422 matches
-
pasajul o rezum: La Academie, izbucnește o controversă filologică - de ce să se spună pălăria în cap și nu pe cap, de ce stau în pat și nu pe pat, de ce cad în genunchi și nu pe genunchi ș.a.m.d. - " o hărmălaie de nu mai știi ce-i. Pînă se ridică Delavrancea și decretează solemn: fiindcă mă sărutați în c-r, și nu pe c-r." O veche promisiune de Crăciun Cornel Nistorescu a fost în ultimii ani un editorialist care a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16547_a_17872]
-
voi mârlani ! Mihăiță învățase bine lecția. Se vedea după rânjetul de satisfacție al domnului Fusulan. Au început să priceapă și monitorii de bancă, pentru că imediat au pus în aplicare sistemul. Vă închipuiți gemetele, scrâșnetele, țipetele sau replica mârlanilor agresați. Când hărmălaia părea că-i scapă de sub control, domnul Fusulan a țipat : - Monitor general, ce-i gălăgia asta? Vreau să fie liniște! Notează-i la catastif și adă-i la “mămica”! Mihăiță devenise expert în meseria de monitor general. Imediat i-a
POVESTIREA DOMNUL FUSULAN-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381753_a_383082]
-
a continuat: l-am văzut eu când ducea scaunul în cap la cârciumă! S-a uitat lung la băiat și a tăcut. Îi era teamă să mai spună ceva. Cine știe ce trăsnăi mai spuneau copiii? A continuat cu cifra cinci, dar hărmălaia copiilor nu s-a mai oprit. Nu știu de unde-i aduceau să defileze prin fața ei, roșie ca focul, toți amărâții satului: ciungi, cocoșați, șchiopi, cu urechi clăpăuge, burtoși cu picioarele târsâite pe pământ sau cu burta prin cer, grăsane cu
DOMNIŞOARA IULIA-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378224_a_379553]
-
nu, dragă cititorule, ca un cronicar ce mă aflu, îți voi spune că, ce-i drept, nu femeile care își alăptau plozii țîi luaseră și pe ei, neavând cu cine să-i lase în final) erau principalii vinovați de așa hărmălaie, dar știți chiar și dumneavoastră ce zgomot fac farfuriile pocnite unele de altele în grabă, iar dacă își mai bagă coada și vreo furculiță, s-a dus cu lupta tihnită! Pentru lămurirea cititorului, voi încerca să aduc puțină lumină asupra
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
un copil care Întreba: Cine e Sântilie? Iar mama lui Îi spunea că e un zeu al focului, că ține acasă, Încuiate Într-o cămară, tunetele, trăsnetele și fulgerele. Și când, doar crapă puțin ușa, acestea ies și fac mare hărmălaie prin cer, așa cum fac mâțele prin pod. Că dacă le-ar da drumul deodată, ar fi mare prăpăd pe pământ și casele ar fi toate luate de apă. Câte o babă Îi spune copilului că tocmai de aceea Dumnezeu nu
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
instrumentul din mâna lui Zorbas și-ncepu să-i zdrăngăne corzile. Se iscă un vacarm de nedescris. Adepții muzicii clasice se înfruntau cu cei ai muzicii populare. Fiecare vorbea pe limba lui, fără să dea atenție celorlalți. Eleni, intrigată de hărmălaie, își făcu apariția pe terasă: - Dacă o țineți tot așa, eu mă retrag. Mă duc pe munte, îi amenință. - Gata, Lenocika, o liniști Kazantzakis. - Voi, grecii, sunteți cel mai fermecător popor din lume, spuse americanca. Ea se distra cel mai
Filippos Filippou Moartea lui Zorbas by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9260_a_10585]
-
cu dealul, cu crinul, cu melcul, cu piatra, cu bariera, cu păcura căzută pe traverse din osiile trenurilor mixte și marfare, cu mărarul, dovleacul, fluturele mut (deseori m-am gîndit la niște fluturi ciripitori ca păsările; vă dați seama ce hărmălaie cristalină s-ar fi iscat?), cu motanul meu siamez, Scămoșilă, cu elevele ducîndu-se în silă (dezvirginate cu aplomb de prin clasa a V-a) la școală (amînîndu-și, leneș, coapsele durdule în amiaza străfulgerată de ochii muncitorilor de la balastieră), cu AERUL
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
și Costică Floru la Herdan și apoi, vorbind despre moarte, depresiuni și de-ale vieții (subl. RC), ajungem la Papu. Zaiafet. Se sărbătorește desigur ceva. Letiția? Ospitalitate. Băieți simpatici. Fete drăguțe. Agreabil. Eugen, în mediul său natural, e argint viu ... Hărmălaie. Aiureală. În fond, nimeni nu știe ce vrea. Glume. Vin. Pian. Radio. Strigăte, țipete. Tinerețe cheflie, din te miri ce, silit și sumbru cheflie la câte unii." Între "depresiuni" și "zaiafet" e loc pentru orice. Tânărul Arșavir e conștient de
Arșavir, omul lui Dumnezeu by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8193_a_9518]
-
prim plan. O neliniștitoare senzație acustică, de zăngănit de arme, fâlfâit al penelor coifurilor, de sunet sec al zarurilor aruncate pe o suprafață lucioasă și mai ales de strigăte, urlete, răcnete ce ies din gurile larg deschise completează tabloul. Această hărmălaie contrastează cu imensa liniște ce se degajă din tripticul lui Bacon. În ciuda gurilor larg deschise care urlă, sau, dimpotrivă gem cu dinții încleștați, în tablourile lui Bacon e liniște - căci chiar fără să fie închise în armătura rigidă (aceasta apare
Viața imaginilor, dialogul imaginilor (pe marginea unei expoziții Bacon - Picasso) by Marina Debattista () [Corola-journal/Journalistic/9712_a_11037]
-
peisaj trucat. Ponta vede focuri și gloanțe, ca la 1907. Luat de valul revoluționar, liderul PSD s-a pus în fruntea unei mulțimi fără identitate precisă. Nu-i nici protest sindical autentic, nici protest politic asumat. E un fel de hărmălaie politico-sindicală întreținută de victimele unei dictaturi închipuite. În acest montaj, o mulțime de nefericiți se plimbă apatic prin capitală. PSD vrea să-i vândă, împachetați de Vântu și Voiculescu, pe post de revoluționari pursânge. Este, dacă vreți, o uriașă demonstrație
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
este în exces, nu e vina nimănui, dar sunt prea multe și prea intense, se aud tunete și pământul se cutremură, trebuie să te ții bine în picioare, zgomote asurzitoare de toate felurile se aud, aerul din jurul tău e o hărmălaie, nu te păcăli, nu fugi, acum trebuie să stai, bea apa dulce a lacului michigan, când va seca el vei putea merge, vei putea merge mai departe către dragostea transiluminată, schimbată ca dintr-un anotimp în celălalt, ca dintr-o
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
când, în anii ’80, puteai vedea ceva decent la televizor. Și a mai fost un episod care se cere povestit, prin ’82-’83, la mare, când, abia ajuns cu ai mei tot într-o zi de sâmbătă, am făcut o hărmălaie incredibilă că vreau neapărat să văd aceeași „Gală a desenului animat“. Se apropia ora prânzului. Probabil la vârsta de atunci, io, o cantitate neglijabilă, nu prea știam cât e ceasul, dacă mă întreba cineva habar n-aveam să-i spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
și prin geamurile sparte din greșeală cu pietre. Ce să-i faci! Asta e viața. Copiii au nevoie și de joacă. Dar ce spun eu! Se Întâmpla destul de des, ca tata să domine peste toate urletele și peste toată această hărmălaie! Cel mai agresiv era În nopțile când venea acasă pe mai multe cărări, nu pentru că rătăcise drumulmotivul era cu totul altul. Nu putea scăpa de câțiva prieteni insistenți care l invitau să-și Înece amarul În câteva pahare, la cârciuma
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
zi mai departe", strigau și fetele, și băieții bătând cu picioarele în podea. Aide continuă: Ne obișnuim cu băieții noștri cum ne obișnuim cu băncile, nu?" Sala gemea de râsete. Silueta profesorului a apărut în ușă, s-a uitat la hărmălaia din sala de curs, a urcat la catedră, și-a aranjat cărțile într-un șir ordonat și a început să-și confecționeze scrumiera de hârtie. "Vreți să-mi spuneți și mie ce s-a întâmplat, stimați tovarăși?". Una dintre fete
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
mă-sii, cine se uită la scârbe ca ea!?". Un urlet de fiară despică întunericul camerei, noaptea de afară. "Vă omor pe toți, animalelor!" Ușa dormitorului se deschide și intră locotenentul. Toți soldații iau poziție de drepți. "Ce-i cu hărmălaia asta? Nu puteți dormi? Vă fac eu să dormiți". Se uită de jur-împrejur și apoi fioros la soldații înghesuiți unii în alții. Vedeți voi mâine la raport" După ce închide ușa, doi soldați sar în grămada de corpuri și șuieră aproape
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
să nu mă fi văzut, sau poate nu vrea să "se afișeze cu mine", mă doare și gândul acesta, trec pe lângă el, parcă aș fi transparentă, mă duc mai departe, mă plimb fără rost printre oameni, nu mă interesează toată hărmălaia asta, pe mine mă interesează Alex, urăsc aceste întâlniri la care se discută și se discută fără niciun rezultat, deși Foucault spune că discursul este un mod de exorcizare, ne punem în ordine tensiunile interioare, dăm unele răspunsuri la probleme
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
ai transfera din povara ta și celor care te însoțesc, iar povestea este întotdeauna și o călătorie, una imaginară, dar pentru cei care găsesc răspunsuri în poveste este o călătorie inițiatică, mă întorc în lumea în care am intrat, în hărmălaia fără sens, îl caut pe Alex prin mulțime, vorbește cu cineva, pare absorbit de conversație, a uitat de mine, a uitat că exist, în afara clipelor petrecute cu mine nu cred să mai încap în creierul lui, nu cred că i-
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
lucrurile și pentru a se găsi o soluție. Fiecare vorbea în limba lui, fără a se putea înțelege în vreun fel. Toți însă cereau o explicație. El o privea pe ea, iar această privire spunea mult mai mult decât toată hărmălaia celorlalți. Își dădură seama că ajunseseră în punctul în care începea declinul. Nu mai era vorba de plictiseală, ci de o stare de irascibilitate. Croaziera devenise ceva insuportabil, enervant, aproape dureros. Imposibilitatea speranței îi aruncase la început într-o furie
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
Ce s-a-ntâmplat? Au dat bomba atomică? — Hei, ce-a făcut Rapidul duminică? A bătut? Cei de jos nu mai auzeau Însă nimic. Cele câteva secunde de zăpăceală pe care le traversaseră În momentul dispariției fuseseră Înlocuite de-o hărmălaie cumplită, produsă de miliarde de voci vorbind În sute de limbi, Întrebând, răspunzând, rățoindu-se, dând verdicte, milogindu-se, exprimând temeri. Doi brokeri, pe care sfârșitul Îi găsise În exercițiul funcțiunii, tranzacționau Încă pachete de acțiuni ale unor companii care
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
a părăsit motorul și și-a făcut loc cu coatele prin mulțime, dând ghionți bărbaților sau strecurându-se printre șolduri proeminente de cucoane, mai călcând un copil pe picior, mai Împingând un bătrânel, până când a avut suficientă forță să stingă hărmălaia din piață. La Început, toți am crezut că vreunul dintre noi reușise, În sfârșit, să-și pornească automobilul, iar strigăte entuziaste de „Ura!“, „La volane, cetățeni!“, „Mergem acasă!“ s-au auzit de pretutindeni. Apoi, pe măsură ce sunetul s-a multiplicat, venind
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
de chiote indienești, gâfâieli, țipurituri, bocete, fâsâieli, pocniturile pe care le face ambalajul transparent cu bule când acestea se sparg, gemete, miorlăituri, fluierături, aș putea chiar jura chiar că am auzit și un fragment din Traviata. Pe scurt, era o hărmălaie de parcă fetele s-ar fi Înmulțit nu prin clonare, ci prin diviziune fulgerătoare. Însângerat și Învinețit, m-am extras din zona ostilităților, fluturând În semn de pace o fâșie rămasă Întreagă din lenjeria de corp, și m-am târât către
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
manevrează în sus și în jos la potențiometre, învîrtește la butoane, urmărește concentrat zvîcnirile acelor vumetrelor. — Dacă o s-o țină tot așa, o să mă apuce durerile de cap, începe să țipe Părințelul, încercînd să se facă auzit. E prea mare hărmălaia, i se pare. — Eu nici măcar nu le mai văd, începe să strige și Curistul, în timp ce volumul muzicii din boxe crește progresiv, amestecat cu bubuieli, trosnete și păcănituri. — Tocmai asta e ideea, spune Roja, nu e nevoie să vedeți nimic, e
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
am ajuns la sarea și piperul situației, spune Sena. — Și spectatorii? își amintește domnul Președinte să întrebe. A fost plin stadionul? — Arhiplin, spune Sena. Gazonul impecabil, atmosferă de finală adevărată de Cupă. Primul fluier al arbitrului abia se aude din cauza hărmălaiei din tribună. Jucătorii ambelor echipe încep meciul timorat, cu multe pase înapoi, se tatonează atent la fiecare contact individual. Spectatorii încep să-și piardă încet-încet răbdarea, se aud mai întîi scandări și înjurături răzlețe dinspre o galerie spre cealaltă, care
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
revistă fiecare magherniță, vilă, apartament pe lîngă care trece, pocnesc și becurile de pe stîlpii de iluminat public, se trîntesc uși, din spatele gardurilor se aud lătrînd cîini. De unde avusese impresia că se află în mijlocul unui oraș părăsit, se trezește în mijlocul unei hărmălăi de neînchipuit, înconjurat din toate direcțiile de indivizi care aleargă pe străzi ca niște bezmetici țipînd în gura mare înjurături și lozinci deocheate la adresa regimului. Nici nu-și dădu seama că luat de val ajunsese deja pe Calea Victoriei, se trage
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
de toată frumusețea. Pentru aproape o jumătate de oră s-au încasat pumni zdraveni, s-au scos dinți și măsele, s-au smuls smocuri de păr, s-a scuipat sînge. Noroc că pînă la urmă cineva de la parter a auzit hărmălaia, a anunțat portarul, care a chemat imediat miliția. Dacă ar mai fi durat numai cîteva minute, ar fi fost nevoie și de ambulanță. Sectoriștii i-au legitimat imediat pe cei de față, au completat cîteva procese verbale, i-au tras
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]