100 matches
-
Hadâmbul în pădurea Iașilor, Dealul Mare...în zilele lui Io Ghica (Gheorghe) vodă în anul 7168 (1659), sept.8.” - Imi amintesc, mărite Spirit, că în revista „Floarea darurilor”, la rubrica „Descrieri de călătorie”, Nicolae Iorga a publicat articolul: „La Schitul Hadâmbul.” In acest articol istoricul, spune: „A fost aici pe vremuri o biserică de lemn, în acest codru care se zice <<al Iașilor>>, fiindcă mergea până în preajma orașului.” In final, spune Iorga: „Ce bun loc de școală ar fi acesta!” - Avea
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
am dat o moșie, o prisacă cu pomeți, cu eleșteu cu tot.” - Cum se vede treaba, avea dreptate Nicolae Iorga când spunea: „A fost aici pe vremuri o biserică de lemn...” dar nu știm cine era ctitorul. Desigur, nu Iane Hadâmbul, care primește acest loc abia la 7 feb.1659. - Despre închinarea mănăstirii aflăm abia la 18 aug. 1668 (7176), din mărturia marilor boieri, care adeveresc precum Canila, fratele lui Hristodor cămănar, au dăruit mănăstirii Dealul Mare niște locuri de case
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
metoh la ascultarea svinției sale ocârmuitoriul de legea noastră, patriiarhul de Ierusalim.” - Mănăstirea Dealul Mare a fost înzestrată - cum aflăm din zapisul de la 6 mai 1676 (7184), cu numeroase locuri de casă, dugheni, pivnițe și altele - toate cumpărate de Iane Hadâmbul. La acestea se mai adaugă și scutirile acordate mănăstirii de voievozii vremii. - Ca și celelalte surate ale sale, și mănăstirea Hadâmbul a pornit să cumpere ce-i pica la îndemână. Una din cumpărături o face la 20 feb.1662 (7170
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
zapisul de la 6 mai 1676 (7184), cu numeroase locuri de casă, dugheni, pivnițe și altele - toate cumpărate de Iane Hadâmbul. La acestea se mai adaugă și scutirile acordate mănăstirii de voievozii vremii. - Ca și celelalte surate ale sale, și mănăstirea Hadâmbul a pornit să cumpere ce-i pica la îndemână. Una din cumpărături o face la 20 feb.1662 (7170), când s-a îmbogățit cu două pivnițe cu loc și cinci dugheni, cumpărate de la Calea, soția lui Chiriac, fost vameș. Iar
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
împuternicește pe Grigorie,egumenul mănăstirii Dealul Mare, să ceară ajutor de la boieri negustori și de la cler pentru refacerea averii mănăstirii: „In știință facem dumilorvoastre tuturor...pentru o sfântă mănăstire...anume Dealul Mare...care este zidită...de răpăosatul Ioani vel postelnic Hadâmbul și cât i-a fost putere o au înzestrat cu de tot felul cu ce au trebuit...cu venituri, moșii și bucate, și au închinat la sfântul Ierusalim să-i fie de agiutor și de milă de Sfântul Mormânt...iar
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
hie tari și puternici, să nu lasă pre nime să taie pădurea pre acolea...” În actul din 18 ianuarie 1658, se vorbește despre o danie a Irinei, fata Negului sulițașul, care împreună cu Drăgana, sora sa, au dăruit Mănăstirii Dealul Mare (Hadâmbul n.n.) „în Codrul Iașilor” o moșie, o prisacă „cu pomeți, cu heleșteu”. Am să mai amintesc doar că Gheorghe Duca voievod a hotărât la 14 iunie 1659 ca Irimia și alții din Coposeni să-și stăpânească ocinile din Iepureni ținutul
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
plăcută când calci pe pământul așa cum l-a lăsat Dumnezeu. Uite că, tot vorbind, am și ajuns pe platoul din fața Mănăstirii Cetățuia. De aici ni se deschid zările care ne inundă cu lumina lor albastră culeasă din pădurile Dobrovățului, Bârnovei, Hadâmbului, Copoului, Aroneanului și din lunca Prutului. Îți mai amintești, cred, cum spuneam despre cei bătrâni că au știut să-și așeze zidirile în locurile cele mai frumoase. Părăsim cu greu starea de reverie care ne-a cuprins privind în cele
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
1607, domnitorul Simion Movilă a zidit un paraclis pentru înmormântarea fiului său Pavel iar, Racovițeștii au refăcut biserica pe la 1663 și au ridicat clădirea anexă din curte. Îți și aud întrebarea: „Și acum ce vine la rând?” Dealul Mare sau Hadâmbul. Ce alteceva? Dar, ca să ajungem acolo, trebuie să luăm în piept lunga cale a Mogoșeștilor. Unul din primele documente care vorbește despre Iane Hadâmbul, al cărui nume îl poartă satul, este cel din 1657 sept.1165 8 aug. 31, prin
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
anexă din curte. Îți și aud întrebarea: „Și acum ce vine la rând?” Dealul Mare sau Hadâmbul. Ce alteceva? Dar, ca să ajungem acolo, trebuie să luăm în piept lunga cale a Mogoșeștilor. Unul din primele documente care vorbește despre Iane Hadâmbul, al cărui nume îl poartă satul, este cel din 1657 sept.1165 8 aug. 31, prin care Dumitrașco vătaful de paici lasă casele fratelui său Iacov, din Târgul Vechi, să fie ținute de Iane Hadâmbul. Actul în care găsim numele
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
documente care vorbește despre Iane Hadâmbul, al cărui nume îl poartă satul, este cel din 1657 sept.1165 8 aug. 31, prin care Dumitrașco vătaful de paici lasă casele fratelui său Iacov, din Târgul Vechi, să fie ținute de Iane Hadâmbul. Actul în care găsim numele Hadâmbului, legat de Dealul Mare, este cel din 7 februarie 1659: „Noi Gheorghe Duca voievod, cu mila lui dumnezeu, domnul Țării Moldovii...am miluit pe sluga noastră, pre Iane ce au fost chelar, cu un
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
al cărui nume îl poartă satul, este cel din 1657 sept.1165 8 aug. 31, prin care Dumitrașco vătaful de paici lasă casele fratelui său Iacov, din Târgul Vechi, să fie ținute de Iane Hadâmbul. Actul în care găsim numele Hadâmbului, legat de Dealul Mare, este cel din 7 februarie 1659: „Noi Gheorghe Duca voievod, cu mila lui dumnezeu, domnul Țării Moldovii...am miluit pe sluga noastră, pre Iane ce au fost chelar, cu un loc să-ș(i) facă bisericuțe în
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
este în ținutul Iașilor”. La 3 mai 1659, același domn scutește de dări patru poslușnici ai mănăstirii de la Dealul Mare. Pisania bisericii glăsuiește: „Cu voia Tatălui și ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh a făcut această biserică dumnealui Iane Hadâmbul în pădurea Iașilor, la Dealul Mare... în zilele lui Io Ghica vodă în anul 7168(1659) sept. 8”. În cunoscutele sale „Descrieri de călătorie”, publicate în Revista „Floarea darurilor”, Nicolae Iorga scrie articolul „La Schitul Hadâmbul”, în care, după ce deplânge
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
această biserică dumnealui Iane Hadâmbul în pădurea Iașilor, la Dealul Mare... în zilele lui Io Ghica vodă în anul 7168(1659) sept. 8”. În cunoscutele sale „Descrieri de călătorie”, publicate în Revista „Floarea darurilor”, Nicolae Iorga scrie articolul „La Schitul Hadâmbul”, în care, după ce deplânge starea în care a găsit bisericuța și toate câte o înconjurau, spune: „A fost aici pe vremuri o biserică de lemn, în acest codru care se zice<<al Iașilor>>, fiindcă mergea până în preajma orașului”. În finalul
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Gorovei, logofăt de visterie Iordache Spătarul. Iorga Stolnicul. Miron Bucioc, stolnic și jupâneasa sa Tudosca. Anghelina, nepoata lui Filip. Irina. Ileana. Ursu, fecioru lui Buhuz. Popa Matei. Avram Mezehănescu. Gavril Kirică. Toader Jora. Doamna Dafina a lui Istrati Vodă. Iani Hadâmbul. Condrea. Securice. Grumază armașul. Ștefan Roșca, fata lui Basarabu. Cornarschie, pisăr leșesc. Nicula visternicul. Mihai Șindilă. Moisă Aprodul. Păcurar Aprodul. Matei-Chiriță. Vasilie Apostol. Dănilă. Artenie. Cornea. Gașpar Callié, ceasornicar franțuz. Ferul, piatra, lemnul să putrezească și să se râsipească, iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
turci intră în Moldova și așează tabără la Bârlad dar în primăvară Ștefan restabilește pe Laiotă; Radu fuge în Ardeal, unde moare (în ținutul Făgărașului). La 1474 Ștefan bate pe Laiotă 5 Octomvrie 1474 tocmai atunci intră în Muntenia Soliman Hadâmbul cu mare oaste pentru expediția de pedeapsă contra lui Ștefan-Vodă. Soliman vine de la Scutari. În August 1474 Soliman era la Sofia Fine Dechemvrie 1474 Soliman pătrunde în Moldova. la 10 Ian. 1475 într-o Marți dimineața Ștefan atacă în față
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în inscripția bisericii de la Războieni. De ea își amintea cu durere și pe patul său de suferință în anul 1502. Căci, de nu erau tătarii, oastea lui Mahomed al II-lea ar fi putut avea soarta aceleia a lui Soliman Hadâmbul. E de mirare cum de nu au înțeles polonii contemporani rolul pe care-l rezerva viitorul Hanatului Crimeii, sub suzeranitatea Înaltei Porți. În ascensiunea puterii sale, Mahomed al II-lea a debarcat trupe, în 1478, în Crimeea și a repus
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Gavril Hatmanul, fratele lui Vasile Lupu (Gavril însuși, băgat în fiare de Gheorghe Ștefan - în 1635 - a murit în circumstanțe neelucidate 108). Prin același procedeu, cel care îi luase tronul lui Vasile Lupu a scăpat de ruda aceluia, grecul Stamatie Hadâmbul, mare postelnic 109 (însurat, indiscutabil, căci a avut un fiu, Iane Hadâmbul [deși toți istoricii sunt convinși de această filiație] ctitor al Mănăstirii Dealu Mare110). La fel va pieri otrăvit din porunca lui Mihai Racoviță (deși erau cumnați), Lupu Bogdan
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Gheorghe Ștefan - în 1635 - a murit în circumstanțe neelucidate 108). Prin același procedeu, cel care îi luase tronul lui Vasile Lupu a scăpat de ruda aceluia, grecul Stamatie Hadâmbul, mare postelnic 109 (însurat, indiscutabil, căci a avut un fiu, Iane Hadâmbul [deși toți istoricii sunt convinși de această filiație] ctitor al Mănăstirii Dealu Mare110). La fel va pieri otrăvit din porunca lui Mihai Racoviță (deși erau cumnați), Lupu Bogdan (ispravnic - tipărirea Divanului lui Dimitrie Cantemir), om al Cantemireștilor (căci a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ginerele său) - a fost și el tatăl unei fete; Andreica Șeptilici, pârcălab de Hotin (Petru Rareș a pus să i se taie capul în 1543, la Hârlău) - a avut trei fete; marele medelnicer Gavril Bucium - tatăl unei fete; grecul Stamate Hadâmbul (ajuns mare postelnic și otrăvit din porunca lui Gheorghe Ștefan) - fiul său a fost Iane Hadâmbul, postelnic al II-lea; vornicul Hrană, mort în bătăliile cu turcii - fiul lui s-a chemat tot Hrană etc. Alteori, numele soțiilor - absente - sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a pus să i se taie capul în 1543, la Hârlău) - a avut trei fete; marele medelnicer Gavril Bucium - tatăl unei fete; grecul Stamate Hadâmbul (ajuns mare postelnic și otrăvit din porunca lui Gheorghe Ștefan) - fiul său a fost Iane Hadâmbul, postelnic al II-lea; vornicul Hrană, mort în bătăliile cu turcii - fiul lui s-a chemat tot Hrană etc. Alteori, numele soțiilor - absente - sunt suplinite de identificarea ascendenților. Marele comis Pârvu din Ruși (ucis de Mihnea Vodă cel Rău - care
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Lumea asta în derivă Pare că-i făcută strâmb, Dintr-o mamă cam bețivă Și un tată cam hadâmb. Unii n-au nici de colivă, Nici cuțite la carâmb; Alții - aur câte-o stivă, Dacă nu chiar câte-un dâmb.
La lumea de azi by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84142_a_85467]
-
a spus după 1723, an în care un călugăr îl însemnează - în grecește - pe o Evanghelie a mănăstirii. Între timp însă mănăstirea a purtat și numele de Balica, după numele ctitorului. Aș mai spune că și mănăstirea Dealul Mare sau Hadâmbul, cum i se mai spune astăzi, a fost zidită tot pe un loc dăruit de un voievod ctitorului Iane Hadâmbul, care a ridicat-o în 1659. Cine a fost acel vodă larg la suflet? Iaca ce se spune în hrisovul
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
însă mănăstirea a purtat și numele de Balica, după numele ctitorului. Aș mai spune că și mănăstirea Dealul Mare sau Hadâmbul, cum i se mai spune astăzi, a fost zidită tot pe un loc dăruit de un voievod ctitorului Iane Hadâmbul, care a ridicat-o în 1659. Cine a fost acel vodă larg la suflet? Iaca ce se spune în hrisovul de danie de la 1659 (7167) februarie 7: „Noi Gheorghe Duca voievod, cu mila lui Dumnezeu, domn al łării Moldovii,... am
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mai înainte, de demult, Iani vistiernicul, apoi au rămas domnești”. Se înțelege că „Eremia Moghila voievod” avea un dinte împotriva lui Mihai Viteazul, dar lucrul nou pe care îl aflăm este faptul că acele case au fost făcute de Iani (Hadâmbul) vistiernicul și apoi au ajuns domnești. Acum te-aș înteba dacă îți mai amintești de Chervăsăria domnească? Ba bine că nu. Păi n-am fost noi cândva la chervăsărie și ne-am minunat câtă vânzoleală-i acolo? Și, ca să-ți
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
rămas cu ochii către soare, bătrânul însă se afla... he-he! Departe. Ca de obicei, am început să răsfoiesc cu repeziciune prin cele cărți. Citesc ici, citesc colo și un nume îmi iese mereu în față. Acesta este al lui Iane Hadâmbul. Merg mai în afund și aflu că la 7 februarie 1659 (7167) „Noi Gheorghie Ghica voievod... m-am milostivit și am miluit pre sluga noastre, pre Iane ce au fost chelar, cu un loc să-și facă bisericuțe în Dealul
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]