42 matches
-
de rău și ale decadenței“. Polemica privitoare la identificarea, în rândul personajelor, a „crailor“, fie ei doi, trei sau patru, nu este, în acest loc, importantă. Importantă este însă o notație a autorului la sfâr șitul capitolului despre cele trei hagialâcuri și pe care M. Călinescu o comentează: plasarea Povestitorului în mijlocul unui joc de oglinzi creat de ceilalți eroi: „la plăcerea de a mă bucura de prietenia a două ființe atât de unice fiecare, s-adăoga aceea, pentru mine neprețuită, de
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Eminescu, 1982 Alexandru George, Mateiu I. Caragiale, Editura Minerva, 1981 Paul Goma, Jurnal pe sărite, Nemira, 1997 G. Ibrăileanu, Scriitori români și străini, E.P.L., 1968 Silvian Iosifescu, Momentul Caragiale, E.P.L., 1963 Silvian Iosifescu, Dimensiuni caragialiene, f.a. Vasile Lovinescu, Al patrulea hagialîc, Cartea Românească, 1981 Aurel Leon, Umbre IV, Junimea, Iași, 1979 Liviu Papadima, Caragiale, firește, Editura Fundației Culturale Române, 1999 Edgar Papu, Fețele lui Ianus, Editura Univers, 1970 Mihai Ralea, Scrieri, Editura Minerva, 1977 Marian Popa, Comicologia, Editura Univers, 1975 Vladimir
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
îndoiesc că ar fi așa. Nu am cetit prea multe cărți și nu știu să teologhisesc, dar ce spui domnia ta acum noi am mai auzit încă de pe când eram mare logofăt în vremea lui Io Șerban Vodă. Te întorseseși din hagialâc cu maica și cu doamna Ilinca, pomenite fie-le numele. M-a cam mirat și atunci, cum și acum mă miră și, fiind nedumerit, m-am sfătuit când am ajuns domn cu sfinția sa chir Theodosie. Uite ce am înțeles din
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
adus de cafegiii cu mișcări lente și neauzite. Neică Mihai, îți mulțumesc că mi-ai dat prilejul să-mi aduc aminte de felul în care vlădica Theodosie strecura învățătura în sufletele noastre de copii când porneam într-un fel de hagialâc prin țară pe la mânăstiri. Ștefan, ducându-și felegeanul cu interiorul aurit spre gură, lăsă un zâmbet să-i descrețească fruntea și întoarse capul spre sora sa. — Așa este, de la dânsul am niște învățături pe care nu le pot uita în
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
se Întâmpla În cârca mea. M-am Întors, puriule. Am ginit ce ghiftuise ochii lu don Wenceslao. Pă cer iera mișcare mare. Șozuri mari se nălțau dânspre crângu dă la stabilimentu rustican Izvoarele și curba de-o făcea trenu. Făceau hagialâc la zenit. Unele părea că dau roată Împrejuru altora, da fără să-mpedice mișcarea generală, și toate se nălța. Mandea nu le scăpam din ochiometru și parcă mă ridicam rimat cu iele. Îți zic că la prima intenție n-am captat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
loc, Vladimir. La întoarcerea acasă, în orașul natal, înveșmântat în albul zăpezii timpurii, pe parcursul unei dispute bahice de la restaurantul Miorița, avută cu Calaican, care-i reproșa, ca de obicei, faptul că nu se decide să pornească spre Țara Sfântă în hagialâc, Vladimir emisese părerea: Acum, referitor la nevastă-sa, despre care un mâncător de ciuperci zisese, într-un rând, că ar fi nimfomană, eu nu știu ce să gândesc! Cele proferate de palavragiu le-am luat drept camaraderie erotică. Altfel privind lucrurile, nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
geneza convenției. În faptă hagiul de la Livadia sau c-a făcut promisiuni pozitive, cumcă Basarabia se va retroceda, sau c-a păzit o ținută îndoielnică, nici a zis da, nici ba, lucru ce trebuia neapărat să convie rușilor. În vremea hagialâcului la Livadia era ministru de externe d. N. Ionescu, cel de incapabilă memorie. Acet om cu puține cunoștințe și cu mai puțin talent de om de stat, profesor slab și orator bombastic, în dealtfel prototipul tuturor acelor nulități din Moldova
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
la realitățile străine de poporul român, specifice turcilor, sau, mai rar, evreilor, cu sensuri care nu sunt religioase, dar care au dezvoltat ulterior astfel de semnificații speciale, care fac parte din terminologia religioasă populară. Dintre împrumuturile intrate în această terminologie, hagialâc, hagiu și șeitan și-au păstrat sensul etimologic și au dobândit răspândire cu acest sens” (Suciu, 2009 : 455). Se acceptă așadar ideea de împrumuturi lingvistice prin „marginalii” turci și evrei. De ce nu și prin rromi ? Hasdeu atrage atenția asupra faptului
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
soțului vă rog să-i transmiteți omagiile mele. Respectuoase sărutări de mâini și multă sănătate vă dorește Eugen Dimitriu 150 Dumitru Balan, institutor, președintele Comitetului orășenesc de cultură și educație socialistă. 151 Poetul Eugen Jebeleanu. 152 Vasile Lovinescu, Al patrulea hagialâc, București, „Cartea Românească”, 1981, 166 p. În manuscris: Simbolul în opera lui Creangă, Adevărul în opera lui Shakespeare, rostit prin gura bufonilor ș.a. 111 LUCHIAN, Octav 153 1 Fălticeni, 6 iunie 1972 Mult Stimate Domnule Luchian, Abia zilele trecute m-
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
tîrziu în Papucii lui Mahmud de Gala Galaction, în Mihail și în Neranțula de Panait Istrati 5). Călugărul poet, personajul lui Bacovia, nu merge însă într-acolo pentru a uita o mare iubire, ca un alt Armand Duval, nici pentru hagialîc la mînăstirile din Palestina, cum s-a dus Alexandru Sahia, nici în căutarea unei schimbări de destin, ci pentru a dobîndi mai multă înțelepciune. Și aceasta era, de asemenea, o idee larg răspîndită. „Ce întunecime!...” Bacovia a murit la opt
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
aduce o schimbare majoră: din „poemationul“ experimental anterior, cartea a devenit un „roman-roman“, cu personaje perfect motivate psihologic și cu o structură cristalină a nodurilor conflictuale. Paralelismele anterioare sunt dezvoltate, analizate în complicatele lor raporturi, depășind schematismul simbolic. Cele două „hagialâcuri“ esențiale sunt cel al lui Traian Manu, savant de prestigiu stabilit în Italia, revenit în România comunistă în căutarea unei iubiri din tinerețe, unde nu găsește decât un pachet de numeroase rude pe care nu le-a văzut vreodată și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
aflăm pe poet ca neguțător de rose, stranii mărfuri: "Deschideți-vă porți mari!/ Marfă-aduc, pe doi măgari,/ Ca să vînd acelor case/ Pulberi, de pe lună rase,/ Și-alte poleieli frumoase;/ Pietre ca apa de grele,/ Ce fierturi, ce inele,/ Opinci pentru hagialîc/ Deschide-te Isarlîk!" Cum remarcă și Basarab Nicolescu: Definiția Poetului ca fiind cel ce împarte locuitorii cetății, "pulberi de pe lună rase" și "pietre ca apa de grele" ni se pare una dintre cele mai fericite". După cum știm, între preferații lui
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
fără să mai apuc a-mi lua rămas-bun de la ospitalierele gazde, am fugit la gară. Mihai urma să mai rămână câteva zile la Dinu, până la sfârșitul concediului său. și din nou plecam singur la București... Așa se sfârșeau cele trei hagialâcuri ale mele către Frumos, către Înțelepciune și către Sublim din lunga vară de neuitat a acelui an de răscruce care a fost 1953. Joi 17 septembrie am plecat de la Brașov la Câmpulung, iar de acolo la București. Vineri 18 septembrie
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
călătoriei în viața care se viețuiește, nu în aceea care se visează”, cum spune naratorul într-un loc. Aceasta e partea cea tare a cărții, cea pe care se întemeiază și din care ̀ și trage seva partea idealizată a hagialâcurilor imaginare străpunse de melancolie. Trivialitatea părții realiste dominată de Pirgu nu face numai un contrast izbitor cu cealaltă, a visului romantic, alcătuind cu ea o alternanță duală, ci îi împrumută acesteia ceva din propria ei rezistență. Realismul ei nu e
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
editoriale, dar n-a văzut lumina tiparului. Nu pot da nici o explicație 55. Cu toată afecțiunea, Vasile și Stela Lovinescu 55 Volumul lui Vasile Lovinescu despre Craii de Curtea-Veche a lui Matei Caragiale, avea să apară sub titlul: Al patrulea hagialîc - Exegeză nocturnă a Crailor de Curtea-Veche, București, Cartea Românească, 1981, 166 p. Peste doi ani, autorul avea să-mi ofere un exemplar, cu următorul autograf binevoitor: „Lui Eugen Dimitriu, sârguincios benedictin al tezaurelor ascunse În biblioteci. Cu prețuire, Vasile Lovinescu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Încă din 1964, Vasile Lovinescu și-a reluat scrisul, resimțind nevoia de a fixa adevărurile tradiționale care, transmise numai oral, riscau să se dilueze sau chiar să se piardă. Așa s-au închegat între 1964-1972 cele două studii, "Al patrulea hagialîc" (despre universul romanului lui Mateiu Caragiale, Craii de curtea veche, și "Creangă și Creanga de Aur", o interpretare ezoterică a basmelor lui Ion Creangă, publicate mai târziu, care, pe masura elaborării, erau citite în grup, ca, de altfel, aproape toate
Vasile Lovinescu () [Corola-website/Science/298905_a_300234]
-
există, fiind înlocuit de detaliile descriptive sau de contemplare a unei lumi în derivă;astfel, în capitolul ""Întâmpinarea crailor"", scriitorul-narator participă la fanteziile celor trei personaje, 'Pantazi', "Pirgu' și 'Pasadia' ,când îl întâlnește la birtul din Covaci, în ""Cele trei hagialâcuri"" se arată modul în care personajul-narator întâlnește pe cei trei "crai", în ""Spovedanii"", se investighează în continuare lumea birturilor bucurestene,iar în ""Asfințitul crailor"", ultima parte, a patra, a romanului, sunt prezentate isprăvile eroilor în casa 'Arnotenilor', care duc la
Craii de Curtea-Veche (roman) () [Corola-website/Science/319103_a_320432]