61 matches
-
sânge împreună cu toți gradații trimiși pentru școlarizare După trei luni de zile au venit recruții, s-au format plutoanele și în fruntea unui plutun am fost numit comandant de pluton. Aveam niște soldați în cele trei grupe,unu și unu, hărnici, ascultători. Cand ieșeam cu ei la câmpul de instrucție le spuneam să fie atenți că vom ieși din cazarma cu cântec și în pas de front. La o comandă - cu cântec înainte marș - băieții au pornit într-o aliniere perfectă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376108_a_377437]
-
sânge împreună cu toți gradații trimiși pentru școlarizare După trei luni de zile au venit recruții, s-au format plutoanele și în fruntea unui plutun am fost numit comandant de pluton. Aveam niște soldați în cele trei grupe,unu și unu, hărnici, ascultători. Cand ieșeam cu ei la câmpul de instrucție le spuneam să fie atenți că vom ieși din cazarma cu cântec și în pas de front. La o comandă - cu cântecînainte marș - băieții au pornit într-o aliniere perfectă spre
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376108_a_377437]
-
dintr-o Românie prosperă și democrată, în care artele, pictura între ele, erau ținute în rang, venea cu o zestre enormă de cunoștințe și îndemînări care-i asiguraseră deja notorietatea. Cînd armatele ocupante au intrat în București, pictorul s-a hărnicit imediat și a compus o scenă, jenantă prin nesinceritatea ei, golită de bunul simț românesc: tancul invadator, împresurat de mulțimea care exulta toropindu-l cu florile recunoștinței... Ce tristă replică la Bătaia cu flori la Șosea, pînza lui Luchian, pe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fiecărui județ sarcina să înființeze o universitate (de stat, se-nțelege). Că nu toate județele reușiseră, pînă la împușcatul din decembrie '89, să pună în practică sarcina, asta-i altă chestiune (ținînd de imprevizibilul istoriei). Cei care însă s-au hărnicit, au îndeplinit integral sarcina trasată și mai unde coborai din tren, dădeai de-o universitate. Una mai prestigioasă decît alta. Cu rector, cu profesori, cu asistenți, chiar și cu studenți: totul cu acte în regulă. Să te fi tot pregătit
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
din cenaclul Fălticeni. Eugen FRUNZĂ - Cântec pentru seceriș și colectări. În: Contemporanul, nr. 191, 2 iun, 1950 Semănat-am semănat Ca să crească rod bogat Rodul mult și bobul plin Fără boz și mărăcini. Am plivit grâul, plivit La prășit am hărnicit, Că ne-ajunserăm, măi frați, Și-n Scânteia lăudați (...). Ăla măi, mi-e frate bun Ce ni-e bun cârmaci la drum Muncitor și făurar, Clăditor de fapte mari. Și să vezi și să tot vezi Că ne-a dat
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
fluviului devenise imposibilă, căci gheața nu mai rezista. Firește, fluviul avea să fie trecut peste câteva ore, cu ajutorul ambarcațiunilor. Dar Pietro simțea că era prea târziu. Mult prea târziu. Aceeași zi, ora 17.30, Murgești, În lunca Bârladului - Te-ai hărnicit deodată, Erina, sau mi se pare mie? Întrebă bătrânul Litovoi, intrând În bucătărie sprijinit În toiag. - Poate... răspunse Erina Înroșindu-se. Ultima dată mi s-a ars cozonacul. Când s-o Întoarce Cosmin, vreau să fie masa plină. - Dar ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
noștri a Moldovii,... Anna giupâneasa răposatului Golăi logofăt și... au dat a sale drepte oceni și moșii, satele Costocanii și Liești și cu doao vaduri de moară, ot ținutul Vasluiului, și satul Spinenii de pe Jijie, ot ținutul Iași, i satul Hărnicești, ot ținutul Romanului, și iar toate viile câte are ea la Cotnariu, cu crămi și cu pivniță de piiatră, și cu locu de case din târgul Iași,... și tij altul loc ce iaste aproape, l-au cumpărat de la Căliian,... Și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
unde s-a refugiat și se păstrează manifestarea de viață a poporului românesc ”. Sunt sărbători care dau personalitate satului, demonstrează ospitalitatea și atenția cu care sunt primiți toți cei care sunt oaspeți, care împărtășesc bucuria și sentimentele localnicilor. Oamenii sunt hărnici și gospodari ,ospitalieri și respectuoși față de tradiții și față de personalitățile oficiale, se implică atunci când e nevoie la treburile publice, chiar dacă s-a mai pierdut din “cumințenia ” țăranului de odinioară. DATINI ȘI TRADIȚII DE CRĂCIUN Deși cea mai importantă sărbătoare a
La început a fost cuvântul. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Alexandru Ana-Maria () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2054]
-
Chirceștii au fost comună aparte, prin legea de unificare administrativă din 1925, până în 1939, când a devenit sat component al comunei Miclești. Cu toate aceste schimbari și transformări, Chirceștii sunt astăzi cel mai mare sat al comunei Miclești, cu oameni hărnici și gospodari care-și cunosc trecutul istoric. Primele documente care menționează existența unor clerici, și implicit existența unor lăcaș uri de cult, datează din sec al XVIIlea. Evident nu se poate spune că, până atunci, oamenii acestor locuri au fost
BISERICA SFÂNTA TREIME DIN SATUL CHIRCEŞTI, COMUNA MICLEŞTI, JUDEŢUL VASLUI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2084]
-
plec undeva și nu știu prea bine unde și cum, abilități prea mari nu am, priceput nu prea sunt să iau totul de la capăt, în plus de asta o mare lehamiseală mă apucă numai la gândul că trebuie să mă hărnicesc în ceva care nu-mi vine la îndemână. Stau și-mi fac toate socotelile cu putință, cumnatul trăiește de peste două decenii în vestul nemțesc, o să merg la dumnealui să fac ceva, să-i vărui casa cu trafaletul, să tai iarba
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
ce face, prin ce gândește, În prezent și-n perspectivă! Da. Cât de mult contează să te bucuri de avuția unui asemenea părinte! Om dintr-o bucată: când e de muncă - muncești!; când e de dormit - dormi!; când e de hărnicit - hărniceștete!; când e de iubit - iubește-te!; când e de lenevit - lenevește!; când e de admirat ceva ce merită să fie admirat - admiră! Și așa mai departe. Ce ți-e drag - fă!; de ce nu ți-e drag - fugi ca dracul
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
primul rînd, e adevărat că un elev picat e semn că nu sunt bun educator <victor37>: ok, nu ai timp să te ocupi de toți elevii... <sys>: văd că pricepi nivelul clasei trebuie să fie media între cei inteligenți și hărnici, și cei puturoși și idioți <sys>: unii excelează, alții o duc grăpiș... <sys>: daca ii pic, îmi ștric vacanță: trebuie să îi pregătesc să treacă... <victor37>: mai bine îi treci din start <sys>: da. Nu am probleme nici cu directorul
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
s-a oferit să aducă apă proaspătă de la fîntînă, avînd grijă să mă roage să povestesc eu cum a fost. Cam dînd din colț În colț, am reușit eu să mă descurc destul de bine, dar cum fratele meu se cam hărnicise de-a binelea de cum intra În casă, lăsa mereu să pice pe mine sarcina de a mă descurca la Întrebările mamei și În duminicile care au urmat, făceam tot mai greu față și ajunsesem să cam repet ceea ce mai spusesem
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
a tradus-o, pentru prima oară, în limba engleză. Virginia, fiica unui mare demnitar roman, Virginius, se distinge prin cumulul de calități fizice și morale: „Era așa frumoasă junai fată/ De nu-și afla pereche-n lumea toată./ Atât a hărnicit măiastra Fire/ S-o făurească-ntru desăvârșire [...]/ Doar paisprezece ani avea făptura/ Pe care Firea-atâta o-ndrăgise./ Așa cum crinul alb de dânsa scris e/ și trandafirul roș, la fel muiat-a/ Penelul când să zugrăvească fata,/ Nainte de-a se
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a tradus-o, pentru prima oară, în limba engleză. Virginia, fiica unui mare demnitar roman, Virginius, se distinge prin cumulul de calități fizice și morale: „Era așa frumoasă junai fată/ De nu-și afla pereche-n lumea toată./ Atât a hărnicit măiastra Fire/ S-o făurească-ntru desăvârșire [...]/ Doar paisprezece ani avea făptura/ Pe care Firea-atâta o-ndrăgise./ Așa cum crinul alb de dânsa scris e/ și trandafirul roș, la fel muiat-a/ Penelul când să zugrăvească fata,/ Nainte de-a se
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
un vinovat pe care niciodată și nimeni nu l-a putut trage la răspundere, fiindcă e un uriaș imbecil, permanent invizibil și niciodată ses izab il) ... este Statul însuși. Vastă impersonalitate — hotărât antiartistică și anticulturală, chiar atunci când își închipuie că hărnicește și părăduiește averea neamului pentru cauza cult urii și a artei. De la o vreme încoace însă, pare că se ivesc zorii unei redeșteptări. Deocamdată în public. În publicul acesta urban, până acum așa de asemănător, în multe feluri, cu Statul
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
a ales este lipsit de semnificație. Înv]ț]turile evreiești (Pilde) recunosc dou] clase de b]rbați: pe de o parte cei înțelepți care respect] legea divin], sunt buni cet]țeni, discreți, prudenți, demni de încredere, cinstiți, blajini, umili, convenționali, hărnici și imparțiali în judecat]; iar pe de alt] parte, cei r]i, lipsiți de judecat] și care ignor] legea. Femeile sunt împ]rțite în dou] clase: cele bune, care sunt soții ideale, preocupate în special de bun]starea familiei și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
În detalii legate de nivelul real al frecvenței, se poate remarca ușor proporția extrem de mare a fetelor integrate În viața școlară, comparabilă cu cea existentă În epoci și zone mult mai favorizate. În sate obscure din Maramureș, cum erau Oncești, Hărnicești, Iapa sau Ruscova, la sfârșitul secolului al XVIII-lea numărul școlărițelor Îl depășea pe cel al elevilor băieți, detaliu de ordin cantitativ care evidențiază atenția egală ce se acorda educației ambelor sexe. Asemenea progrese ale condiției femeii În societate, lente
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Casa Cartianu Comuna Turcinești, satul Cartiu Gorj m)7. Porți secuiești Comuna Brădești, satul Satu Mare Harghita m)8. Casa de lemn Deac Comuna Bogdan Vodă, satul Bogdan Vodă Maramureș Vasile Moșu m)9. Casa de lemn Iurca Comuna Desești, satul Hărnicești Maramureș m)10. Casa Polina Omir Comuna Șișești, satul Șișești Mehedinți m)11. Casa de lemn Maria Moacă Comuna Izvoru Bârzii, Mehedinți satul Schitu Topolniței m)12. Casa Buzescu Comuna Strejești, Olt satul Strejeștii de Sus m)13. Casa Mărcuț
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
28 de ani, până când o boală necrutatoarecancer pulmonar, - a curmat viața ilustrului profesor-condeier în ziua de 8 august 1971 și a fost înhumat în cripta familiei de pe aleea principala a cimitirului din orașul Rădăuți. Născut într-o familie de țărani hărnici profesorul Vasile Tiganescu a primit, de mic copil, o educatie aleasă, bazată pe munca, cinste și omenie, atribute întregite și șlefuite prin studii de specialitate; calități care l-au însoțit de-a lungul întregii sale vieți. Ca profesor și-a
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93280]
-
Șorea Niculai s-a născut în Iaslovăț, comuna din fostul județ Rădăuți la 7 februarie 1933, părinții săi, Ion și Magdalina, buni gospodari ai satului, oameni hărnici și evlavioși. Începând din clasa ÎI urmează liceul la „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți, trece examenul de capacitate între primii și intră în clasa VIII, iar la sfârșitul acestei clase primește aprobare și pește vară termină bine, în particular și clasa
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93326]
-
făcut și facultate pe vremea lui Ceaușescu. Și nici o oră de meditații particulare n-au făcut. Când erau elevi, în fiecare duminică dimineață mergeau la biserică iar după-amiază își făceau temele. Nu lipseau nici o oră de la scoala. Buni copii și hărnici au fost, nu cum sunt unii, acum. Dumnezeu i-a ajutat și i-a răsplătit cum n-am visat. Acum toți sunt căsătoriți, au familiile lor cu copii și ei la rândul lor. Eu, între timp, am mai făcut serviciu
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
a aflat și se află permanent în atenția noastră prin promovarea proiectelor în cadrul programelor de finanțare. O grijă deosebită o acordăm sănătății populației, asistenței sociale, educației, culturii și cultului religios. Am demonstrat până acum că suntem o comună cu oameni hărnici și pricepuți, să dovedim că împreună putem face față noiloi cerințe apărute în urmă aderării țării noastre la U.E. Să învățăm să muncim eficient pentru noi și pentru cei apropiați. Așa să ne ajute Dumnezeu ! Așa își încheia cuvântul primarul
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
cls. I-VIII comuna Lunca la Tisa Reabilitare 20 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 678 26 Școala cls. I-VIII sat Măgureni, comuna Cernești Reabilitare 20 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 679 27 Școala cls. I-VIII sat Libotin comuna Cupșeni Reabilitare 30 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 680 28 Școala cls. I-VIII sat Hărnicești, comuna Desești Reabilitare 30 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 681 29 Școala cls. I-IV sat Ocoliș, comuna Groși Reabilitare 20 ────────────────────────────────────���───────────────────────────────────────────────────── 682 30 Școala cls. I-VIII nr. 1 corp B comuna Leordina Reabilitare 40 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 683 31 Școala cls. I-VIII comuna Oarța de Sus
HOTĂRÂRE nr. 1.285 din 24 octombrie 2007 privind repartizarea unor sume din transferuri din bugetul de stat către bugetele locale, prevăzute în bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului pe anul 2007, pentru finanţarea unor cheltuieli de capital pentru unităţi de învăţământ preuniversitar de stat, precum şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192021_a_193350]
-
Deal Fărcașa Copăcișa Făurești Cornești Ferești Corni Fersig Costeni Fijne Coștiui Finteușu Mare Crasna Vișeului Firiza Cupșeni Frăsinel Curtuiușu Mare Gară Curtuiușu Mic Gară Curți Gărdani Dealu Jurchii Gărlea Dealu Mare Giulești Deluț Grui Dragomirov Gură Văii Drăguiasa Hârb Dubrova Hărnicești Dubrugi Hera Fanate Hideaga Fericea Hosteze Finteușu Mic Ilba Frasinului Joseni Fundac Lăschia Gârbova I Leordina Gârbova ÎI Lucăcești Glod Mara Glodu Merișor Greble Mesteacăn Groape Mireșu Mare Groșii Țibleșului Mociarnăi Gură Strîmbului Mociarschi �� Gurguiata Mogoșești Handal Moisei Handalul Ilbei
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]