145 matches
-
și ea se întâlnește c-un străin... Nu te-ai gândit în gândul tău ce să faci?... Jupitorul tuși încet în colțul lui. Apoi își ridică ochii spre nevastă-sa: — M-am gândit, vorbi el domol. Am vorbit și cu hahamul... După ce a ales ieri carnea cușer, l-am luat deoparte și i-am spus despre nacazul nostru... — Și ce ți-a răspuns el? Ce te-a sfătuit? Mi-a spus așa: Poate nu s-a întâmplat nimic între ei... De-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
crețe de păr ochii îi luceau împăcați și andrelele săltau mai vioaie, înlănțuind firul albastru în călțuni. Sanis, într-o sară, și-a descleștat fălcile. Vezi? a spus el c-un rânjet bucuros. Vezi? Așa a trebuit să se întâmple... Hahamul nostru-i un om cu multă știință în cap... Noi n-avem minte; dar a trebuit să ne gândim la asta... Iaca, a venit și vremea care trebuie. Rifca dădu din cap, și-și iuți jocul andrelelor. Sanis se întoarse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
fiule. --Se înțelege, părinte, și de aceea nu aștept nici un cuvânt în plus. --Nu știu pentru a câta oară întâlnesc oropsiți de soartă. Uite-l pe bietul “Vasile abăgeriul”, care după 20 mai 1752 (7260), din cauza unei datorii la Mihăl haham, este nevoit să-i vândă casele din Târgul Boilor, prețăluite la 150 de lei. Casele fiind acum la mâna lui Mihăl hahamul, acesta le vinde la 11 iunie 1752 (7260) unui oarecare Ianachi. --Acum o să ne întâlnim cu un fapt
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
soartă. Uite-l pe bietul “Vasile abăgeriul”, care după 20 mai 1752 (7260), din cauza unei datorii la Mihăl haham, este nevoit să-i vândă casele din Târgul Boilor, prețăluite la 150 de lei. Casele fiind acum la mâna lui Mihăl hahamul, acesta le vinde la 11 iunie 1752 (7260) unui oarecare Ianachi. --Acum o să ne întâlnim cu un fapt de nedorit. Neînțelegerea între frați. Mărul discordiei erau niște case rămase lor moștenire. Dovada o avem la 17 ianuarie 1796, când Vasile
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
părinte. Altfel nici nu deschideam vorba. Dacă-i pe-așa, eu sunt numai urechi. Printre cei care au fost purtați prin judecăți este și Vasile abăgerul, care este „dat rămas din toată legea țării” pentru o datorie veche către Mihăl hahamul (persoană care taie vite și păsări la evrei). Și care-i pricina pentru care abăgerul a fost dat rămas? Asta o aflăm dintr-un zapis de vânzare făcut de haham la 11 iunie 1752 (7260), în care se spune: „Adică
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
din toată legea țării” pentru o datorie veche către Mihăl hahamul (persoană care taie vite și păsări la evrei). Și care-i pricina pentru care abăgerul a fost dat rămas? Asta o aflăm dintr-un zapis de vânzare făcut de haham la 11 iunie 1752 (7260), în care se spune: „Adică eu, Mihăl haham jidov, făcut-am zapisul mieu la mîna...giupînului Ianachi abăger...precum să se știe că, fiindu-mi Vasilii abăgeriul dator...de mulți ani, și neputîndu-mi plăti,...mi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
taie vite și păsări la evrei). Și care-i pricina pentru care abăgerul a fost dat rămas? Asta o aflăm dintr-un zapis de vânzare făcut de haham la 11 iunie 1752 (7260), în care se spune: „Adică eu, Mihăl haham jidov, făcut-am zapisul mieu la mîna...giupînului Ianachi abăger...precum să se știe că, fiindu-mi Vasilii abăgeriul dator...de mulți ani, și neputîndu-mi plăti,...mi s-au datu cu cărți de giudecată și cu hotărîre boierilor o casă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
abăgeriul dator...de mulți ani, și neputîndu-mi plăti,...mi s-au datu cu cărți de giudecată și cu hotărîre boierilor o casă,...lîngă drumul ce vine de la Tîrgul Boilor spre Sărărie”. Păi tocmai ne aflăm în dreptul casei despre care vorbește hahamul tău. Uite că alături are și o dugheană, unde se văd înșirate tot felul de bucăți de aba, care de care mai îmbietoare. Sunt ale lui Ianachi abăgerul. Acum însă vrei-nu vrei o s-o luăm la picior până pe Ulița Hagioaiei
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
italieni, unde văzuse și auzise multe. Acolo nu mai taie nimeni porcul acasă. L-ai crescut, îl duci la un abator din localitate și ți-l taie științific. Aș spune că e ca la evrei care merg cu găina la haham să i-o taie. La răspunsul acesta se auziră câteva râsete pe la mesele din bar. Porcoiu, patronul barului, care până atunci nu se implicase în dezbaterea acestei probleme, se adresă clienților săi pe un ton de om politic, fiindcă e
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
o stare de perplexitate absolută. Nu mai știam dacă să râd său să plâng. Marine Boy era prin Filipine, în schimb se adunaseră în casa buldogiței tot soiul de șmecherași, prieteni de-ai lui, cu porecle delicioase: Mielu, Șobo, Hahamu... Hahamului, din simpatie, m-am prezentat și eu: Bardamu. Era însă un tip dur, la care n-a ținut figura. Nici nu s-a uitat la mine când am dat mâna. De ce mă chemase, nu știu. Știu însă că m-a
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
-se de o așa-zisă «autonomie» sfidau orișice inițiativă sau dispozițiune a obștei, singura depozitară a autonomiei existente”; apoi sunt relevate toate aspectele care scapă controlului religios și financiar al Comunității: sinagogile ce nu-și declară veniturile, cei 36 de hahami, din care doar patru sunt recunoscuți, nici unul neplătind un impozit comunității pentru exercițiul funcțiunii sale, cei zece mohalim nerecunoscuți 1 etc. Reconstrucția comunităților impusă de realitatea dureroasă a lumii evreiești post-Shoah a inclus o serie de măsuri de urgență. Astfel
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
1954 a fost arestat un grup de tineri sioniști, Între care Efraim xe "Gutman"Gutman, fiul prim-rabinului Herș xe "Gutman"Gutman, David xe "Șafran"Șafran, vărul fostului șef-rabin Alexandru xe "Șafran"Șafran, și Abrasha xe "Kahane"Kahane, fiu al hahamului (shoihet) xe "Kahane"Kahane. Tinerii erau Învinuiți că foloseau cursurile de limba ebraică pentru a face... spionaj În favoarea Legației xe "Israel"Israelului. Ei vor fi eliberați În urma intervenției rabinului-șef, M. xe "Rosen"Rosen. Acesta a fost convocat Împreună cu rabinul
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
În curtea sinagogii, și Îi cere „să observe, să fie mai atent și să relateze totul”. Fabrica de zvonuri continua să producă știri incendiare, vorbindu-se de 30 de copii creștini uciși, cărora li s-a luat sângele... Un soihet (haham) este ridicat de Miliție, percheziționat și eliberat 2. Zvonuri similare apăreau periodic și În xe "București"București, nu Întâmplător, Înaintea sărbătorii de Peisah. În paralel au loc repetate profanări de sinagogi și cimitire. Primele știri despre astfel de evenimente le
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
care Lazăr Grumberg, „trei internați au reușit să se salveze și cu ajutorul unor soldați și ofițeri români, ajutându‐ i să se adăpostească și să rămână în viață.” Câteva articole din revista citată: „Plecat‐au nouă din 49 Vaslui și cu hahamul zece” - de Micu Steinberg, nr. 15/1974; „I. Reichman - Somuz, un veteran al luptei antifasciste din România”, de Filip Chon nr. 21/1975; „Pe urmele holocaustului” - nr. 26/27/1977; „Să credem în oameni”, de Micu Steinberg, nr. 28‐29
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
au fost aplicate și în Vaslui în sensul purtării obligatorii a stelei galbene cusute pe pieptul hainelor, a confiscării aparatelor de radio, a interzicerii ieșirii la cumpărături a evreilor înainte de ora 9 a.m. dar și a interzicerii sacrificării păsărilor la haham (măcelar ritual). În acest sens, aducem la lumina tiparului o notă informativă a Poliției Vaslui de tot hazul, la nivelul anilor 2000 ai secolului XXI. Șeful acestei instituții, C. Rotaru, dar și șeful „biuroului judiciar”, comisarul V. Papadopol, semnează următoarea
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
2000 ai secolului XXI. Șeful acestei instituții, C. Rotaru, dar și șeful „biuroului judiciar”, comisarul V. Papadopol, semnează următoarea, să-i spunem, sesizare adresată prefecturii: „Avem onoarea să vă trimitem un dosar cu 3 (trei) file cu acte dresate contra hahamului Grimberg Lupu (46 de ani) din acest oraș, pentru faptul că astăzi, 10 februarie 1942, orele 12,20 a fost prins de gardianul public Munteanu Gheorghe, tăind 2 pui în curtea comunității evreiești de pe strada Ștefan cel Mare, nr. 91
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
ritual iudaic pentru evreul Feldman Vigder din acest oraș, str. Gheorghe Lazăr. Puii confiscați s’au înaintat Primăriei Vaslui cu adresa nr. 32.850/ 10 februarie 1942. Rugăm dispuneți cele legale”. Ce-o fi făcut primarul Ion Rășcanu cu mortăciunile hahamului confiscate de „bravul” gardian public, nam mai aflat dar este foarte posibil ca acestea să fi fost donate vreunui sărac, așa cum avea foarte des obiceiul. Pe 8 aprilie 1940, a dispus trimiterea de invitații unui număr de 15 proprietari, datorită
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
și câte o mică sumă de bani sub formă de ajutor. Pe statul de plată nr.5, emis de către Comunitatea evreilor din Huși, tot pe luna august a anului 1930, am regăsit clerul mozaic al orașului și salariile aferente. Astfel, hahamul M. Suchăr (care era și locțiitor de rabin), a încasat pentru prima funcție suma de 3537, 20 lei, iar pentru cea de-a doua, numai 764,80 lei. În continuarea statului urma A. Beirisch (haham cu suma finală de 2862
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
orașului și salariile aferente. Astfel, hahamul M. Suchăr (care era și locțiitor de rabin), a încasat pentru prima funcție suma de 3537, 20 lei, iar pentru cea de-a doua, numai 764,80 lei. În continuarea statului urma A. Beirisch (haham cu suma finală de 2862 de lei), I. Rosenfeld și B. Richter, angajați tot pe posturile de hahami ce câștigaseră aceiași bani ca și amicul Beirisch. Cât despre Azilul de bătrâni (evrei) din Huși, am găsit documentele de subvenționare a
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
funcție suma de 3537, 20 lei, iar pentru cea de-a doua, numai 764,80 lei. În continuarea statului urma A. Beirisch (haham cu suma finală de 2862 de lei), I. Rosenfeld și B. Richter, angajați tot pe posturile de hahami ce câștigaseră aceiași bani ca și amicul Beirisch. Cât despre Azilul de bătrâni (evrei) din Huși, am găsit documentele de subvenționare a acestuia pe mai multe luni ale anului 1930. De exemplu, pe luna februarie a acestui an, suma avansată
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
stejar”. Leiba Alaman, probabil maistru la de toate, inclusiv la lemne, revendica epitropiei evreiești pe data de 14 martie 19230, suma de 700 de lei pentru: „...repararea mașinei de azimă și 4 colțare prin fixarea postamentului mașinei”. În aceeași zi, hahamul I. Cuperman încasa de la casieria instituției suma de 462 de lei, ce reprezenta „...diferența de 66 țidule pentru tăerea de paseri din bonurile vândute de comunitate”. În paralel și conform înțelegerii, comunitatea a plătit Azilului de bătrâni banii aferenți lunii
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Palavrescu, Hapurian, Baionetescu, Vaporian, Torpilorian, Mezelicescu, Comestibilian, Dulcețeanu, Prăjiturescu, Versulian, Scrisorescu, Plicurian, Reformian, Clistirescu, Rețetescu, Triluriano, Curcuduș, Mozolescu, Terciulescu, Trînjovici, Sulea... Nedisciplinată, fantezia onomastică devine o mașinărie care produce la nesfîrșit, după principiile locuitorilor celebrei insule Laputa și cu metodele hahamului din Beligrad care ne spune tot Caragiale era nașul Clapon-ului! Este în aceste propuneri onomastice și o supunere benevolă a autorului la orizontul de așteptare caracteristic publicului vremii și de care profitau multe publicații de duzină, dar în marea
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
din poloboacele cu caneaua lăsată dinadins deschisă de cei care își umpluseră gălețile. Poate fiindcă bubuiturile tunurilor abia se mai puteau desluși, o bucurie delirantă cuprinseră pe toți. Gâlgâia în beregăți coniacul sângerui din bidoanele umplute mereu. Numai Moses, băiatul hahamului, care ori de câte ori murea vreunul dintre noi plângea de mila lui, căzuse leșinat, după ce scăpase dintre genunchi o gâscă pe care o crestase cu briciul de vreo douăzeci de ori, fără să-i izbutească operația rituală. În fața popotei improvizate la primăria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
Pripas, tatăl lui George 22. Bulbuc - soția lui Toma 23. Burlacu Toader - țăran din Pripas 24. Butunoiu Simion - fost învățător în sat, pensionar 25. Butunoiu - nevasta lui Simion, 26. fiica lui Butunoiu - cea dintâi dragoste a lui Ion 27. Cahan - haham în Jidovița și fiicele sale 28. Căldăraru Alexe - notar în Măgura 29. Cântăreanu - notar în Lușca 30. Cercetașu Floarea - soția lui Macedon Cercetașu, una din pețitoarele lui Ion Glanetașu 31. Cernatony - inspector, prieten cu Zaharia, pe care l-a numit
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
fost coordonate de câțiva oameni ai Moscovei, cu misiuni precise în România interbelică. Printre aceștia, un personaj sinistru, cu o ascensiune fulminantă, apare în peisajul vieții sociale, de la începutul anului 1933. Este vorba de Ana Pauker, de etnie evreiască, fiica hahamului Robinsohn, născută în anul 1895, în București. Cartierul unde a văzut lumina zilei această femeie, cu alură de comisar bolsevic, era unul mizer, cu nume predestinat promiscuității clandestine, Crucea de Piatră. Fiind prima născută în familia sa, a fost alintată
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]