2,077 matches
-
Mihai Eminescu” din București, scriitorul clujean Ionuț Țene a lansat cartea: „Valeriu Gafencu. O biografie teologică a Sfântului Închisorilor”, apărută recent la Editura Casa Cărții de Știință, Cluj. Activitatea a fost organizată de Fundația „Ion Gavrilă Ogoranu”, Asociația „Gogu Puiu”, Haiducii Dobrogei, NapocaNews și Liga Scriitorilor. Printre invitații de onoare s-au aflat: Florin Dobrescu, secretarul Fundației „Ion Gavrilă Ogoreanu”, preotul Nicolae Bordașiu, istoricul Marius Oprea, care au făcut și aprecieri la adresa cărții, a autorului și a lui Valeriu Gafencu. Ionuț
LANSARE DE CARTE „VALERIU GAFENCU. O BIOGRAFIE TEOLOGICĂ A SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR” de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1466955851.html [Corola-blog/BlogPost/368533_a_369862]
-
brad înalt de pe crengile căruia a trecut fără nici un fel de dificultate în bradul următor, până când a pierdut-o din ochi. Rică porni din nou la drum închipuindu-se nici mai mult nici mai puțin, decât un temut căpitan de haiduci care se duce să își adune vitejii și să se lupte cu zmeii. Nu, nu e bine. Haiducii nu s-au luptat niciodată cu zmeii. Numai cu poterele pe care le-au biruit totdeauna. Sau și mai bine, un Făt-frumos
RICĂ NĂZDRĂVANUL de ION UNTARU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Rica_nazdravanul.html [Corola-blog/BlogPost/356729_a_358058]
-
-o din ochi. Rică porni din nou la drum închipuindu-se nici mai mult nici mai puțin, decât un temut căpitan de haiduci care se duce să își adune vitejii și să se lupte cu zmeii. Nu, nu e bine. Haiducii nu s-au luptat niciodată cu zmeii. Numai cu poterele pe care le-au biruit totdeauna. Sau și mai bine, un Făt-frumos pornit să o salveze pe Ileana Cosânzeana, răpită de zmeul cel rău și ascunsă într-un castel cu
RICĂ NĂZDRĂVANUL de ION UNTARU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Rica_nazdravanul.html [Corola-blog/BlogPost/356729_a_358058]
-
Înspre ea și-acum cărarea suie, Sunt obosit și trist ca o statuie Și-i tot mai șubred piedestalul meu. Poștașul îmi aduce iar facturi, Stau pretutindeni vameșii la pândă, Toată viața le-am plătit dobândă, Aș vrea să fiu haiduc peste păduri. Prin gândurile mele supărate În fapt de seară trece domnul Kant, Nici mie nu mai vreau să-mi fiu girant, Mi-e sufletul rănit de-atâtea rate. Dar până-n ceasul când o să mă mut Îmi voi duce pe sub
POEME DE VARĂ 2012 de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 by http://confluente.ro/Nicolae_nicoara_horia_poeme_de_vara_nicolae_nicoara_horia_1342171221.html [Corola-blog/BlogPost/347919_a_349248]
-
vrut ca să mai știe de un alt bărbat în toată viața ei. Țața Maruța lui Năstase și-a împlinit zilele lui Dumnezeu și copiilor în portul românesc pe care nu l-a lepădat nici în coșciug ... Spunea povești adevărate cu haiduci, femei în amar și vieți de sfinți. Cu voce în trezie cânta-n biserică cu strălucire smerită iar strănutul ei se auzea-n tot satul, brazii își legănau cetini mirate și ecoul îl întorcea grăbit cu urări de sănătate. Și
MĂRII DE POVESTE ÎN RUCĂRUL VECHI (III) DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Marii_de_poveste_in_rucarul_vechi_iii_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/355727_a_357056]
-
soții. Am venit pe lume nu departe de Brâncoveni, satul martirilor pilduitori. Prin acest ținut l-au purtat pașii pe Iancu Jianu, cutreierând în sus și-n jos pe malurile Oltețului. Numele comunei vine de la Voinea, unul din oștenii celebrului haiduc oltean. În acest tărâm, cuprins între Balș și Caracal, bogat în păduri de stejar și zăvoaie virgine s-a născut Romuliana, mama împăratului roman Galeriu (Galer, Doamne, lerui, ler). Mai sus de satul meu, pe Olteț, veghează întru credință străveche
ÎNTÂLNIRE CU DOMNUL ION CREȚEANU de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 by http://confluente.ro/milena_munteanu_1467943319.html [Corola-blog/BlogPost/341022_a_342351]
-
cu cât se străduiește mai tare să o ascundă, pe-atât urlă ea mai tare și face semne disperate de undeva, din nevăzut... (Capitolul II, p. 29) Străbunicul cel falnic al Alexandrei-Svetlana, impunător ca un dac dârz, cu trăsături de haiduc, cu credința de cremene, neclintită, Eroul care și-a salvat confrații, pe cei aproape 1.000 de români aflați în trenul istoric ce trebuia să integreze cu prezența lor, unitatea de Neam a celor peste o sută de mii de
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1456395307.html [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
mea. Gând am avut pentru multe, am hălăduit pe întinderile învolburate ale mărilor și oceanelor lumii, am cochetat cu cascadoria exact când fostul mare cascador Pascu a fugit afară (îl dubla ca numeni altul pe F.P în scenele din Haiducii lui Șaptecai și Zestrea domniței Ralu), alături de bunul meu prieten Ion Pampu am tras și eu câteva șarje „cavalerești” și chiar câteva cadre cu „răspopitul” și regretatul Toma Caragiu, apoi m-am retras pentru că satisafacțiile erau ele mari, însă banii
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 by http://confluente.ro/Jurnalul_unui_om_neinsemnat_iii_fragmente_.html [Corola-blog/BlogPost/366947_a_368276]
-
satul Pleșești, terminată abia în anul 1791. Despre zidirea acestei mănăstiri nu se cunosc date concrete; dar din generație în ge- nerație, pe cale orală, de-a lungul veacurilor, au circulat mai multe variante: a) Mănăstirea ar fi fost construită de haiducul Dragu, care se ascundea în hățișurile Pădurii Balaciu, ce se întindea până aproape de locul unde a hotărât să ridice mănăstirea și în stufărișul unei bălți de mari dimensiuni, care azi îi poartă numele: Balta Dragului. Legenda spune că aici, în
MONUMENT ISTORIC de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1412740524.html [Corola-blog/BlogPost/341067_a_342396]
-
a hotărât să ridice mănăstirea și în stufărișul unei bălți de mari dimensiuni, care azi îi poartă numele: Balta Dragului. Legenda spune că aici, în baltă, s-ar afla un butoi plin cu galbeni, pe care i-ar fi ascuns haiducul, după ce a construit trei biserici. Banii îi avea de la boierii pe care îi tâlhărea în pădure în drumul lor spre Târgul de la Râureni, spre Băbeni sau Râmnic. O întâmplare asemănătoare am citit-o în nuvela „În pădurea Cotoșmanei„ din volumul
MONUMENT ISTORIC de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1412740524.html [Corola-blog/BlogPost/341067_a_342396]
-
boierii pe care îi tâlhărea în pădure în drumul lor spre Târgul de la Râureni, spre Băbeni sau Râmnic. O întâmplare asemănătoare am citit-o în nuvela „În pădurea Cotoșmanei„ din volumul „Lângă apa Vodislavei„ de Gala Galaction. Numai că Dragu,haiducul, avea și o credință; credința în Dumnezeu. Nu se știe sigur ordinea construirii celor trei bisericii pe axa Roești, Pleșești, Grădiștea. Cert este că la început Mănăstirea din Pleșești n-a avut acoperământ. Avea o singură cupolă lustruită cu lut
MONUMENT ISTORIC de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1412740524.html [Corola-blog/BlogPost/341067_a_342396]
-
Lăpușnei, Vornicenii, Căpriana”. A fost botezat creștinește, în biserica din sat, primind numele marelui ierarh Nicolae. 1934 - 1941: Urmează școala primară din satul natal, unde se remarcă prin strădania de a cunoaște istoria neamului său (mai ales despre voievozi și haiduci), folclorul și obiceiurile folclorice și creștine. Se afla printre premianții clasei, deși își ajuta părinții la muncile câmpului. Amintiri duioase păstrează mamei sale, Vera, pe care o consideră primul său profesor, trecută la cele veșnice la 2 iulie 1936, când
ÎNALT PREA SFINŢIA SA DR. NESTOR VORNICESCU – MITROPOLITUL OLTENIEI (1927 – 2000)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_inalt_prea_sfintia_sa_dr_stelian_gombos_1337321823.html [Corola-blog/BlogPost/358848_a_360177]
-
brusc să invoce sindromul Bambi, iar doamne respectabile, care și-au sacrificat nepoții pentru o carieră dedicată „celor mulți”, adoptă culori și mine sumbre ce duc cu gândul la pădurile desfrunzite din noiembrie. Răzleț, apare chiar și specia hieratică a haiducului de laborator, aflat veșnic în goană, pe căluțul său de lemn, și agitând amenințător sabia de molid din dotare. E cât se poate de firesc ca acest grup eclectic de pretinși prigoniți politic să își dorească stoparea cu orice preț
Glonțul de diamant by https://republica.ro/glontul-de-diamant [Corola-blog/BlogPost/338975_a_340304]
-
brusc să invoce sindromul Bambi, iar doamne respectabile, care și-au sacrificat nepoții pentru o carieră dedicată „celor mulți”, adoptă culori și mine sumbre ce duc cu gândul la pădurile desfrunzite din noiembrie. Răzleț, apare chiar și specia hieratică a haiducului de laborator, aflat veșnic în goană, pe căluțul său de lemn, și agitând amenințător sabia de molid din dotare. Iulian Lepa Posibila discreditare a unor magistrați cu trecut tulbure mai urmărește, pe lângă timorarea unor judecători sau procurori implicați în cazuri
Glonțul de diamant by https://republica.ro/glontul-de-diamant [Corola-blog/BlogPost/338975_a_340304]
-
în vânt turiștii pe tot ce e exotic Și vom lăsa mesaje în alfabetul gotic Iar dacă n-avem bani de masă, de chirie Om face rost cumva măcar de-o farfurie Din cele zburătoare ce fac experimente, Conduse de haiduci sau poate de Terente Dar să pândim momentul când luna e-n eclipsă Să cerem de la nasa pe vară o elipsă Și-o să-i privim de sus pe cei ce azi ne-njură Să nu cădem de teamă, la ei
NU-MI MAI CĂLCA PE VISE de ION UNTARU în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Nu_mi_mai_calca_pe_vise_.html [Corola-blog/BlogPost/359608_a_360937]
-
Episcopiei din Râmnicu Vâlcea, iar între 1820 si 1821 a predat limba elina la Școala Mitropoliei din București.La 21 de ani, intelectualul și idealistul Poenaru, lasă călimara cu cerneală de o parte și se înrolează într-un grup de haiduci, care luptau pentru drepturile românilor. După prima luptă, haiducii realizează că Poenaru este "domnișor", foarte puțin priceput în lupta acerbă a armelor și îl prezintă lui Tudor Vladimirescu, ca pe o pasăre rară printre haiducii codrului. Tudor Vladimirescu însă îi
PETRACHE POENARU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 by http://confluente.ro/Petrache_poenaru.html [Corola-blog/BlogPost/349729_a_351058]
-
a predat limba elina la Școala Mitropoliei din București.La 21 de ani, intelectualul și idealistul Poenaru, lasă călimara cu cerneală de o parte și se înrolează într-un grup de haiduci, care luptau pentru drepturile românilor. După prima luptă, haiducii realizează că Poenaru este "domnișor", foarte puțin priceput în lupta acerbă a armelor și îl prezintă lui Tudor Vladimirescu, ca pe o pasăre rară printre haiducii codrului. Tudor Vladimirescu însă îi propune să i se alăture, intuind meritele intelectuale ale
PETRACHE POENARU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 by http://confluente.ro/Petrache_poenaru.html [Corola-blog/BlogPost/349729_a_351058]
-
înrolează într-un grup de haiduci, care luptau pentru drepturile românilor. După prima luptă, haiducii realizează că Poenaru este "domnișor", foarte puțin priceput în lupta acerbă a armelor și îl prezintă lui Tudor Vladimirescu, ca pe o pasăre rară printre haiducii codrului. Tudor Vladimirescu însă îi propune să i se alăture, intuind meritele intelectuale ale acestuia, care, în numai câteva săptămâni, ajunge să devină chiar omul de taină al lui Tudor Vladimirescu și șef al cancelariei. Conștient că o luptă se
PETRACHE POENARU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 by http://confluente.ro/Petrache_poenaru.html [Corola-blog/BlogPost/349729_a_351058]
-
programata pentru 8 septembrie 1871, dar Petrache Poenaru fiind bolnav, discursul de recepție, intitulat „Gheorghe Lazar și Școala Română”, a fost citit de prietenul sau Gheorghe Sion. În acest discurs spunea"că cele 5 luni cât a fost pandur și haiduc i-au schimbat complet destinul și va păstra toată viața în inimă acele clipe mărețe". S-a stins din viață la 2 octombrie 1875, la 76 de ani, și a lăsat în urma sa o operă socială imensă și de o
PETRACHE POENARU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 by http://confluente.ro/Petrache_poenaru.html [Corola-blog/BlogPost/349729_a_351058]
-
drag și sfânt. A plătit cu viața, curajul, demnitatea, credința și dragostea sa. Cioplit din voioșia cristalină a cerului, Ion Golea a înmugurit în pădurea verde de la Fetea. În el nu s-a prohodit senzația primejdiei, căci s-a durat haiduc al cruntelor bejenii, care s-au ridicat împotriva rânduielilor creștine. Și-a încropit din descătușări cărări de luptă pentru a deschide zările speranțelor. Și-a zăvorât toate filele din albumul destinului cu pecețile credinței Zilele sale, cenușeresele, le-a mocnit
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
în alb - Semnu-mpăcării Constatare Fructe-n pădure În seciuri zmeura coaptă Ațâță urșii Nostalgie De la primul fior Cum a trecut iubirea- Pleoapa-mi tremură... Climă Miros de pospai Izvor de apă secat Vreme coclită Amprentă Prin codrii de fag Chimirul haiducului Chiot de mândre Monitor Dăltuind piatra Învelește suflarea Limba ceasului Referință Bibliografică: Monitor / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 418, Anul II, 22 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
MONITOR de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 by http://confluente.ro/Monitor_george_nicolae_podisor_1329894714.html [Corola-blog/BlogPost/346820_a_348149]
-
De știu cum cântă pasărea măiastră. Întrebat-am munții de au ascultat A fluierului jale cum vatra și-a cântat Și toate împreună răspuns-au deodat’ C-aici românul fost-a stăpânul neîncetat. Cărările de munte încă mai păstrează Urmele haiducilor ce vremea le veghează Și cântecul din fluier și doinele cântate Rămas-au peste veacuri ecourile sacre. Cutreier poteci milenare Prin istoria neamului meu cel viteaz... Și-n urmele pașilor lui mi se pare C-aud al eroilor glas. Cluj Napoca
URMELE NETĂCERII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1440067565.html [Corola-blog/BlogPost/373495_a_374824]
-
aveam televizor. Doar un tranzistor amărât, agățat de o creangă, mai mult țipa și hârâia, decât cânta. Cât timp ne frigeam în țepușe cina, eram la “Înșiră-te mărgărite” despre câte în lună și în stele... Ne simțeam ca niște haiduci, fără grija zilei de mâine. Așteptam doar ca zdrăngănitul clopoțeilor, atașați la bambinele fosforescente să ne trezească vigilența. De fapt, aceste bambine erau niște brățări vândute copiilor pe litoral, la tarabele din stațiuni, mai ales când se plimbau seara. În
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444627371.html [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
la un ultim pahar cu bere, mai aruncam, din când în când, câte o mână de sare pe foc, să facă scântei și să îndepărteze țânțarii. Parcă aveam un foc de tabără pe o insulă pustie și semănam cu doi haiduci, rătăciți de pe malul mării, prin coclaurile deltei. Numai că romantismul acesta nu ținea mult: cum părăseai perimetrul focului, cum te atacau țânțarii în haită... Am mai prins amândoi câțiva pui de somn, cel mai mare având puțin peste kilogram, trofeul
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444627371.html [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
picură mireasma sfântă a acestui Neam Dacoromân, multimilenar și arhibinecuvântat, Dumnezeu luă rotunjimea horei, legănarea apei, tremurul căprioarei, îmbrățișarea dorului, tulnicul doinei Oltului, surâsul soarelui, cutezanța ierbii, broderia florilor, murmurul baladei Jiului, bocetul codrului, firul legendei Dunării, zborul pescărușilor, semeția haiducului, zurgălăii Colindului, neastâmpărul codobaturei, zbuciumul Nistrului, vârtejul vântului, splendoarea dansului, nestatornicia cucului, sfiala fecioarei, nectarul mierii, sprâncenele spicului bălai, minunăția albinei, văpaia focului, iuțeala gândului, caierul norilor, borangicul stelelor, majestatea păunului, trilul ciocârliei, voronețul liliacului, lacrima smirnei, mustul ciorchinelui, gingășia
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]