56 matches
-
2 sate componente: Ighiel, Țelna 5. Pianu - cu 3 sate componente: Plaiuri, Purcăreți, Strungari 6. Stremț- cu 3 sate componente: Fața Pietrii, Geoagiu de Sus, Geomal 7. Vințu de Jos - cu 14 sate componente: Ciocașu, Crișeni, Dealu Ferului, Gura Cutului, Hațegana, Inuri, Laz, Mătăcina, Pârâu lui Mihai, Poienița, Stauini, Valea Goblii, Valea lui Mihai, Valea Vințului JUDEȚUL ARAD Comune integral în zona montană - 9 1. Almaș 6. Hălmagiu 2. Brazii 7. Hălmăgel 3. Dieci 8. Pleșcuța 4. Dezna 9. Vârfurile 5
ORDIN nr. 1.089 din 7 decembrie 2005 privind înlocuirea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului de stat, ministrul administraţiei şi internelor, nr. 328/321/2004 pentru aprobarea delimitării municipiilor, oraşelor şi comunelor din zona montană. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172668_a_173997]
-
Cluj 10. KLEVEK-FACTORY - S.R.L. Ialomița 11. FRULEX Cluj 12. IPA Dâmbovița 13. FOFO INTERNAȚIONAL - S.R.L. Gorj 14. BUSINESS - S.R.L. București 15. LEGUME FRUCTE - Ș.A. Raducaneni 16. INDUSTRIAL CONSERV, Calafat Dolj 17. CONTEC, Tecuci Galați 18. TAMI 2 - Ș.A. Ilfov 19. HAȚEGANA Hunedoara 20. FRUCTUS, Românești Olt 21. CONSERVE, Vălenii de Munte Prahova 22. CONSUC Suceava 23. CONSERV TURRIS Teleorman 24. CONSERV FRUCT - S.R.L. Baltacesti 25. INCON - S.R.L. Suceava 26. EFFEDUE - S.R.L. Tulcea 27. FRALVIL - Ș.A. Vâlcea 28. SIBCO FRUCT - S.R.L. București
CONTRACT DE MUNCĂ nr. 81 din 20 ianuarie 2006 (*actualizat*) la nivelul ramurii industriei alimentare, a bauturilor şi tutunului pe anul 2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214844_a_216173]
-
Cluj 10. KLEVEK-FACTORY - S.R.L. Ialomița 11. FRULEX Cluj 12. IPA Dâmbovița 13. FOFO INTERNAȚIONAL - S.R.L. Gorj 14. BUSINESS - S.R.L. București 15. LEGUME FRUCTE - Ș.A. Raducaneni 16. INDUSTRIAL CONSERV, Calafat Dolj 17. CONTEC, Tecuci Galați 18. TAMI 2 - Ș.A. Ilfov 19. HAȚEGANA Hunedoara 20. FRUCTUS, Românești Olt 21. CONSERVE, Vălenii de Munte Prahova 22. CONSUC Suceava 23. CONSERV TURRIS Teleorman 24. CONSERV FRUCT - S.R.L. Baltacesti 25. INCON - S.R.L. Suceava 26. EFFEDUE - S.R.L. Tulcea 27. FRALVIL - Ș.A. Vâlcea 28. SIBCO FRUCT - S.R.L. București
CONTRACT DE MUNCĂ nr. 81 din 20 ianuarie 2006 (*actualizat*) la nivelul ramurii industriei alimentare, a bauturilor şi tutunului pe anul 2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214843_a_216172]
-
Pleși, Răchita, Sebeșel, Tonea Comuna Șibot Sate: Șibot, Balomiru de Câmp, Băcăinți, Sărăcsău Comuna Șugag Sate: Șugag, Arți, Bârsana, Dobra, Jidoștina, Mărtinie, Tău Bistra Comuna Vințu de Jos Sate: Vințu de Jos, Câmpu Goblii, Ciocașu, Crișeni, Dealu Ferului, Gura Cuțului, Hațegana, Inuri, Laz, Mătăcina, Mereteu, Pârău lui Mihai, Poienița, Stăuini, Valea Goblii, Valea lui Mihai, Valea Vințului, Vurpăr Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 4 Municipiul AIUD Localități componente: Aiud, Aiudul de Sus, Gâmbaș, Măgina, Păgida Sate ce aparțin municipiului
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Gheorghe Șincai - nr. 1 - 15 Bl. D. Gheorghe Șincai - nr. 2 - 30 Str. Gladiolelor (fosta Libertății și Intr. Libertății) Str. Glădiței Str. G-ral Candiano Popescu Str. G-ral Gheorghe Lupu Str. G-ral Nicolae Haralambie Str. Gramont Str. Hans Cristian Andersen Str. Hațegana - nr. 1 - 15; 2 - 18 Str. Ilie Nicolae Str. Ineluș Str. Ing. Ștefan Hepiteș - nr. 1 - 11; 2 - 12; Str. Ioan Budai-Deleanu Str. Ion Cucuzel Str. Ion Pușcariu Str. Ion Roată Str. Ipotești (fosta Sf. Maria) Str. Iuliu Hațeganu Str.
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
5; 2 - 8 Str. Gheorghe Popescu - nr. 1 - 41; 2 - 28 Str. G-ral Ion Dragalina (fosta Rosmarin) - nr. 1 - 31, 2 - 24; Str. Grădina cu Cai - nr. 1 - 9; 2 - 4 Str. Grigore Tocilescu - nr. 3 - 65; 2 - 36 Str. Hațegana - nr. 17 - 21; 20 - 28; Str. Ileana Cosânzeana - nr. 1 - 7; 11; 2 - 6; Bl. P1; P9 sc. 1, 2; P10 sc. 1, 2; P11 sc. 1; S31; S35 sc. 1, 2; S36 sc. 1, 2; Str. Ileana Cosânzeana - nr.
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Dintre instrumentele muzicale folosite, amintim : vioară, acordeonul, doba (dubă) iar că o influență a Banatului, taragotul și saxofonul. Mai rar se folosește fluierul, existând puține persoane care mai știu să cânte la acest instrument popular. Dansurile populare caracteristice sunt : învârtita, hațegana și lină (de pe Strei). Creatori populari Prelucrarea fierului: Mihăiescu Miron Prelucrarea lemnului: Cioară Nicolae Cojocari: Ștefoni Ioan Vechea biserică din Plopi a fost construită pe actualul loc al școlii primare, unde se pot vedea și urmele unui fost cimitir. În
Plopi, Hunedoara () [Corola-website/Science/300555_a_301884]
-
bisericii din Băiești", ceea ce ne-ar indica perioada de mijloc a secolului al XV-lea. Iacob Radu nu a făcut decât să semnaleze grosimea zidurilor, afundarea lor în pământ, precum și prezența iconostasului de zid, considerat, în ciuda similitudinilor din arhitectura religioasă hațegană, ,lucru rar de tot". De atunci s-a mai revenit asupra bisericii cu un element cronologic de secol XV, fără nici un suport argumentabil. Dacă ne apropiem de realitatea momentului, constatările sunt revelatoare. În cimitirul actual, situat la dreapta unei curbe
Râu Alb, Hunedoara () [Corola-website/Science/300556_a_301885]
-
Cel mai mult se juca la clăci, șezători, la nunți, dar și la petreceri, în zilele de duminică și în sărbători, de după-amiaza și până seara târziu. Jocurile cel mai des jucate sunt următoarele: Cântecele de joc se foloseau la hațegana, la purtată și la fetele de la Căpâlna, pentru a avea un ritm mai vioi și pentru a colora jocul se utilizau strigăturile. Din anul 1900 învățătorul Botezan Romul s-a ocupat de călușari. La institutul de Folclor din Cluj-Napoca se
Silivașu de Câmpie, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300891_a_302220]
-
cronologic în care lăcașul cult ar fi deservit, în paralel, atât comunitatea ortodoxă, cât și pe cea reformată a nemeșilor locali, protestantizați și maghiarizați la sfârșitul perioadei medievale. Potrivit unui document din 20 ianuarie 1702, în anul 1702, nobilii satelor hațegane Densuș, Ciula Mare, Peșteana, Răchitova și Ostrov au pus bazele unei parohii calvine locale, deservită de pastorul maghiar Tokai Istvan; acesta avea în subordine și filiile Peșteana, Tuștea și Ciula Mare. La începutul secolului al XVIII-lea, străvechiul edificiu a
Biserica Sfântul Nicolae din Densuș () [Corola-website/Science/307376_a_308705]
-
URBB. Compania are fabrici de bere la Miercurea Ciuc, Hațeg, Constanța, Craiova și Târgu Mureș. Portofoliul de mărci al Heineken România acoperă toate segmentele de piață: Heineken, Zipfer, Edelweiss (mărci importate), Gösser, Schlossgold, Silva, Ciuc, Golden Brau, Bucegi, Gambrinus, Harghita și Hațegana. La începutul anului 2008, compania a cumpărat producătorul autohton Bere Mureș, deținătoare a unei fabrici de bere în Ungheni, Mureș și a unei fabrici de ape minerale în localitatea Băcâia, Hunedoara. Compania producea mărcile de bere "Neumarkt", "Dracula" și "Sovata
Heineken () [Corola-website/Science/309057_a_310386]
-
Hațeg, care câteodată a fost una și aceeași persoană cu vicevoievodul Transilvaniei . Cnezatele, formațiuni feudale timpurii, au funcționat în Țara Hațegului până în secolele XIII-XIV, când regiunea este integrată administrativ în Regatul Ungariei. Istoricul Radu Popa a identificat 11 „mari cnezate” hațegane , structuri teritoriale asemănate de autor cu „cnezatele de vale” maramureșene. Ținutul hațegan și-a păstrat o anumită autonomie pe aproape tot parcursul Evului Mediu. Adunările cneziale au continuat să funcționeze, cu drept de judecată (așa numita democrație hațegană), până în secolele
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
mari cnezate” hațegane , structuri teritoriale asemănate de autor cu „cnezatele de vale” maramureșene. Ținutul hațegan și-a păstrat o anumită autonomie pe aproape tot parcursul Evului Mediu. Adunările cneziale au continuat să funcționeze, cu drept de judecată (așa numita democrație hațegană), până în secolele XIV-XV, iar cnezii hațegani formau un corp distinct în cadrul armatei transilvănene . Din rândul cnezilor hațegani s-au ridicat, prin catolicizare și maghiarizare, familii aristocratice de prestigiu ale Ungariei și Transilvaniei medievale, cum sunt Kendeffy (Cânde) sau Kenderessy (Cândreș
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
și mai important grup de monumente medievale românești păstrate.” De altfel, ilustrul istoric de artă Virgil Vătășianu și-a luat doctoratul la Viena susținând o lucrare cu tema " Vechile biserici de piatră românești din județul Hunedoara", abordând cu predilecție bisericile hațegane. Cel mai vechi grup de biserici hațegane este cel constituit din lăcașurile datând din secolele XII-XIII: Biserici la fel de valoroase, datate ceva mai târziu, sunt cele din Sânpetru, Râu de Mori sau Suseni (Biserica Colț) . După schimbarea de regim din 1989
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
românești păstrate.” De altfel, ilustrul istoric de artă Virgil Vătășianu și-a luat doctoratul la Viena susținând o lucrare cu tema " Vechile biserici de piatră românești din județul Hunedoara", abordând cu predilecție bisericile hațegane. Cel mai vechi grup de biserici hațegane este cel constituit din lăcașurile datând din secolele XII-XIII: Biserici la fel de valoroase, datate ceva mai târziu, sunt cele din Sânpetru, Râu de Mori sau Suseni (Biserica Colț) . După schimbarea de regim din 1989, Țara Hațegului a fost puternic afectată de
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
în total. Un caz aparte îl constituie muribunda minoritate italiană. În 2002 mai trăiau doar 37 de italieni dintr-o comunitate altădată prosperă și numeroasă, venită aici din nordul Italiei, ca tăietori de lemne . Sursa: Recensământul populației 2011" Majoritatea localităților hațegane au fost din cele mai vechi timpuri ortodoxe, cu excepția așezărilor de „oaspeți regali” (catolici) de la Hațeg și Sântămăria-Orlea. Către sfârșitul secolului XVII, în perioada principilor calvini ai Transilvaniei Gheorghe Rákóczi al II-lea și Mihai Apafi I, o parte a
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
în față și în spate purtau fote, de obicei negre . În prezent portul popular hațegan mai poate fi admirat doar la nedeie, sărbători populare care au loc în toate comunele din Țara Hațegului. Un mic muzeu al portului și tradițiilor hațegane funcționează în centrul orașului Hațeg, în incinta casei de cultură. Parade ale portului popular local au loc cu ocazia „Zilelor Hațegului”, care se organizează de obicei în lunile iulie sau august. Cel mai important târg tradițional are loc anual la
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
sau august. Cel mai important târg tradițional are loc anual la începutul lunii mai, în comuna Pui, și se întinde de-a lungul DN 66, pe toată porțiunea pe care acesta străbate comuna. Alte elemente etnografice importante sunt muzica tradițională - „Hațegana” - dar și bucătăria specifică, în special virșli (cârnăciori picanți din carne de oaie și/sau capră) de Sălașu de Sus . Următoarele arii naturale protejate se află total sau parțial pe teritoriul Țării Hațegului: Țara Hațegului a ajuns notorie pe plan
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
etc. Ritmul este binar sincopat cu formula de bază, ceea ce duce la apariția pașilor săltați, a învârtirilor, piruetelor, bătăilor pe sol etc. Mărunțica este o variație locală a acestui joc, cu diferențe în structura ritmică. Arțăgana reprezintă varianta locală a [[Hațegana|Hațeganei]], fiind jucată de perechi în coloană. Jocul cuprinde două părți, anume o promenadă în jurul spațiului de joc, cu pași lini pe tempo moderat, respectiv învârtiri vioaie în ambele sensuri. Alternanța fazelor se face în concordanță cu fraza muzicală. Partenerii
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
Ritmul este binar sincopat cu formula de bază, ceea ce duce la apariția pașilor săltați, a învârtirilor, piruetelor, bătăilor pe sol etc. Mărunțica este o variație locală a acestui joc, cu diferențe în structura ritmică. Arțăgana reprezintă varianta locală a [[Hațegana|Hațeganei]], fiind jucată de perechi în coloană. Jocul cuprinde două părți, anume o promenadă în jurul spațiului de joc, cu pași lini pe tempo moderat, respectiv învârtiri vioaie în ambele sensuri. Alternanța fazelor se face în concordanță cu fraza muzicală. Partenerii se
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
joc popular, B.S.M.M. [1967]); Hora lăutărească (joc popular, B.S.M.M. [1967]); Sârba săltată (joc popular, B.S.M.M. [1967]); Hora tineretului (joc popular, B.S.M.M. [1967]); Hora chirigiilor (joc popular, B.S.M.M. [1967]); Sârba din nai (joc popular, B.S.M.M. [1967]); La pingea (sârbă, B.S.M.M. [1967]); Hațegana (joc popular, B.S.M.M. [1967]); Hora dimineții (joc popular, B.S.M.M. [1967]); Sârba pompierilor (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Hora florăreselor (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Hora măruntă (joc popular, B.S.M.M. [1969]); S-a dus cucul (cântec - invartită, B.S.M.M. [1969]); Hora de la Copăceni (joc
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
a vândut-o la fier vechi pentru a-și rotunjii conturile bancare. În incinta fostei fabrici sunt produse tigăi, iar alte spații sunt folosite că silozuri pentru furaje și cereale. Din exterior, fabrica din Hațeg pare abandonată, în schimb berea Hațegana este fabricată în prezent la Craiova. Compania mai deține în România patru unități de producție la Miercurea Ciuc, Constantă, Craiova și Târgu-Mureș[1]. Portofoliul companiei include mărcile Heineken, Gosser, Schlossgold, Silva, Ciuc, Golden Brâu și Bucegi[1]. a fost înființată în
Brau Union Romania () [Corola-website/Science/319943_a_321272]
-
aceea dată de ridicarea unor edificii trainice din piatră, comparabile ca dimensiuni și valoare artistică cu vechile ctitorii cneziale de odinioară ale înaintașilor. Existența unei biserici modeste de-a lungul întregii perioade medievale, asemănătoare lăcașurilor de cult din satele iobăgești hațegane, nu trebuie, așadar, să surprindă. În anul 1516, când „pop Filip ot Hațag” inciza o inscripție slavonă pe soclul altarului bisericii mitropolitane din Feleac, aceasta deservea deja obștea românească locală. Cândva în cursul secolului al XVII -lea, în locul acelui edificiu
Hațeg () [Corola-website/Science/297064_a_298393]
-
malăr, 1828”, au fost transferate la noul edificiu de zid, registrul prăznicarelor fusese mutat la Galați, iar friza profeților și cea a apostolilor la Șerel. În contextul marilor tulburări confesionale de la începutul secolului al XVIII-lea, dată fiind opoziția preoțimii hațegane față de unirea cu Biserica Romei, trebuie să fi apărut și celălalt lăcaș de cult, tot din lemn, aparținător obștii ortodoxe a târgului. Într-adevăr, pe harta iosefină, în partea centrală a localității, este menționat încă un edificiu, din păcate, nu
Hațeg () [Corola-website/Science/297064_a_298393]
-
muzical larg accesibil. Folclorul românesc s-a afirmat drept o sursă de bază pentru cristalizarea unui gen muzical pe plan cult: astfel au fost introduse și prelucrate multe dansuri și cântece românești ca: Sârba, Hora, Chindia, Colindul, Brâul, Trei păzește, Hațegana, Călușul, Bărbuncul, Mandrele etc.. O etapă superioară în folosirea creației populare în forme mai ample o constituie formarea celui de-al doilea prototip, și anume suita simfonică, de fapt un stadiu superior de integrare și afirmare a elementelor populare. În
Suită (muzică) () [Corola-website/Science/315192_a_316521]