2,626 matches
-
1760, Timișoara devine primul oraș din Imperiul Austro-Ungar cu străzile iluminate cu lămpi l 1771, se editează la Timișoara, cel dintâi ziar german din sud-estul Europei l 1815, biblioteca lui Iosif Klapka devine prima bibliotecă publică, de împrumut, din Imperiul habsburgic, din regatul Ungariei și din teritoriile românești l 1819, pentru prima dată în Europa Centrală, la Timișoara se administrează vaccinul antivariolic l 1823, Bolyai János anunță, la Timișoara, descoperirea primei geometrii neeuclidiene din lume l 1847, în curtea Fabricii de
Agenda2004-45-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283009_a_284338]
-
administrează vaccinul antivariolic l 1823, Bolyai János anunță, la Timișoara, descoperirea primei geometrii neeuclidiene din lume l 1847, în curtea Fabricii de bere are loc primul concert în afara Vienei al lui Johann Strauss fiul l 1857, primul oraș din Imperiul habsburgic cu străzile iluminate cu gaz aerian l 1884, primul oraș de pe continentul european cu străzile iluminate electric l 1886, se înființează la Timișoara prima Stație de Salvare din Ungaria și România l 1895, prima stradă asfaltată din România l 1899
Agenda2004-45-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283009_a_284338]
-
ele capete încoronate sau înnobilate prin har. Lista personalităților este desigur mult mai vastă decât cele doar câteva nume prezentate aici, dar pe ea ar fi putut figura și un nume cu totul surprinzător, dacă am da crezare istoricilor Imperiului Habsburgic, cel al poetului latin Ovidiu, exilatul de la Tomis. Surprizele din arhivă În urmă cu mai bine de șaizeci de ani, în 1941, apărea la Timișoara „Timpuri de demult, oameni de demult”, volum editat în limba maghiară și semnat de Béla
Agenda2004-34-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282775_a_284104]
-
de acordare a titlului de Doctor Honoris Causa domnului prof. univ. dr. George Văideanu, profesor emerit, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași. ( L. R.) l La Complexul Muzeal Arad (Piața G. Enescu nr. 1) poate fi vizitată expoziția „Monetăria habsburgică (sec. XVIII - XIX)“, organizată în cadrul proiectului „Primăvara Studențească“ de Liga Studenților de la Universitatea „Aurel Vlaicu“ Arad. ( N. I.) l Reportul la categoria I de la tragerea LOTO SPECIAL „6/49“ de duminică, 25 aprilie, depășește 57 miliarde de lei, iar reporturile însumate
Agenda2004-17-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282351_a_283680]
-
obiectiv important în Viena îl reprezintă Palatul Schönbrunn, împodobit de mulțimea de clădiri înconjurătoare și de imensul parc în care este situat. Castelul a fost construit inițial pentru a rivaliza Versailles-ul francez, prin frumusețe și importanță, dar familia regală habsburgică nu a beneficiat de fondurile financiare, extrem de ridicate, necesare îndeplinirii acestui vis. Palatul a fost vizitat și chiar locuit de importante figuri istorice sau culturale, printre care împăratul Franz Joseph (1848 - 1916), care s-a născut aici în 1830 și
Agenda2004-20-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282434_a_283763]
-
documentar încă din secolul al XII-lea. Centrul Lipovei este reprezentat de Piața Unirii, transformată în parc; aici a poposit Nicolae Bălcescu, în 1849, venind din tabăra lui Avram Iancu, travestit în vânzător de donițe deoarece era urmărit de autoritățile habsburgice. În această piață se găsesc trei monumente istorice importante, și anume Bazarul turcesc, vechea biserică ortodoxă și vechea școală românească. Bazarul turcesc provine probabil din a doua etapă a stăpânirii otomane (1613-1716), proporțiile lui impunătoare confirmând datele cuprinse în documentele
Agenda2004-21-04-turism () [Corola-journal/Journalistic/282461_a_283790]
-
Europei el devenise deja, în acest sfârșit de veac XIX, un fenomen de masă, popularitatea lui întrecând chiar limitele bătrânului continent. Jucat în toate colțurile regatului britanic, fotbalul cucerise deja Scandinavia, Țările de Jos, Franța, Italia sau Spania, precum și Imperiul Habsburgic. Prima echipă se crease în Rusia, la St. Petersburg, în 1897. Se înființase federația din Argentina și tot aici avea loc primul campionat național în afara granițelor Marii Britanii. În 1884(!) , câțiva imigranți scoțieni și irlandezi puneau bazele federației din S.U.A. , în
Agenda2004-26-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282569_a_283898]
-
obicei, este undeva la mijloc. Pasajele secrete Semnificația militar-strategică a Cetății Timișoarei este binecunoscută, ea perpetuându-se de-a lungul secolelor, urbea fiind pe rând capitală a Regatului maghiar, capitală de pașalâc turcesc și oraș de primă mână al Imperiului Habsburgic, secondând Viena și Budapesta. O atare importanță a cetății impunea, după obiceiul vremurilor, un sistem de fortificații din care nelipsite erau pasajele secrete. Utilitatea lor era indiscutabilă, permițând fie primirea în taină a unor solii, fie trimiterea de emisari prin
Agenda2004-49-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283112_a_284441]
-
închiderea șantierelor arheologice din 'lipsa de fonduri'. De-o parte, bugetul enorm alocat propagandei, informație computerizată la zi, festivaluri, colocvii, acapararea de mass media occidentale, legături întinse, subtile și profitabile, în parlamente, la somități, în comisii și comitete, cultivarea tradițiilor habsburgice, afirmarea răspicata de neadevăruri în toate tribunele posibile. De cealaltă parte - un articol ezitant, semnat de Ștefan Păscu, trecut printr-o sută de lentile aburite până ce devenea un sfârâiac. Sau o replică redactată în cabinete oculte și semnată de nefericitul
DAN C. MIHĂILESCU - SHOW by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17795_a_19120]
-
citit și mult stimat, avînd grijă, printre altele, să îndrume tineretul românesc spre practicarea meseriilor. Cele două direcții în viața politică românească transilvană vor găsi calea unei acțiuni comune, mai ales după 1875, c n-a fost deschis de oficialitățile habsburgice, ci remis miniștrilor maghiari care, și ei nedeschizîndu-l, îl restituie, la Turda, președintelui P.N.R., Ion Rațiu. Dar cum documentul fusese publicat în cîteva limbi europene, memorandiștii sînt dați în judecată și cum populația românească (precum și celelalte minorități din imperiu) a
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
BRÂNCOVEANU. Abil diplomat, prin înțelegeri și corespondență dusă în secret față de turci, a căror vasală era Țara Românească, și cu prețul multor pungi cu galbeni plătite cu generozitate, voievodul a mentinut echilibrul politic la granița a trei mai imperii, Otoman, Habsburgic și Țarist. Țara a putut cunoaște o lungă perioadă de pace, iar ortodoxia, amenințată de pericolul catolic și islamic, a fost apărată. CONSTANTIN BRÂNCOVEANU. Prin buna administrare a avuțiilor țării, poporul a cunoscut un trai mai bun. Au progresat agricultura
Sfinții Brâncoveni. Pe urmele domnitorului la Istanbul. Închisorile şi martiriul by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21766_a_23091]
-
creștină, ziua în care Constantin Brâncoveanu împlinea 60 de ani, precum și onomastica soției sale, Marica. CONSTANTIN BRÂNCOVEANU. Erau acolo și sultanul Ahmed al III-lea, marele vizir Gin Ali, ambasadorii creștinătății apusene, de la Veneția, din Franța, Anglia și din Imperiul Habsburgic, dar și din Rusia, alături de mulți oameni de rând. Muntenilor li s-a îngăduit să spună o ultimă rugăciune în genunchi, iar apoi sultanul le-a oferit iertarea și viața dacă trec la mahomedanism. Anton-Maria Del Chiaro, secretarul domnitorului, nota
Sfinții Brâncoveni. Pe urmele domnitorului la Istanbul. Închisorile şi martiriul by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21766_a_23091]
-
e regăsită și în documentele fiscale din cei doi ani precedenți. Ea apare în documentul din 1750 cu statutul de văduvă și menționarea numelui ei cu K, ca și ciudatul nume (A Kranki) se datorează modalității de transcriere de către slujbașul habsburgic, în latinește, a numelor românești. De altfel, litera k era curent folosită atunci în actele oficiale. Alt document, tot o conscripție financiară, dar din 1754, conține alte două nume de Crengești viitori. E Stephan Kranga și Tuoder Kranga. Autorul comentînd
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
valori asemănătoare celor ce stau la baza Uniunii Europene (și duc la izolarea României și a Slovaciei lui Meèiar). Europa Centrală (cu majusculă), campioana integrării, aspiră să poată înlocui majuscula cu minuscula, asemeni sudului și nordului european. Aceste țări fost habsburgice, fost comuniste vor să renunțe, crede Garton Ash, la specificul lor cultural, politic, social în schimbul aderării la, să-i spunem, "Europa civilizată". Am făcut acest scurt ocol prin articolul din reputata revisă new-yorkeză pentru că Timothy Garton Ash, bun cunoscător al
Visând la Europa Centrală by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15932_a_17257]
-
ca pe un întreg e un exercițiu extrem de util în măsura în care scoate la lumină o serie de teme recurente, de leit-motive ce se pot transforma într-un index de adevăruri general-admise despre Europa de Mijloc. Intrat în desuetudine după dispariția Imperiului habsburgic și decăderea Vienei din drepturile sale de metropolă, conceptul de "a treia Europă" a reintrat în actualitate ca alternativă la dualitatea Est-Vest, țările comuniste din această zonă revendicând un specific regional care le îndepărta de Estul sovietic apropriindu-le de Vestul
Visând la Europa Centrală by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15932_a_17257]
-
spiritul ortodoxiei și capitalism. Un sîmbure de adevăr probabil că există în asemenea clișee rezistente, dar ele capătă un cu totul alt înțeles dacă le raportăm la o realitate istorică dată. La sfîrșitul secolului XIX, o ordonanță emisă în Banatul habsburgic stabilea: "Deoarece evreii sînt, prin natura lor, negustori, li se interzice exercitarea tuturor celorlalte profesiuni." Și interzisă a rămas mai bine de un secol. în Moldova, comercianții de această etnie erau într-adevăr mulți, dar mulți mai ales în raport cu negustorii
Evreul real și evreul imaginar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16030_a_17355]
-
cel din 1877 și 1913) rămînînd cu un mic teritoriu în partea ei europeană. După războiul din 1877 Turcia fusese nevoită să cedeze Rusiei un teritoriu între Marea Caspică și Marea Neagră locuit mai ales de armeni. Iar în 1912 imperiul habsburgic anexase două provincii sîrbești (Bosnia și Herțegovina). Italia, la rîndul ei, anexase Tripolitania. Tentativa Comitetului "Uniune și Progres" al junilor turci de a instaura, în Turcia, o democrație eșuase lamentabil. În consecință, aceștia au apelat la ajutorul și sprijinul Germaniei
Genocidul armenilor din 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16211_a_17536]
-
instigă Turcia, rămasă neutră, să se alieze cu Puterile Centrale, reprezentanții Antantei, în capitala Turciei, protestînd cu vigoare. Treptat, prin măsuri adecvate și progresive, Germania mobilizează armata turcă încă înainte de declanșarea războiului. Apoi, după asasinarea, la Sarajevo, a arhiducelui imperiului habsburgic, Germania, mai pornită decît, chiar, Austro-Ungaria, provoacă izbucnirea războiului, sperînd că acesta va dura numai cîteva luni, Parisul fiind condamnat. (Apoi, bătălia de pe Marna a demonstrat cît de iluzoriu a fost acest hazardat pronostic.) La 27 septembrie 1914 Germania - plasîndu-și
Genocidul armenilor din 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16211_a_17536]
-
notorii, intrarea imediată a României în război alături de Antanta. Ion I.C. Brătianu a știut să țină, cu greu, lucrurile în loc, neacceptînd intrarea țării în conflagrație decît după ce obținuse un tratat politic cu Antanta care ne garanta teritoriile românești din Imperiul habsburgic și o convenție militară (rămasă, din păcate, neaplicată). Atunci a rostit, într-un celebru discurs, Take Ionescu premonitoria sa declarație de principiu despre "instinctul național" care cere neîntîrziata intrare a țării în război alături de Antantă. Și în timpul războiului, cînd parlamentul
Oameni politici în discursuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16393_a_17718]
-
originară a balcanismului. Dar dacă ținem seama de faptul, istoric, că pînă în 1918 toată partea de vest a țării (Transilvania, Banatul etc.) și în nordul Moldovei, Bucovina a făcut parte mai mult de un veac, de la 1775, din imperiul habsburgic, lucrurile se schimbă bine pentru că această zonă era revendicată a face parte din Europa Centrală. Nu mărturisise Cioran, în Caietele sale, că se simte mai aproape de Europa Centrală și că de nu s-ar fi produs actul fericit de la sfîrșitul
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
spațiu al Europei Centrale? Tare mă tem că nu este așa și că România este o țară balcanică, alături de Grecia, Bulgaria, fosta Iugoslavie, Turcia și chiar Ungaria. Traiul comun, timp de aproape un secol, al fostelor regiuni ale fostului imperiu habsburgic cu Vechiul Regat le-a împrumutat complet acele trăsături definitorii ale balcanismului. Toate aceste chestiuni și multe altele foarte importante le studiază, în cartea ei Balcanii și balcanismul, profesoara americană de origine bulgară Maria Todorova, relativ recent tradusă în românește
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
Est au fost incluse toate țările din orbita Rusiei sovietice, inclusiv, desigur, puterea suzerană. Asta în timp ce Grecia și Turcia, evident aparținînd Europei de Est și Balcanilor, au fost excluse și zvîrlite în Europa de Vest. Europa Centrală e, azi, asimilată fostului imperiu habsburgic, germanii fiind considerați a fi situați între Westmitteleuropa și Estmitteleuropa. De fapt, relevă autoarea noastră, azi ideea despre Central Europa are un vădit caracter politic pentru includerea în NATO și Uniunea Europeană, iar Balcanii sînt prezentați ca o alteritate la Europa
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
Kulturfest, comandat de "Neue Freie Presse"), Franzos ilustrează amestecul de simpatie silită și de înstrăinare înfricoșată, dar nelipsită de accente disprețuitoare și agresive, ce caracterizează tratamentul Celuilalt și, de fapt, întreaga retorică "progresistă" a burgheziei central-europene identificate în estul Monarhiei habsburgice cu "germanismul" - burghezie care, în enclave urbane precum Cernăuții, se baricadează împotriva tradiționalismului suspicios al patriarhalei lumi înconjurătoare pentru a-și susține legitimitatea politică și economică prin argumente cultural-civilizatoare. Pretinsa "armonie" națională din Kronland-ul moldav s-ar menține, după Franzos
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
sînt treji" (ca antonim al beției alcoolice, dar și în sensul figurat al lucidității, al rațiunii în general) o elogiază; "aici - la serbarea din octombrie 1875, deși Franzos are în vedere, probabil, Cernăuții și Bucovina în general, în contrast cu alte provincii habsburgice, deja măcinate de luptele naționale - încă mai sînt". Oricum, constelația mărcilor destinate a desemna alteritatea românilor (a țăranilor români) se dovedește, în seria de texte aflate la intersecția jurnalisticii cu ficțiunea, - texte despre care Franzos va repeta cu încăpățînare că
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
de o boală luetică? Imposibil de acceptat așa ceva! Și atunci lansăm teoria asasinării sale din motive politice: poetul aflase de intenția lui Carol I și a unor cercuri politice de a încheia un tratat de alianță cu Germania și Imperiul Habsburgic; cum un asemenea tratat era incompatibil cu o acțiune energică în vederea eliberării Transilvaniei, Eminescu, aflând proiectul, se pregătea să reacționeze violent. Autorii săi s-ar fi speriat cumplit deoarece autorul Luceafărului ar fi avut o autoritate și o forță de
Mitul Eminescu by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12019_a_13344]