sincere, voi mărturisi că bine
CHIPURI DE IERI ŞI DE AZI ÎN RAMA VEŞNICIEI, COLECŢIA „MEDIA CHRISTIANA”, SERIA „LUMINA”, A EDITURII BASILICA, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1451983646.html [Corola-blog/BlogPost/368174_a_369503]
-
putrezi în iad după milenii petrecute în smoala fierbinte. El se face că crede, ceea ce îl condamnă definitiv. Să nu faceți ca el. Un creștin adevărat își începe ziua cu o mulțumire Domnului pentru noua zi pe care i-a hărăzit-o. Un gând bun, o simplă mulțumire face mai mult decât toate laudele și osanale pe care diferite rugăciuni comerciale (îndrumarea spre rai costă) le recomandă. Dacă în timpul zilei muncești cu tragere de inimă Dumnezeu te ajută îndrumând îngerul tău
REPLICĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1466851312.html [Corola-blog/BlogPost/375721_a_377050]
-
și cunoștințele medicale pe care autorul și le-a însușit pentru a da veridicitate personajelor, în majoritatea lor din mediul spitalicesc. Daniel Tomescu este un bărbat inteligent, bine pregătit, harnic și apreciat ca medic, manierat și înzestrat cu simțul umorului, hărăzit cu însușiri omenești de admirat, bunătate, generozitate, dezinteres material. Zugrăvit ca fin observator și "bon viveur", Dani are o mulțime de calități demne de invidiat, dar și o doză de candoare. Acest din urmă defect, pe care cititorul îl poate
SUSPANS SUBTIL ŞI O CARIERĂ DE SUCCES ÎN VÂRFUL ACULUI , UN NOU ROMAN DE MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1462552816.html [Corola-blog/BlogPost/380429_a_381758]
-
culturii într-un tot organic, așezat în „Calendarul de suflet și de inimă românească”. Și înscris înaintașii cu venerație în ceata „Dascălilor de cuget și simțire românească”. A slujit „sub vremi”, biruind cu Hristos chiar și când i-a fost hărăzit temporar, să guste „Trei ceasuri” din iadul temnițelor, luptelor, frământărilor, ispitelor și suferințelor omenești, toate acestea sumate demn și credincios, semn al purtării Crucii izbăvitoare. S-a identificat cu cei curajoși, cu cei luptători și cu cei „înviați” de Dumnezeu
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – MITROPOLITUL ANTONIE PLĂMĂDEALĂ, PRIVIRE ASUPRA BISERICII, EDITURA ARHIEPISCOPIEI DUNĂRII DE JOS, GALAŢI, 2012, 472 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 734 din by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_mit_stelian_gombos_1357206842.html [Corola-blog/BlogPost/348815_a_350144]
-
întâmplările acelei zile. „Ce ciudată este viața!”..., își spuse, trecând în revistă toate evenimentele. “Fetița, scumpa mea Daniela, cât de schimbată, cât de frumoasă, în doar câteva zile! Doar voioșia i-a rămas aceiași. Dumnezeu a avut grijă să o hărăzească cu acest dar al bucuriei, al zâmbetului permanent, să nu fie atinsă de boala tristeții, orice ar trăi. De i l-ar păstra Dumnezeu până la sfârșitul zilelor. Bine că am regăsit-o!... Hm! Doctorul Chiriac... Un om deștept și chiar
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XII) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1430854804.html [Corola-blog/BlogPost/379722_a_381051]
-
ci de boieria românului, de boieria demnității spirituale în care conștientizezi misiunea jertfei, ca vocație a eroului, a martirului, a sfântului, a mărturisitorului creștin ortodox. Pildele trăirii și sângele vărsat constituie temelia veșniciei vieții biruitoare-fermentul moral al identității noastre naționaliste hărăzite dintru început de Atotcreatorul, care prin Atotștiința sa vede finalitatea circumscrisă fiecăruia: om, familie, popor, nație, neam. În fiecare erou, martir, sfânt sunt trăsături comune pământului și cerului Patriei Moșilor și Strămoșilor noștri, care prin spiritul și jertfa lor divină
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1438859071.html [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
ce leagănă destinul misterios al nemuririi. În inima Ei pravoslavnică se prelinge roua din lacrimi de Hristos, de îngeri, de sfinți, de oameni, de turturele, de calofir, de legăminte, de albăstrele și de păpădii. Fecioara Maria zămislește frumosul în Fecioare, hărăzind avântul de porumbiță ca al stegarului dârz ce înfășoară zările dace, pogorând lumina în inimile-sărbători. Fecioara prin fiorul ei melodic răpește cântarea fiecărei inimi purtătoare de dor, o transfigurează și o înălțâspre zările mirifice ale extazului. În Fecioară surâde mugurul
FEMEIA-MARTISORUL FRUMUSETII SI AL IUBIRII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1488357342.html [Corola-blog/BlogPost/368897_a_370226]
-
cât și pentru cei peste 1.500 de oameni care și-au pierdut viața, a fost mult prea târziu! De aceea, e bine ca fiecare să-și facă un plan al călătoriei prin această lume, în viața care-i este hărăzită de Dumnezeu. Cum călătoresc și unde doresc să ajung? Ce scop am în viața mea? Ce sfârșit m-ar onora și m-ar satisface pe deplin? Blaise Pascal - filosof și matematician de mare calibru -, în Cugetări, are câteva idei-concluzii care
SIMEON – OMUL CU SCOPUL VIEŢII ÎMPLINIT de GEORGE DANCIU în ediţia nr. 40 din 09 februarie 2011 by http://confluente.ro/Simeon_omul_cu_scopul_vietii_implinit.html [Corola-blog/BlogPost/342528_a_343857]
-
Nu la toți. Doar unora. Celor privilegiați și dragi Lui. Altora le-a dăruit munții, dealurile, podișurile sau câmpiile. Dobrogenilor, oameni aleși ai lui Dumnezeu, le-a dăruit marea. O bogăție inepuizabilă în frumos. Acelor cărora nu le-a fost hărăzită această moștenire, Le-a spus că au nevoie doar de un șevalet, de o pensulă, de câteva culori, multă inspirație sau talent și pot să-și dăruiască singuri propria lor mare. Pot s-o așeze acolo unde vor ei. Chiar
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1472813038.html [Corola-blog/BlogPost/343112_a_344441]