63 matches
-
o biserică (a lui Stoian) împreună cu un cimitir ale cărui urme (oase) se văd și astăzi! Locuitorii satului au fost moșneni(țărani liberi) că și cei din satul-fosta comună Dienci, spre deosebire de cei din Vulturești-sat, care au fost dintotdeuna iobagi/șerbi. Hărnici și buni gospodari, localnicii s-au axat în principal pe cultură mare a plantelor(porumb și grâu) și creșterea animalelor (porcine, bovine). Un aspect deosebit de interesant din punct de vedere social, ocupațional și etnografic era convingerea oamenilor că aceia care
Valea lui Alb, Olt () [Corola-website/Science/302029_a_303358]
-
serpentine concentrații de nichel, plumb, cobalt și alte minerale rare și disperse precum și aur nativ ( pirite de până la 5 mm). Calcarele lisiatice din raza comunei conțin importante zăcăminte de cărbune-huilă antracitoasă cu 7200-7800 cal. Din dragoste pentru locuitorii satului, oameni hărnici și credincioși, Dumnezeu a făcut să iasă la suprafață zăcăminte de huila, la Pregheda, la Fântână lu’ Dănuț și la Corhanul Rudarii. La "Cracu’ lu’ Otiman" și la "Priod" s-a confirmat existența minereurilor ce conțin 38% fier și 17
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
Să ne unim toți proletarii, Să batem fierul cît e cald! Hai la lupta cea mare, Rob cu rob să ne unim, Internațională Prin noi s-o făurim! Țărani și muncitori, noi sîntem Partidul, mare muncitor! Pămîntul este-al celor hărnici, Cei leneși plece unde vor! Cînd vulturi lăcomi, corbi de pradă, N-or mai pluti nori negri-n vint, Pe cer luci-va-ntotdeauna Al înfrățirii soare sfînt. Hai la lupta cea mare, Rob cu rob să ne unim, Internațională
Internaționala () [Corola-website/Science/303823_a_305152]
-
vremea respectivă era de cca. 1.000 locuitori, toți români, de religie ortodoxă și numai 5 familii de populație de etnie rromă stabili, creștini care trăiau dependenți de familiile țărânilor din sat la care lucrau să-și câștige existența, fiind hărnici, liniștiți și fără griji. Între timp, până la ora actuală, populația a scăzut apoi a crescut din nou, numărul românilor din sat fiind din ce in ce mai mic , locul lor fiind luat de cetățenii de etnie rromă care au intrat în sat prin cumpărarea
Crihalma, Brașov () [Corola-website/Science/300938_a_302267]
-
filmul nu mai conține drame, ci doar peripeții. Mai grav e că, deși „de acțiune”, e înzestrat cu dialoguri de ambiție cripto-literară în care până și un nevolnic idiot domnesc se exprimă astfel: „Nu mi-e tată! În mine nu hărnicește sângele lui...” Remarcabilă, doar, prezența Olgăi Tudorache. Filmul a adus 5.300.000 de spectatori.”" Seria Haiducii ("Haiducii", "Răpirea fecioarelor" și "Răzbunarea haiducilor") a fost distinsă în 1971 cu trei premii ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN): Eugen Barbu a
Răpirea fecioarelor () [Corola-website/Science/309267_a_310596]
-
familii care și-au înjghebat în scurt timp mici gospodării pe teritoriul liber ce aparținea la acea oră boierului Tudor Marinescu, născut și el la Heciul Nou. Printre primii locuitori ai satului se numără familiile Marza, Breazu, Velenciuc, Pătrașcu , oameni hărnici, cuminți și buni gospodari. În anii următori s-au mai stabilit cu traiul și alți heceni-Țaranu, Hobjila, Oboroc, Bubulici, Chiorescu, Lisnic, Bantuș, Rogojina ș.a. Dintotdeauna locuitorii satului Marinești au ținut mult la denumirea satului natal moștenita de la proprietarul acestei bucăți
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]
-
Chirceștii au fost comună aparte, prin legea de unificare administrativă din 1925, până în 1939, când a devenit sat component al comunei Miclești. Cu toate aceste schimbari și transformări, Chirceștii sunt astăzi cel mai mare sat al comunei Miclești, cu oameni hărnici și gospodari care-și cunosc trecutul istoric. Primele documente care menționează existența unor clerici, și implicit existența unor lăcaș uri de cult, datează din sec al XVIIlea. Evident nu se poate spune că, până atunci, oamenii acestor locuri au fost
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2084]
-
Casa Cartianu Comuna Turcinești, satul Cartiu Gorj m)7. Porți secuiești Comuna Brădești, satul Satu Mare Harghita m)8. Casa de lemn Deac Comuna Bogdan Vodă, satul Bogdan Vodă Maramureș Vasile Moșu m)9. Casa de lemn Iurca Comuna Desești, satul Hărnicești Maramureș m)10. Casa Polina Omir Comuna Șișești, satul Șișești Mehedinți m)11. Casa de lemn Maria Moacă Comuna Izvoru Bârzii, Mehedinți satul Schitu Topolniței m)12. Casa Buzescu Comuna Strejești, Olt satul Strejeștii de Sus m)13. Casa Mărcuț
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
fluviului devenise imposibilă, căci gheața nu mai rezista. Firește, fluviul avea să fie trecut peste câteva ore, cu ajutorul ambarcațiunilor. Dar Pietro simțea că era prea târziu. Mult prea târziu. Aceeași zi, ora 17.30, Murgești, În lunca Bârladului - Te-ai hărnicit deodată, Erina, sau mi se pare mie? Întrebă bătrânul Litovoi, intrând În bucătărie sprijinit În toiag. - Poate... răspunse Erina Înroșindu-se. Ultima dată mi s-a ars cozonacul. Când s-o Întoarce Cosmin, vreau să fie masa plină. - Dar ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
a aflat și se află permanent în atenția noastră prin promovarea proiectelor în cadrul programelor de finanțare. O grijă deosebită o acordăm sănătății populației, asistenței sociale, educației, culturii și cultului religios. Am demonstrat până acum că suntem o comună cu oameni hărnici și pricepuți, să dovedim că împreună putem face față noiloi cerințe apărute în urmă aderării țării noastre la U.E. Să învățăm să muncim eficient pentru noi și pentru cei apropiați. Așa să ne ajute Dumnezeu ! Așa își încheia cuvântul primarul
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
a tradus-o, pentru prima oară, în limba engleză. Virginia, fiica unui mare demnitar roman, Virginius, se distinge prin cumulul de calități fizice și morale: „Era așa frumoasă junai fată/ De nu-și afla pereche-n lumea toată./ Atât a hărnicit măiastra Fire/ S-o făurească-ntru desăvârșire [...]/ Doar paisprezece ani avea făptura/ Pe care Firea-atâta o-ndrăgise./ Așa cum crinul alb de dânsa scris e/ și trandafirul roș, la fel muiat-a/ Penelul când să zugrăvească fata,/ Nainte de-a se
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
unde s-a refugiat și se păstrează manifestarea de viață a poporului românesc ”. Sunt sărbători care dau personalitate satului, demonstrează ospitalitatea și atenția cu care sunt primiți toți cei care sunt oaspeți, care împărtășesc bucuria și sentimentele localnicilor. Oamenii sunt hărnici și gospodari ,ospitalieri și respectuoși față de tradiții și față de personalitățile oficiale, se implică atunci când e nevoie la treburile publice, chiar dacă s-a mai pierdut din “cumințenia ” țăranului de odinioară. DATINI ȘI TRADIȚII DE CRĂCIUN Deși cea mai importantă sărbătoare a
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Alexandru Ana-Maria () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2054]
-
În detalii legate de nivelul real al frecvenței, se poate remarca ușor proporția extrem de mare a fetelor integrate În viața școlară, comparabilă cu cea existentă În epoci și zone mult mai favorizate. În sate obscure din Maramureș, cum erau Oncești, Hărnicești, Iapa sau Ruscova, la sfârșitul secolului al XVIII-lea numărul școlărițelor Îl depășea pe cel al elevilor băieți, detaliu de ordin cantitativ care evidențiază atenția egală ce se acorda educației ambelor sexe. Asemenea progrese ale condiției femeii În societate, lente
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
făcut și facultate pe vremea lui Ceaușescu. Și nici o oră de meditații particulare n-au făcut. Când erau elevi, în fiecare duminică dimineață mergeau la biserică iar după-amiază își făceau temele. Nu lipseau nici o oră de la scoala. Buni copii și hărnici au fost, nu cum sunt unii, acum. Dumnezeu i-a ajutat și i-a răsplătit cum n-am visat. Acum toți sunt căsătoriți, au familiile lor cu copii și ei la rândul lor. Eu, între timp, am mai făcut serviciu
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
cu aptitudinile și inclinațiile naturale, dobîndite-cultivate prin studiu, munca, pasiune și devotament real față de țară, față de colectivitate, sita această a cernut scrupulos și atent calitățile oamenilor, aducîndu-i, de regulă, în prim-planul existenței social-politice, pe cei cu adevarat merituoși, înzestrați, hărnici și ereditar inteligenți. Arborele genealogic al multor personalități trecute stă - si astazi - mărturie inatacabila a faptului că "talpă țării" a constituit, decenii și decenii la rînd, sursa promovării cetățenilor de excepție, a aristocrației artei și culturii, a meritocrației științifice. Dar
Selectia inversă by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17759_a_19084]
-
cărțile adunate de tata în frumoasa lui bibliotecă, de la care - el, venit de pe clisura Dunării, fiind finanțist, cu studii comerciale și la liceu, și la universitate - n-aș fi avut la ce să mă aștept. Minus șase grade, vânt. Mă hărnicesc să mă duc la Mega Image și cât pe ce să dau de dracu’. Trag aer și nu vine, nu pot să respir. Acasă, într-un târziu, abia ajuns mă și întind pe canapea, de rândul ăsta la modul autorizat
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4632_a_5957]
-
a Diasporei ar trebui să cuprindă mai multe mandate. Sper că, prin adoptarea Legii votului prin corespondență, comunitățile din Diaspora să-și spună mai usor cuvântul în destinul țării, mai ales în aceste vremuri tulburi. Dragi compatrioți din Diapora, Sunteți hărnici și destoinici. Oameni curajoși, oameni liberi, care au trecut peste orice piedică pentru a-și apăra familia, drepturile și șansele în viață. Oameni care au învățat iarăși limbajul solidarității. Aveți în noile dumneavoastră state de reședință parohii, asociații, publicații, societăți
Teodor Baconschi - Scrisoare către românii din Diaspora () [Corola-journal/Journalistic/42005_a_43330]
-
nucleul tare al protestatarilor iviți de fiecare dată când se privatizează o fabrică sau când se restructurează o întreprindere. Ei sunt campionii vocalizelor pe tema " Vrem de lucru!", desi ceea ce făcuseră ani în șir era tocmai batjocorirea ideii de lucru. Hărnici anapoda, fericiți că au mai furat o pâine de la stat și o zi de la Dumnezeu, măsurându-si eficientă în numărul de piese (borcane, metri de pânză, kilograme de carne, scânduri, cutii de vopsele etc.) furate de la locul de muncă, se
Omul, anexa sculei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17776_a_19101]
-
28 de ani, până când o boală necrutatoarecancer pulmonar, - a curmat viața ilustrului profesor-condeier în ziua de 8 august 1971 și a fost înhumat în cripta familiei de pe aleea principala a cimitirului din orașul Rădăuți. Născut într-o familie de țărani hărnici profesorul Vasile Tiganescu a primit, de mic copil, o educatie aleasă, bazată pe munca, cinste și omenie, atribute întregite și șlefuite prin studii de specialitate; calități care l-au însoțit de-a lungul întregii sale vieți. Ca profesor și-a
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93280]
-
plec undeva și nu știu prea bine unde și cum, abilități prea mari nu am, priceput nu prea sunt să iau totul de la capăt, în plus de asta o mare lehamiseală mă apucă numai la gândul că trebuie să mă hărnicesc în ceva care nu-mi vine la îndemână. Stau și-mi fac toate socotelile cu putință, cumnatul trăiește de peste două decenii în vestul nemțesc, o să merg la dumnealui să fac ceva, să-i vărui casa cu trafaletul, să tai iarba
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
noștri a Moldovii,... Anna giupâneasa răposatului Golăi logofăt și... au dat a sale drepte oceni și moșii, satele Costocanii și Liești și cu doao vaduri de moară, ot ținutul Vasluiului, și satul Spinenii de pe Jijie, ot ținutul Iași, i satul Hărnicești, ot ținutul Romanului, și iar toate viile câte are ea la Cotnariu, cu crămi și cu pivniță de piiatră, și cu locu de case din târgul Iași,... și tij altul loc ce iaste aproape, l-au cumpărat de la Căliian,... Și
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Șorea Niculai s-a născut în Iaslovăț, comuna din fostul județ Rădăuți la 7 februarie 1933, părinții săi, Ion și Magdalina, buni gospodari ai satului, oameni hărnici și evlavioși. Începând din clasa ÎI urmează liceul la „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți, trece examenul de capacitate între primii și intră în clasa VIII, iar la sfârșitul acestei clase primește aprobare și pește vară termină bine, în particular și clasa
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93326]
-
versificate, „în ritmuri de haiku“, spun autorii, în ritmuri de album sentimental, spunem noi: „Surâde norul; / plici, plici, plici pleacă ploaia. / Vine soarele!“ „Pe crengi de salcâm, / somnoroase vrăbii, / aer fierbinte!“ „Păsările dorm, / zefirul stă, pe creangă; / cântă doar cucul!“ „Hărnicindu-ne / urcăm panta vieții; / dar, coborâm greu!“ etc. Sunt sute de asemenea constatări, fără nici o valoare lirică. Foarte rar apare câte un licăr de poezie, dar și acela ține de un mod romanțios de a privi viața, de multă vreme
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
fluviului devenise imposibilă, căci gheața nu mai rezista. Firește, fluviul avea să fie trecut peste câteva ore, cu ajutorul ambarcațiunilor. Dar Pietro simțea că era prea târziu. Mult prea târziu. Aceeași zi, ora 17.30, Murgești, În lunca Bârladului - Te-ai hărnicit deodată, Erina, sau mi se pare mie? Întrebă bătrânul Litovoi, intrând În bucătărie sprijinit În toiag. - Poate... răspunse Erina Înroșindu-se. Ultima dată mi s-a ars cozonacul. Când s-o Întoarce Cosmin, vreau să fie masa plină. - Dar ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
s-a oferit să aducă apă proaspătă de la fîntînă, avînd grijă să mă roage să povestesc eu cum a fost. Cam dînd din colț În colț, am reușit eu să mă descurc destul de bine, dar cum fratele meu se cam hărnicise de-a binelea de cum intra În casă, lăsa mereu să pice pe mine sarcina de a mă descurca la Întrebările mamei și În duminicile care au urmat, făceam tot mai greu față și ajunsesem să cam repet ceea ce mai spusesem
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]