51 matches
-
moșiile Craiovestilor. Vlad Vintilă a pierdut tronul după ce l-a obținut sprijin de la Craiovești. În timpul domniei lui Radu Paisie, Brăila a fost ocupată de turci. Mircea Ciobanul, care a întreținut relații bune cu turcii, a fost înlăturat de Radu Ilie Haidăul cu sprijinul lui Castaldo. Pătrașcu cel Bun, sprijinit de Alexandru Lăpușneanu, la ordinul sultanului, a intrat cu armata în Transilvania și l-a restabilit la conducere pe Szapolyai. Petru cel Tânăr a învins facțiunile boierești cu sprijinul turcilor, însă fiind
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
acest timp copiii din sat se urzicau (se loveau cu urzici). Folclorul coregrafic și muzical din sat se încadrează în stilul sud-transilvănean. Între creațiile coregrafice locale cel care a dus faima satului în anii ’70 și ’80 a fost jocul „haidăul“. Grupul de dansatori din sat (acum desființat) a obținut cu acest frumos dans mixt nenumărate premii și a efectuat o serie de turnee în țară și străinătate (Cehoslovacia, Polonia, Ungaria ș.a.). După revoluția din decembrie 1989, în intervalul 1992-2002 populația
Pețelca, Alba () [Corola-website/Science/300264_a_301593]
-
17929 TOBA VALERIA (n. 1959) Tg. Jiu, Str. 9 Mai bl. 18/9 țel. 246532 2522 TUDOSIE MARIA (n. 1954) Tg. Jiu, Str. Unirii bl. 5/2 țel. 213364 094610814 2523 TUTILA VOINEA NICOLAE (n. 1951) Tîrgu Jiu, str. Grigore Haidău, bl. 2, sc. 3, ap. 32 țel. 213733 2525 URSATEANU VASILE (n. 1936) Tîrgu Jiu, str. Grivița, nr. 48 țel. 212286 15484 VĂDUVA ELENĂ (n. 1960) Tg. Jiu, str. 1 Mai nr. 139 țel. 217449 216905 15485 VĂDUVA MARCELA (n.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
aruncat drăcia aia...??! Ești diliu la cap...!!? Ești prost...!?! Ești sonat...?!? Ptiu...! Cabotinule! Vrei la bulău...?!? sar pe el împreună, Poetul și cu Fratele. Desigur, povestea cheii, în sine, este una cât se poate de simplă și de obișnuită. Numai haidăul fanfaron de Năică nu trăsese, precum s-ar fi impus, concluziile logice apte să-l ferească, pe viitor, de alte asemenea inepte trăznăi și necazuri. Acum..., patru anișori sau patru și ceva, pe când Ghiță Criminalul era doar cărpănosul de nea
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
picioare, pe spinare, în cap, unde apucau. Bietul Gheorghiță striga la ei să mă lase în pace, încerca să tragă de ei să-i dea la o parte, dar ce poate să facă un copil de treisprezece ani în fața unor haidăi voinici și în putere? Noroc de Ion Barzu și oamenii lui care s-au băgat și i-au oprit pe descreierații ce voiau să mă azvârle în groapa de fântână săpată de curând. Veni și Gheorghiță de la cai și povesti
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
aici fugari din toate părțile, dezertori, fugari din închisori, și trăiesc departe de cei care i-au cunoscut și pe care i-au vătămat poate, și sunt încredințați că nici justiția, nici nimeni nu-i va căuta pe aici." Un "haidău", un tartor al locului, respiră cruzime: "Faliboga e numele unui fecior boieresc, un fel de bandit scurt, uscat, cu ochi răi. Umbla călare prin toate părțile moșiei cu pușca în spate, era groaza oamenilor. Avea ș-o muiere care, ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Isăcescu, dintre care un Ipatie ar fi fost unul din cei cinci bătrâni înființători ai satului [...] care ar fi făcut bisericuța, mai târziu a familiei Emninovici 1. Declarația unui boier hotarnic consemnează că, la vremea respectivă, ipoteștenii erau prisecari, crâșmari, haidăi și plugari 2, adică oameni care veniseră și se așezaseră pe moșie asumându-și obligații față de stăpânii ei. În ceea ce privește bisericuța familiei, informația este directă: în cele din urmă [...] prin ajutorul locuitorilor și venitul de la cârciumile satului, s-a făcut biserica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Brăila, 1998) a împlinit 70 de ani, ceea ce înseamnă că dedicația mea capătă și o potrivită valoare omagiala. 1 Pe la 1870, tânărul învățat își modifică numele de familie din Hâjdeu în Hașdeu, fiindcă "băgase de seamă că ungurii îi ziceau "Haidău"" ( G. Călinescu, apud Brâncuș [ed.], 1972, p. 56). La naștere primise prenumele Tadeu (după bunicul său), pe care îl va preschimba, prin traducere, în Bogdan (de altfel, într-o vreme, semna și cu echivalentul franțuzesc, Dieu-donné). Petriceicu a fost adăugat
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
ascultă tu aici: „Cini bati noaptea la fenetra me? Jeo sui țațî Marii non te supere!” Ei! Ți-o plăcut? Bre, bre, vorbește Pâcu al nostru o franțuzască de nu pricepi nimic. Apoi cu franțuzasca asta nu te primea nici haidău la vacile lui Bașotă! Ai avut noroc că te-am luat eu tovarăș de cărăușie... că altfel... doar luleaua îi de tine! Mi se pare mie sau ai cam sărit calul, Dumitre? L-am cam sărit, că acu’ chiar am
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
mâncare nu mi-au dat pentru că nu mai aveau nici ei. Într-o vreme, ploaia se mai liniști, însă de undeva, de peste tot, ajungea la auzul nostru un fel de geamăt, un foșnet care era pe lângă noi și mai departe, haidăii au scos nasurile afară, au privit lung și au văzut mergând peste tot vinișoare de apă, furișându-se pe după mușuroaie, pe după buruieni, au privit la drum și au văzut că apa umblă și pe drum, apoi au înțeles că se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
săptămână. Dar după ce s-au cununat, cu popă, s-au așezat la casa lor, adică a tatei. Acolo i-a găsit „expediția” organizată de hoțul cela bătrân - vorbesc de a doua. Cu doi dintre băieți, frații mamei, cu slugi, cu haidăi - toți călări... Tata, om blajin din fire, s-a cam ascuns... - Ascuns? Dar el o furase, ar fi trebuit să... - Să, ce? Mai Întâi, tata nu de frică s-a ascuns - era el cam molicel, cam blândicel, dar nu fricos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
făcea ziuă, cum eram pe cal. Și mă îndreptam spre lanuri. Nu zăream pe nimeni în juru-mi: înaintam la trap prin ierburile pline de rouă. Treceam printr-o vălcică, unde se ridicau abia la fața pământului cele câteva bordeie ale haidăilor și ale feciorilor boierești. Le lăsam pustii, goale, păzite de doi dulăi albi, și, cum dădeam în lumina lanurilor, zăream la stânga, pe un muncel lutos și sterp, morile de vânt. Aveam două mori vechi de vânt în care-mi făceam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
stăpânul. Omul își strânse sumanul la piept și ieși în drum cu baltagul și cu pușca. Ce este, cucoane Coste? —Mă-ntrebi ce este? izbucni îndârjit boierul și își acoperi obrazul cu gluga. Tu știi să te hodinești la foc; haidăii ceilalți, iar nu fac nimica - și trebuie să mă vestească străinii că intră hoți în pădure. Ba pot să-i văd și eu ziua-n amiaza mare, cum mă pradă. Acu o jumătate de ceas am văzut eu, cu ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
-i bun... mormăi moșneagul, mai mult în sine. Nici curtea n-avea împrejmuire. Prin șoproane umblau oameni: argați aduceau caii în grajduri; prin dosul curții trecea o cireadă de vite într-o pulbere deasă, care se înălța până la cer. Glasurile haidăilor sunau necontenit, chemând, îndemnând, amenințând. Din când în când izbucneau sudălmi aspre și vuiau ghioagele în deșerturile vitelor. Câteva tălănci sunau trist, nevăzute, prin pulberea neagră. — Multe vite mai are și boierul nostru!... zise cu oarecare mândrie humelnicul. Ocoliră casa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
depărtare ca două puncte negre. În sărbători oamenii mâncară carne de porc, după datină; cinstiră și băutură. Știau că trec într-un an nou și se înveseleau în căldura bordeielor. Își făcură rândul la mâncare și băutură și ciobanii și haidăii care făceau de strajă în perdele. Iar Faliboga până cătră ziuă și-a cercetat slujbașii, ca să nu fumeze în stuh și paie și să nu cadă între vite. La așa zile mari e îngăduit oricui să se amețească; dar amețeala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
am să văd eu ce cucoș s-a suit în podul grajdului... grăi vătaful c-o voce aspră și răgușită. Întăi pe el vreau eu să-l judec și să-i zbor capul. Măi, Năstasă! strigă el cu putere cătră haidăii din ogradă care dormeau prin șuri; măi Ilie, ia sculați repede și făceți-vă-ncoace!... Tremurând, mută și cu ochii sticlind, Cristina șovăi cătră păretele grajdului. Când se rezemă cu palmele, simți prin bârnele de stejar frământarea celui rămas sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
o rezemă iar în gura podului. Costandin pădurarul se lăsă alunecuș pe ea, apoi se mistui în umbra porții, își deslegă de undeva calul și îndată se auzi tropot. Atunci nevasta vătafului răsuflă adânc, se liniști și privi în juru-i. Haidăii ogrăzii veneau în fugă. Când ajunseră la grajd, își buluciră la un loc capetele mițoase și-și plecară nasurile cătră stăpânul lor căzut. Alexa se mișcă, își ridică de la pământ barba și le spuse cu trudă: —Să știți că m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Într-un câmp deschis și am rămas cu ochii pe grupul de magazii. La un moment dat, ne-a Înghețat sufletul În noi. Nici la trei pași În fața noastră, călcau Înciubotați doi militari ruși. Purtau puștile În mâini precum țin haidăii ciomagul când se plimbă În jurul cirezii de vite. I-am urmărit cu atenție... „Asta-i o patrulă. Trebuie să stăm până ne dăm seama cât durează până vor trece a doua oară” - a socotit Undiță. „Cred că ai dreptate” - l-
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
comisia instituită elabora catagrafia. footnote> alcătuită în anul 1851, ca etapă premergătoare întocmirii catagrafiei din 1852, din care rezultă că și această etapă exista o mare mobilitate a populației, mai ales în rândul căpătăierilor, slugilor, argaților, ciobanilor, văcarilor și a haidăilor, așezați în odăi, al căror număr era de 49, dar și a unor arendași și negustori din starea a III-a stabiliți temporar la Belcești<footnote Ibidem, f. 37r-39r, 185r. footnote>. În afară de aceștia întâlnim între lăcuitorii birnici din Belcești, 2
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
logofătului Ștefan Catargiu”, 3 din Roman, 3 din Boiștea (ținutul Neamț) „...viniți cu oili, ca vremelnicești pi Belcești”, câte unul din Ceplenița, Hăbășești, Miclăușeni, Prigoreni, Sârca, Ulmi, Goești (ținutul Cârligăturii) și Vorona (ținutul Botoșani), dar și alți 8 văcari și haidăi la vitele evreului Herșcu Beiliș din Iași, fără a se preciza din ce locuri veneau<footnote Ibidem, f. 37r-38v. footnote>. Documentul notifică, de asemenea, și prezența temporară la Belcești a posesorului (arendașului, n.ns.) moșiei, căminarul Gavril Cilibiu, precum și a
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
St.Iași, Manuscrise, Gh.Ungureanu, C.Turcu, Manuscrisul 1785. Cuvinte și expresii vechi. Contribuția la istoria culturii românești, București, 1957, f.72r-73r. footnote>, că nu plăteau bir cu satul, nefiind lucrători de pământ, ci erau angajați ca ciobani, văcari, porcari, haidăi, pristavi de vite, argați, jitari, băcani, morari etc. Ulterior, au fost, totuși, impuși la plata capitației, de 30 lei pe an, fiind însă scutiți de havalele (zile de clacă, zile de meremet, n.ns). Prin condiția lor socială, căpătăierii constituiau
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
Moldovei, 203. Tr.885, d 207/1831, f.18v-19r; Ibidem, d 95/1831, f. 269r, 268r. footnote>. Ei aveau turme mari de vite în odăile Praguri, Huc și Poșta Sociei și un număr însemnat de văcari, pristavi de vite și haidăi. Un alt negustor străin, supus austriac, probabil, tot armean, numit Iozin sin Luca Marii, cunoscut și sub numele de Ioji Țăranul, era implicat, în anul 1834, într-un litigiu cu arendașul moșiei Belcești, aga Manolachi Radu, căruia îi oferea drept
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
datele oferite de „tăblița”16 alcătuită în anul 1851, ca etapă premergătoare întocmirii catagrafiei din 1852, din care rezultă că și această etapă exista o mare mobilitate a populației, mai ales în rândul căpătăierilor, slugilor, argaților, ciobanilor, văcarilor și a haidăilor, așezați în odăi, al căror număr era de 49, dar și a unor arendași și negustori din starea a III-a stabiliți temporar la Belcești 17. În afară de aceștia întâlnim între lăcuitorii birnici din Belcești, 2 veniți din Lătăi: (ținutul Botoșani
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
dum(nealui) logofătului Ștefan Catargiu, din Roman, din Boiștea (ținutul Neamț), viniți cu oili, ca vremelnicești pi Belcești, câte unul din Ceplenița, Hăbășești, Miclăușeni, Prigoreni, Sârca, Ulmi, Goești (ținutul Cârligăturii) și Vorona (ținutul Botoșani), dar și alți 8 văcari și haidăi la vitele evreului Herșcu Beiliș din Iași, fără a se preciza din ce locuri veneau. Hrihorov din Târgu Frumos, care avea o prisacă la Belcești, sau evreul orândar Mehăl Naileth, din Hârlău, supus cezaro-crăiesc (austriac, n.ns.), alături de alți patru
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
oamnei fără căpătâi”, pentru că nu aveau casă și nici un trai statornic. Căpătăierii au fost menționați pentru prima oară într-o statistică din 1826, că nu plăteau bir cu satul, nefiind lucrători de pământ, ci erau angajați ca ciobani, văcari, porcari, haidăi, pristavi de vite, argați, jitari, băcani, morari etc. Ulterior, au fost, totuși, impuși la plata capitației, de 30 lei pe an, fiind însă scutiți de havalele (zile de clacă, zile de meremet, n.ns). Prin condiția lor socială, căpătăierii constituiau
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]