101 matches
-
iar valuri tandre fără soț treceau prin fiecare beteală simplă gând și foc în amăgiri sihastre să fie joc ba nu e joc când ai pe umeri astre e-o lume-n care troienesc zăpezile regale și gerul mult prea haiducesc tot scutură petale într-un colind ca-ntr-o paradă doi brazi de dor (un brad și-o bradă) se sărutau amețitor și ce decor (Crăciunul ăsta e al lor) Referință Bibliografică: și ce decor / Gina Zaharia : Confluențe Literare, ISSN
ŞI CE DECOR de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351603_a_352932]
-
Ministerul Finanțelor, ANAF și regii naționale. Specialiștii estimează că numai revenirea la plăți normale în aceste sectoare ar aduce la buget câteva zeci de milioane de lei noi. Guvernul trebuie să găsească soluția de a intra în legalitate și acești ”haiduci” care se cred stat în stat și fac ce le trece prin cap cu banii întregii națiuni. 46] Persoanele cu pregătire modestă și fără ”pile” nu reușesc să acceseze fonduri europene, în ciuda faptului că le merită și le-ar fructifica
PROGRAM DE PREVENIRE A GENOCIDULUI DIN ROMÂNIA de PAVEL CORUŢ în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351665_a_352994]
-
de refrenele pomenite. Deși...acestea, mereu se adeveresc și mă obligă să îndur cu stoicism tot ce ne-au clocit...”ăștia”. Iar fixația cu femeile noastre îmi scapără scenarii monstruoase: Văd flăcăii noștrii încropind cete de fecioare pe care le haiducesc prin toată Europa. Sau...văd pe marele erou național...care salvează națiunea declarând mobilizare generală: de la nepoatele de șapte ani până la bunicile de șaizeci. Le încolonează pe batalioane și regimente și le trimite în toată lumea, până-n Australia, Alasca și Japonia
FRAGMENT 1 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353097_a_354426]
-
ținea isonul cu „Păi nici noi nu suntem de lepădat”! Și a intrat în horă și cu strigături Adran Păunescu, desre care cineva spuna că „parcă are șăpte guri”. Rapsozi locali, banda lui Bidirel, pauză cerută de mirosul berbecului fript haiducește, de pastramă și fripturi de purcel, de celebrul caș de oaie, udate cu vestita țuică de prună, cu vin deșertat din demingene pântecoase și alintat cu melodii de inimă albastră, cu doine și marșuri sau cântece patriotice pe care cele
UN DEAL S-A SUPĂRAT PE O CĂRUŢĂ... SAU POATE INVERS ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354563_a_355892]
-
vorbele-mi erau păsări, zburând spre umbra lucrurilor răsărită în privirea pământului. Ieri, vorbele-mi erau păsări cu aripile rupte-n silabele îmbrățișărilor atârnate la gâtul sărutului. Azi, vorbele-mi sunt păsări râzând amuzante în hamacul vânturilor ce mi-au haiducit înțelesul destinului. Mâine, vorbele-mi vor fi păsări cu trupul lăută pe lacrima stelelor, cântând recviemul asfințitului. EȘTI AȘA DE FRUMOASĂ Ești așa de frumoasă, că noaptea-ți prinde trupul între genunchi ca pe o frunză căzută în apus. Ești
CU GÂNDU-N BUZUNAR de GEORGE BACIU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357853_a_359182]
-
mea, s-a apropiat de mine și cu energia sa pozitivă m-a propulsat pe primul loc în clasa de băieți pe care o avea sub conducere. Așa am ajuns să dansez în marile spectacole de atunci, baletele „Macul roșu”, „Haiducii”, „Călin” și chiar în „Lacul lebedelor”, în anul 1957. Atunci i-am cunoscut pe maeștrii Vasile Marcu, Tilde Urseanu, care venind de la Moscova au reprezentat baletul sovietic transpus în România. Ei au montat „Romeo și Julieta”, o copie fidelă a
INTERVIU CU MAESTRUL FRANCISC VALKAY, BALERIN, COREGRAF, REGIZOR ŞI PROMOTOR CULTURAL de GEORGE ROCA în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358071_a_359400]
-
se sperie Ursache, strângându-și pumnii. Contactul cu poliția nu-i niciodată de bun augur. Însă căpătă îndată un ton optimist, adăugând: Da’ om ieși noi la capăt cumva! Polițistul aprecie noua personalitate a bărbatului din fața sa, până mai ieri haiducind pe coamele dealurilor, fără anotimp, fără busolă, fără iluzii. Vorbea coerent, tonalitatea îi era distinsă, mimica trăda un caracter puternic, plăcut. Dan luă legătura cu medicul de gardă. Fusese adus cu salvarea, fusese înregistrat sub nume necunoscut, alte date concrete
PROMISIUNEA DE JOI (XI) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344728_a_346057]
-
de cântecele gâzelor care au luat în stăpânire cosmosul și-l descîntă mângâindu-l o evadare triumfală a vieții ca un puls al naturii spre reverie tot mai vale e pe vale și pădurile foșnesc a cai murgi și a haiduci a cerbi și căprioare care zburdă prin omătul ierbii spre tainicile lor izvoare acest fast al primăverii cere pulberi de aripi pe brocarduri fecioare cu sâni puri psalmodiind și divinizând erosul născătoare de zei care rătăcesc prin lume în căutarea
REÎMPRIMĂVĂRARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342085_a_343414]
-
dos de nu-ți vine a crede. Familii prea sărace... o țară anormală... De „sus, de la Palate„ totul în roz se vede. Mă obosește stresul de ani și ani de-a rândul, Că-mi vine să iau calea precum demult haiducii. Sub osul de sub tâmplă așa mă bate gândul Să terminăm o dată cu jaful... cu hoții și cu mamelucii! ION PĂRĂIANU Referință Bibliografică: GÂNDUL / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1602, Anul V, 21 mai 2015. Drepturi de Autor
GÂNDUL de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374839_a_376168]
-
Alba să pornim în strai de sărbătoare Ca s-alungăm de lângă noi pe veci păganii! E mandră țara noastră și-i bogată încă Dar sângerează-n sărăcie tot poporul Și se întreabă cu ochi stinși de jale-adancă, Unde-ați plecat haiduci?..Vă ducem dorul! Întâi decembrie e ziua noastră sfântă ; Bat clopote dar nu mai bat a sărbătoare. Eroii plâng sub cruce, sânge se-nfierbântă, Dar nu mai pot stârpi balaurul cel mare! Și plânge un Mihai sub vatra strămoșească, Si
BAT CLOPOTE DAR BAT A JALE... de DORINA OMOTA în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372964_a_374293]
-
și sufletul îmi prinde a cânta imnul locurilor pure, ce par desprinse din grădini celeste. Uneori, când mă întind pe malul Arieșului, am impresia că dacă întind mâna pot atinge norii grăbiți. Alteori, plimbându-mă prin Cheile Ordâncușei, îmi imaginez haiduci călărind prin pădure pe cai puternici, chiuind de zor, sau, dimpotrivă, ascunzându-se în grotele care se deschid, tot atât de dese pe versanți ca păstrăvii în apa limpede. În fiecare an, mai descopăr câte ceva, că e peșteră, cascadă sau o simplă
NICOLETA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376820_a_378149]
-
din Craiova, lîngă drumul de olac care lega în acea perioadă(pînă în 1852)Cernețiul cu Craiova , urcând de la Bistrița, pe prăpăstioasa Valea Hoțului(denumire păstrată până azi)pe platoul Bălăciței tăind-o drept spre capitala Olteniei, zonă prin care haiducise probabil ctitorul bisericii de la Broscari. Desigur, lumea în care trăia Tudor era circumscrisă predominant Mehedințiului și Olteniei. Aceasta era însă influențată, este adevărat nu în mod esențial, de regimul politic zis fanariot, instaurat după 1716 la București. Dar având în
LUMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/376348_a_377677]
-
Filiași. Dacă corelăm și alte date biografice, precum numirea lui Tudor Vladimirescu ca vătaf de plai (1806), călătoriile negustorești în Transilvania și la sud de Dunăre, crearea unei rețele de informatori și a mai multor zeci de cete de panduri/ haiduci în Mehedinți, prietenia cu Karagheorghievici (conducătorul răscoalei antiotomane a sârbilor din 1806), putem să credem și faptul menționat de Gheorghe Duncea că la 18 ani i-a încolțit lui Tudor Vladimirescu ideea unei răscoale împotriva stăpânirii fanariote în urma „întâlnirilor dese
OPINII PRIVIND PORTRETUL, VÂRSTA ŞI GENEALOGIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376349_a_377678]
-
și în alte poeme vigoarea se află în suferință. Torturat de dubii, voievodul citește în pâlpâirea candelei prevestiri negre. Peste vechile curți în ruină, luna, „crai nou”, e un „sol al morții” (Boierii). Chervane duc la țară „mari averi domnești”, haiduci în figurație tipică dialoghează cu „copacii-n codru”. Un text antologic reține atenția: cavalcada celor „trei fârtați” din Doina (în fapt, baladă) devine replică eroică a Mioriței, joc de umbre și muzică, într-o atmosferă de mister montan. Fragmentul a
IOSIF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
că din punct de vedere estetic literatura populară a românilor din Serbia „nu prezintă decât rareori interes deosebit”, textele adunate de la o populație trăind izolat, în ritmuri arhaice, au o valoare de excepție. Impresionante sunt îndeosebi secțiunile de balade „voinicești” (haiducești), „cântări bătrâne” și „cu cuprins mitologic”, ce conțin variante ale unor tipuri rare sau extrem de rare, precum Stănislav Voinicu, Cântecul lui Isirim Bogatu, Mizilca Rădoiță, Neacșu Haiducu, Vidu Țăranu, Ghiol Dumitru, Chiliodor, Voichița, Ioana Sânziana ș.a. Valoarea pieselor folclorice e
GIUGLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287284_a_288613]
-
metafore „revelatoare”. Nota personală, la care ajunge treptat, provine din juxtapunerea unor elemente aparent disparate, ceea ce dă impresia unui tablou poantilist („Codru, verde lăicer,/ Cu lăute-n gușe, cuci,/ Soare, galben semincer,/ [...] Vultur, fulger pe Rarău,/ Frunză-n dungă și haiduci,/ Ziua, clopot peste hău,/ Cer bucovinean, ștergar”). Regionalismele (burdujel, malaiște, lăicer, calamăr), interjecțiile și exclamațiile naiv admirative („Măi și măi, crește aurul în clăi” sau „Ce muiere, măi, și luna”) sunt destul de rare, iar „tonul țărănesc silit” (G. Călinescu) are
LIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287795_a_289124]
-
București, 1943; Din Țara lui April, București, 1970; Scrisori de primăvară, pref. G.G. Ursu, București, 1972. Repere bibliografice: Paul Popescu, I.D. Pietrari, „Orientări”, 1937, 7-8; B. Jordan, „Poeme cu livezi”, „Școala română”, 1937, 8-10; C. Fântâneru, „Poeme cu vin și haiduci”, UVR, 1939, 22; Ion Șiugariu, „Poeme cu livezi”, MMN, 1939, 5-6; Teodor Al. Munteanu, „Scrisori pentru poeți”, CL, 1940, 7-12; C. Fântâneru, „Poeme cu livezi”, UVR, 1940, 19; George Popa, Trei poeți cu cărțile lor, TIA, 1940, 96; Perpessicius, Opere
PIETRARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288811_a_290140]
-
irlandeze), Young (prima Noapte) - unele publicate, altele nu. Din rusește a transpus din Derjavin, Jukovski, Pușkin (Șalul negru, Cârjaliul, La Maria) și împreună cu Al. Donici, din Antioh Cantemir (Satire și alte poetice compuneri, 1844) și din A. F. Veltman (povestirea haiducească Tunsul, iscălită Radul Curălescu). A mai tălmăcit din Alphonse Karr și Edmond About. Într-un fragment de memorial din „Propășirea”, Călătoria arabului patriarh Macarie de la Alep la Moscova, e pus la contribuție un text rusesc al lui P. Saveliev. Fragmente
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
Argeș”, „Revista de etnografie și folclor”, „Limbă și literatură”, „Philologica”, „Ramuri” ș.a. Elev al lui D. Caracostea, N. are o contribuție deosebită la culegerea folclorului oltenesc și muntenesc. Pe lângă tipurile clasice de balade, colecțiile sale conțin, în special în secțiunea „haiducești”, un număr însemnat de piese noi sau mai rar atestate în alte culegeri. Publicarea variantelor locale contribuie la cunoașterea mai temeinică a zonei cercetate. În secțiunea liricii apar mai toate subdiviziunile: cântece de sărăcie și revoltă, cântece haiducești, cântece de
NIJLOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288459_a_289788]
-
încerca vitejia, Miu îi pune la proba ridicării armelor, ca în epopeile antice. În cele mai multe cazuri voinicii lui Ianoș se dovedesc nevrednici, prilej pentru Miu de a-i persifla, refuzând să le fie conducător: „Voi știți să hoțiți / Nu să haiduciți / Nu să biruiți”. Uneori reușește în această probă cel mai neînsemnat din ceată și atunci lui i se atribuie conducerea, iar Miu își continuă drumul cântând. În variantele culese la începutul secolului al XX-lea și chiar mai târziu, Miu
MIU COBIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288190_a_289519]
-
boierii sfatului, / Stâlpii Țarigradului, / Stâlpii împăratului”. Domnul dezvăluie slujitorilor planul său de a simula o vânătoare pe valea Cobiului (sau în munții Crinului), urmărind, în fapt, prinderea vestitului haiduc. Se conturează astfel conflictul social al baladei: „Că de când s-a haiducit, / Drumuri mari s-au părăsit [...] / Hasnale la Domnie n-a mai venit”. Pentru fărădelegile lui, haiducul trebuie spânzurat în „două furci ș-o cumpeoară, / Ca să-l bată vânt de vară, / Să-l privească multă țară”. Calea (Florica sau Ilincuța în
MIU HAIDUCUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288191_a_289520]
-
volume). A publicat articole despre preocupările folcloristice ale lui D. Cantemir, I. Neculce, I. Creangă, M. Eminescu, Al. Mateevici, T. Pamfile, P. Ștefănucă ș.a. Participă la scrierea manualelor pentru instituțiile de învățământ superior și școlile medii din Republica Moldova. SCRIERI: Folclorul haiducesc în Moldova, Chișinău, 1967; La izvoare. Povești, poezie populară și cercetări de folclor, Chișinău, 1991. Culegeri: Povești norodnice moldovenești, Chișinău, 1955; Povești, Chișinău, 1956; Basme și snoave, Chișinău, 1958; A fost odată. Povești și snoave, Chișinău, 1966; Făt-Frumos și Ileana
BOTEZATU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285837_a_287166]
-
potroace Pentru cei care încă n-ați aflat din cauza aburilor trascăului dat pe gât de Revelion, vă anunț că deja am intrat de ieri într-un nou an fiscal și cei care încă nu au luat calea codrului să se haiducească, să stea și să-l asculte în continuare pe salvatorul și ocrotitorul României, cruciș-curmezișul președinte care ne dă în prag de an nou cu bunătatea-i bine știută, un blând sfat părintesc: „Bă nenorociților, mai descurcați-vă dracului și singuri
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
Velciu mi-a spus că ai de gând să te faci haiduc! E adevărat? ― Da, e adevărat că mi-ar plăcea să mă fac haiduc... dar mai tîrziu! ― Ai auzit ce-i dă prin gînd?! Haiduc?! Cine a mai pomenit haiduci pe vremurile astea? ― Dacă n-a pomenit, o să pomenească cu mine! ― Ah, zevzecule, mă apostrofă tata din nou, d-aia n-ai să faci nici o ispravă la "Tinerime", că-ți umblă prin cap numai blestemății. Masă e asta, ori foc
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
țâșnesc, fără să pregete, în picioare, printre care și Bogdănel, trezit buimac din somn, de lumină, de rumoare și de brusca lor agitație! Nu te mișca, că trag! Trag...! țipă isterizat Mânecuță, luându-l pe Vierme în cătarea pistolului smuls haiducește din toc, cu riscul de a-și ciurui și propriul șef, aflat numai la un cot distanță, față de țintă. Ești arestat! Sandule...! Săndele, anunță, telefonează, cheamă repede întăriri... Trupele speciale, jandarmii, mascații, o ambulanță... Mișcă-te! Nu sta, fă ceva
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]