101 matches
-
Ocnei și legănatul în ștreang al lui Sârbu din final. Succes de public marcat de aproape nouă milioane de solicitări la casele de bilete.”" Analizând acest film, Andrei Gorzo a catalogat "Haiducii" drept un film cu multiple calități, însumate astfel: "„«Haiducii» are sânge în vine și are viteză, are (prin amabilitatea Margăi Barbu) o temperatură erotică mult peste medie, are un aer de amenințare serioasă (insuflat de Amza Pellea din postura sa de personaj negativ), are chiar și un pic de
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
Filmările au fost realizate într-un cadru natural spectaculos, pe ritmurile unei muzici cu inflexiuni haiducești. Filmul a „prins” la public, determinând realizarea de continuări. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Haiducii intervin energic pentru a împiedica transportul unor pâlcuri de copii furați din sate românești, pentru desfătarea pedofililor stambulii. După mazilirea soțului ei, Doamna Heracleea fuge cu bijuteriile care vor rămâne motor și pentru episoade următoare, iar Anița se perpelește în
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
la care se mai adaugă contribuția altor lăutari. Moare în 1887 în Brăila. Este străbunicul pianistului de jazz Johnny Răducanu. Lui Petrea Crețul Șolcan toate genurile populare i-au fost la fel de apropiate. Fie că era vorba de cântecul haiducesc ("„Copii haiduci"; "„Doina haiducului”"; "„Iancu Jianu”"; "„Ispita”"; "„Haiducul”"; "„Toarnă, Neago”"; "„Vânătorul”", "„Bogatul și săracul”"; "„Macoveiul”"), fie de spiritualele cântece de lume ("„Măritișu”"; "„Bărbatul urât”"; "„După măritiș”"; "„După însurătoare”"; "„Lume, lume, soro, lume”"), fie de inspiratele doine ("„Dorul greu”"; "„Căința”"; "„Jelui-m-aș
Petrea „Crețul” Șolcan () [Corola-website/Science/324301_a_325630]
-
care le evoca în mod regulat, faptele fiind deformate, puterea arătându-i pe luptătorii anticomuniști drept niște vulgari tâlhari la drumul mare, în solda puterilor imperialiste externe. Dispersați, dar numeroși, acești oameni constituiți în mici grupuri înarmate se auto-denumeau uneori „Haiduci”, refugiați în Munții Carpați, unde se vor ascunde timp de zeci de ani din fața autorităților. Unul dintre ultimii combatanți a fost eliminat în Munții Banatului în 1962, în timp ce un alt luptător din Munții Făgăraș a fost capturat în 1976. Rezistența
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]
-
le dădeau mâncare și informații. Fără un astfel de sprijin, nici una dintre insulele de rezistență nu ar fi putut funcționa pe termen lung, în unele cazuri chiar până la 15 ani. Membrii Rezistenței armate nu erau numiți "partizani" de către populație, ci Haiduci, termen care desemnează bandiții generoși, considerați eroi populari. Rezistentul și legionarul Ion Gavrilă Ogoranu, care a condus un grup de rezistență în Munții Făgăraș între 1948 și 1956 și a fost prins de-abia în 1976, descrie cu lux de
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]
-
să se prezinte la el. După două zile GRIȘENKA și IVAN, cam verzi la față Își bâțâiau genunchii În fața tătucului. Acesta era negru de furie și le răcni În față: Băi, netrebnicilor, pe unde v-ați apucat, mă, s-o haiduciți!? În ROMÂNIA băi, cretinilor!? Păi, băiii, dovlecilor, voi nu știți că acolo noi avem tot petrolul, gazele, băncile, fabricile de aluminiu, combinatele de oțel, toată rețeaua de distribuție a carburanților, proprietăți imobiliare și podgorii, sau că românii sunt singurii care
Editura Destine Literare by Mihai Batog-Bujeniță () [Corola-journal/Journalistic/81_a_327]
-
vechea denumire de arnăuți, pentru că, între timp, țarul dă sfoară în țară că înrolează volunari, panduri, contra unei solde foarte atrăgătoare. Imediat apar voluntari din toate colțurile țării, dornici să lupte cu turcii. Majoritatea celor înrolati sunt, de data aceasta, haiduci dar printre ei apar și arnăuți și alte categorii de oameni. Într-o singură săptămână, numărul pandurilor înrolați atinge cifra de 50.000, care erau împărțiți în cete de 1000-1500 de oameni, sub conducerea unor căpetenii alese de ei, în
Haiduci și panduri din Oltenia () [Corola-website/Science/300002_a_301331]
-
elită în care este lansat în 1997 albumul “Am dormit prea mult” (produs de Electrecord, compozitor Dragoș Docan), ultimul album al “vechiului Krypton”, hit-uri: “Va fi rândul tău” ( “Într-o zi”, piesa preluată ulterior și de trupele “El Negro”, “Haiducii”. “Oxygen”), “Am dormit prea mult”, “Satul de tot și toate”, “Sunt vinovat” (preluată și de Aurelian Temișan), “Ziua Schimbării”. “Cioară”, “Fără bani”, “Cântecul nebunului”, “Sunt foarte rău”. În 1999, “vechiul Krypton” își încetează activitatea, fiecare dintre membrii continuandu-si cariera
Krypton () [Corola-website/Science/313019_a_314348]
-
mii de variante de fiecare interpret (rapsod și lăutar). Melodia baladelor este mai stabilă decât textul lor. Actualmente, majoritatea baladelor din Gorj sunt interpretate de Cristian Geagu-Cătăroiu, nepotul lăutarului Petre Geagu. Din repertoriul său fac parte balade din toate categoriile: haiducești, vitejești („Ghiță Cătănuță”) și, mai ales, sociale („Uncheșelul”, „La nuntă la Vijulan”, „Bărbatul meu nu este mort”, „Gogin din Buduhala” ș.a.). Două dintre acestea sunt cântări „clasice”, răspândite în Oltenia rurală: „Ce faci moșule-n grădină?” (sau „Uncheșelul” / „Moșnegelul”) și
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
ruși și personalități pariziene. Sub această influență Botev se remarcă și ca poet și ca revoluționar democrat. Multe dintre poeziile sale sunt îmbibate cu zel revoluționar și determinare cum ar fi “Rugăciunea mea” ("Moyata molitva"), “La revedere” ("Na proshtavane"), “Hajduks” ("Haiduci"), “În tavernă” ("V mehanata"), sau, “Lupta” ("Borba"). Altele sunt romantice, balade (Hadzhi Dimitar, poate cea mai bună poezie a sa). Monumentul Botev din Vrața În fiecare an exact la ora 12:00 pe 2 iunie, sirene peste tot în țară
Hristo Botev () [Corola-website/Science/298490_a_299819]
-
La sărmani da ajutoare”" </poem> Născut în 1670 că fiu de mici nobili români din Măgoaja în fostul comitat Solnoc-Dăbâca, conform legendei intra în conflict cu nobilii regionali și decide să lupte împotriva nedreptăților sociale. Fuge în codrii Maramureșului și „haiducește”. Cu anii, terorizează nobilii locali, care vor să-l prindă, dar, potrivit legendelor, reușește să scape de fiecare dată. Potrivit datelor existente, Grigore Pîntea, fiul lui Cupșa Pîntea și al Malinei (n. Costan), s-a născut în satul lăpușean Măgoaja
Pintea Viteazul () [Corola-website/Science/300052_a_301381]
-
dialoguri de ambiție cripto-literară în care până și un nevolnic idiot domnesc se exprimă astfel: „Nu mi-e tată! În mine nu hărnicește sângele lui...” Remarcabilă, doar, prezența Olgăi Tudorache. Filmul a adus 5.300.000 de spectatori.”" Seria Haiducii ("Haiducii", "Răpirea fecioarelor" și "Răzbunarea haiducilor") a fost distinsă în 1971 cu trei premii ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN): Eugen Barbu a primit Premiul pentru scenariu (împreună cu Titus Popovici) - pentru filmul "Facerea lumii" și contribuția la seriile "Haiducii" și "Urmărirea
Răpirea fecioarelor () [Corola-website/Science/309267_a_310596]
-
Vidra (în maghiară: "Alsóvidra") este o comună în județul Alba, Transilvania, România, formată din satele Băi, Bobărești, Bogdănești, Bordeștii Poieni, Culdești, Dealu Goiești, Dos, Dosu Luncii, Dosu Văsești, Drăgoiești-Luncă, Ficărești, Gligorești, Goiești, Haiducești, Hărăști, Hoancă, Jeflești, Lunca, Lunca Bisericii, Lunca de Jos, Lunca Goiești, Lunca Vesești, Modolești, Nemeși, Oidești, Pitărcești, Pleșcuța, Poieni, Ponorel, Puiulețești, Runc, Segaj, Urdeș, Valea Morii, Văsești, Vâlcăneasa, Vâlcești, Vârtănești și Vidra (reședința). Este situată în partea nord-vestică a județului
Comuna Vidra, Alba () [Corola-website/Science/310099_a_311428]
-
calea Moldovei. Datorită aceluiași tratament din partea baronului, alți locuitori ai satului au ales calea haiduciei. Cel mai cunoscut dintre aceștia a fost Pavel Handrea. Acesta, precum Pintea Viteazul, și-a format o ceață de 12 flăcăi, împreuna făcându-și veacul haiducind în împrejurimile Topliței, având ca si cartier general stăncile de la Ciobotani. După o îndelunga haiducie, în care au jefuit trăsurile bogaților care se îndreptau spre Borsec, în cele din urmă și aceștia au fost obligați să se refugieze în Moldova
Maiorești, Mureș () [Corola-website/Science/300587_a_301916]
-
lui Tudor Vladimirescu. Împreună cu alți panduri din subordine, s-au ținut de răzbunări împotriva boierilor și slujbașilor domnești. Aflând de faptele lor, Tudor Vladimirescu a decis să-i aducă lângă el. După moartea lui Tudor Vladimirescu, Gheorghe Magheru a mai haiducit câțiva ani, apoi a fost înrolat în armată, unde a fost avansat rapid în grad datorită calităților sale. A fost membru al Societății secrete masone "Frăția", 1840, alături de Nicolae Bălceascu, Ion Ghica, Christian Tell, care conspira împotriva prințului Bibescu. A
Gheorghe Magheru () [Corola-website/Science/300004_a_301333]
-
27 - 6 714 fizicește 3 - - - - 3 franțuzește 26 9 1 - 5 41 frățește 35 1 - - - 36 fulgerește (rar) - - - - - 0 funcționărește (I) - - - - - 1 gazetărește - - - - - 0 golănește 3 1 - - - 4 gospodărește 13 3 - - - 16 gramaticește (C) 1 - - - - 1 grecește 9 10 - - - 19 haiducește 8 - - - - 8 hoțește 1 - - - - 1 hoțomănește (rar) - - - - - 0 husărește (înv.) - - - - - 0 ideologicește (înv.) - - - - - 0 iepurește 2 1 - - - 3 indienește (C) 2 - - - - 2 inginerește (C) 4 1 - - - 5 intelectualicește 1 - - - - 1 istoricește (rar) 17 4 - 2 - 23 italienește 10 - - - - 10 împărătește
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
lobul urechii și aduce un alt univers mai aproape de tine prin cuvinte 12 mai 2011 Liniștea de la capătul veșniciei... alunecau fâșii de cer pe umerii calzi părul tău foșnea ca o pădure provocator enigmatic insinuant îmi treceam degetele prin el haiducind tăcut fără să fluier a libertate în spate meu se prăbușea veșnicia lamă de jungher ascuțită mă rodeau cariile timpului fiecare an însemna un geamăt duceam pe trup semnele îndepărtărilor repetate de mine însumi ai fi putut să îmi ghicești
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
dau socoteală, dar nu s-a întîmplat. Sînteți un cinic, domnule Vlădeanu spune calm și apăsat Muraru, privindu-l lung. Cinic, nu cred; violent, cu siguranță; e ceva genetic; străbunul meu de pe la 1800 se zice că era haiduc; două zile haiducea iar cinci se odihnea, în fiecare zi cu cîte una dintre cele cinci grații ale boierului Caraiorgu; așa scrie în Spovedania de la Mănăstirea Bunavestire rîde Mihai ca de o glumă bună, în timp ce se ridică din scaun și merge la fereastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
țâșnesc, fără să pregete, în picioare, printre care și Bogdănel, trezit buimac din somn, de lumină, de rumoare și de brusca lor agitație! Nu te mișca, că trag! Trag...! țipă isterizat Mânecuță, luându-l pe Vierme în cătarea pistolului smuls haiducește din toc, cu riscul de a-și ciurui și propriul șef, aflat numai la un cot distanță, față de țintă. Ești arestat! Sandule...! Săndele, anunță, telefonează, cheamă repede întăriri... Trupele speciale, jandarmii, mascații, o ambulanță... Mișcă-te! Nu sta, fă ceva
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Argeș”, „Revista de etnografie și folclor”, „Limbă și literatură”, „Philologica”, „Ramuri” ș.a. Elev al lui D. Caracostea, N. are o contribuție deosebită la culegerea folclorului oltenesc și muntenesc. Pe lângă tipurile clasice de balade, colecțiile sale conțin, în special în secțiunea „haiducești”, un număr însemnat de piese noi sau mai rar atestate în alte culegeri. Publicarea variantelor locale contribuie la cunoașterea mai temeinică a zonei cercetate. În secțiunea liricii apar mai toate subdiviziunile: cântece de sărăcie și revoltă, cântece haiducești, cântece de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288459_a_289788]
-
irlandeze), Young (prima Noapte) - unele publicate, altele nu. Din rusește a transpus din Derjavin, Jukovski, Pușkin (Șalul negru, Cârjaliul, La Maria) și împreună cu Al. Donici, din Antioh Cantemir (Satire și alte poetice compuneri, 1844) și din A. F. Veltman (povestirea haiducească Tunsul, iscălită Radul Curălescu). A mai tălmăcit din Alphonse Karr și Edmond About. Într-un fragment de memorial din „Propășirea”, Călătoria arabului patriarh Macarie de la Alep la Moscova, e pus la contribuție un text rusesc al lui P. Saveliev. Fragmente
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
voi spune eu, cât se poate de curând că sunt gata să te-ascult. Anul Nou Ah! Ce moșneag îndrăzneț că ai să mă cercetezi că de nu mi te-ndoiești că pe loc te nimicesc, căci sunt Anul Nou. Haiducii Anul Nou, te felicităm! Anul Vechi Ah! Ce necaz și ce belea s-a încâlcit în cinstită barba mea, căci numai cel de sus va ști când dracu s-a mai descâlci, dar tu tânăr, tinerel ai ac pentru cojocul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
trage singur eu Tra, la, la, la, la, la, la Bujor Măi, Codrene, fătul meu iată ce te sfătuiesc eu, cu o vorbă și-un cuvânt, ca mă duc de viu în mormânt! Mă, tu cu viață să rămâi și haiducii să-i aduni și să lupți, să lupți mereu precum am luptat și eu, măi frate, până voi cădea la moarte. Codrean Ah! Căpitane, căpitane, cuvintele tale m-au cu prins o mare jale și povața ta mi-a rupt
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
moarte. Codrean Ah! Căpitane, căpitane, cuvintele tale m-au cu prins o mare jale și povața ta mi-a rupt inima, cum îmi spuneai tu mie, că te duci de viu în mormânt, iar eu cu viața să rămân și haiducii să-i adun, când am o pungă ghiftuită de prin munți agonisită, eu în mâna ta voi da și din lanțuri vei scăpa. Bujor Îți mulțumesc, măi dragă, Codrene, că te văd că ții la viața mea! I-a ridică
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
lui Eugen Simion. Limbajul și atitudinea vin, ca și în textele critice, dinspre Petre Pandrea: directe, fără o preocupare specială pentru construcții aluzive și subtilități, concretizate în evaluări concentrate, viguroase și în caracterizări care iau câteodată forma unor acte justițiare „haiducești”. E o manieră care nu a trecut neobservată: „Răzvan Voncu nu se încurcă în nuanțe, spânzură scurt (ca pandurii în varianta Ion Barbu), propozițiile lui merg la țintă. Este cât se poate de imprudent, nu-și ascunde gândurile, aleargă de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290642_a_291971]