118 matches
-
că literatura pentru copii există din momentul constituirii literaturii. Aceasta cuprinde un mare număr de opere, dintre care-unele- fac parte din literatura universală, și în decursul vremii-au fost anexate acestui domeniu de literatură pentru copii. Cărți ca:Alexandria, Esopia, Halima, etc. Au fost preluate de literatura pentru copii din domeniul literaturii populare scrise. Altele, ca: Don Quijote de la Mancha, Robinson Crusoe, Guliver, Hukleberry Finn, Chiar unele opere ale lui Tolstoi, Pușkin, Cehov, Anatole France etc. Fac parte din capodoperele literaturii universale
COPILUL, TEMĂ MAJORĂ PENTRU LITERATURA UNIVERSALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356400_a_357729]
-
se spunea odinioară vlahi, că sunt răspândiți pretutindeni prin Balkani, dar și în Panonia, Peninsula Istria și chiar mai încolo, în Mittel-Europa, nu o mai auzise niciodată. I se părea absurd și, de fapt, ca un fel de poveste de Halima. Atunci, am stat mai bine de o oră și i-am explicat toate aceste realități de istorie paralelă care îl fascinau, străduindu-mă să înțeleg din ce motiv omul părea de la un minut la altul mai tulburat și mai emoționat
O PRIVIRE SINOPTICĂ ASUPRA ETNONIMULUI „BLACH” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346183_a_347512]
-
la a doua casă de părinții soției. Și cum în acele vremuri frigiderul era un lux, îl împărțeam cu respect cu socri. Dânșii, având cheia de la locuință, aveau acces oricând și la frigider, unde își țineau diferite alimente perisabile. Restul halimalei nu mai doresc să-mi-o reamintesc! A ieșit cu supărare... cu necaz. Distinsa socrină, vine bine dispusă, deschide frigiderul, ia oala cu lapte... și „bum” o scapă pe jos și începe să țipe de frică ca din gură de
BANCA AMINTIRILOR (8) OUL, ŞOPÂRLA ŞI MAMA SOACRĂ de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369655_a_370984]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX - O HALIMA... DAR MAI MODERNĂ Autor: Confluențe Românești Publicat în: Ediția nr. 304 din 31 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Autorul articolului: George Filip Acest tânăr cowboy român din Arizona, adică scriitorul Octavian Curpaș, vine pe piața literară cu o carte originală
O HALIMA... DAR MAI MODERNĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357196_a_358525]
-
lucrarea este de fapt o dibace înșiruire de șarade de mare tâlc, temporare și atemporare, puse cu abilitate în gura eroului principal...nea MITICĂ. Citind, m-am gândit mereu la O MIE UNA DE NOPȚI, a lui Eusebiu Camilar. În HALIMA sa, scriitorul mai vechi ne-a oferit un înșiră-te mărgărite de o frumusețe incontestabilă, care nu ne-a lăsat să dormim nopți în șir, ca pe sultanul împricinat. Eu aș spune că Octavian Curpaș ne-a explodat sub priviri
O HALIMA... DAR MAI MODERNĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357196_a_358525]
-
vă luați de piept cu deșertul și deșertăciunea imigrației! Afară plouă ca în bărăganul sufletelor noastre. Dar Dumneavoastră ce mai faceți? LECTURĂ PLĂCUTĂ! GEORGE FILIP septembrie - 2011 la Montreal, CANADA Referință Bibliografică: EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX - O HALIMA... DAR MAI MODERNĂ / Confluențe Românești : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 304, Anul I, 31 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Confluențe Românești : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
O HALIMA... DAR MAI MODERNĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357196_a_358525]
-
Iași( vezi spre exemplificare: revista Viața Noastră din 18-19 dec 2008). CĂRȚI PUBLICATE: 1 * BINE CĂ AI RÂS IERI; poezie umoristică; 2002 ed. Ars Longa. DEBUT. 2 * SĂ RÂDEM DE OAMENI CA NOI; proză scurtă; 2003 ed. Ars Longa 3 * HALIMAUA; roman; 2004 ed. Timpul 4 * TUSEA MĂGĂREASCĂ; roman; 2005 ed. Ars Longa 5 * VIȚELUL PRIVIT DE DEPARTE; roman; 2005 Ars Longa 6 * FERIȚI LINIA - TREC PROȘTI FĂRĂ OPRIRE -; proză scurtă; 2006 ed. Ars Longa 7 * ALBA-NEAGRA; roman; 2007 Ars Longa
MIHAI BATOG ΒUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340407_a_341736]
-
mai vast... mai întins... Frumos, elegant, dar cu mai puțini prieteni, cu mai puține obiceiuri obișnuite inimii, cu o posibilitate de acomodare mai dură. Lipsesc strămoșii, părinții, „miorițele”, „miticii”, „dâmbovițenii de pe mal”, „peșcheșul și alte influențe otomane”, „rahatul de pe clanța”, „halimaua”, „micul și sarmaua”, „ca la noi la nimenea”, „capra vecinului”, „doină, doină cântic dulce”, „nea Alecu”, „bancurile cu Bulă” și multe altele. Dar nu vă speriați... și aici la Sydney veți găsi metehne: „taclalagii” numiți „yuppies”, băutorii de bere care
DESPRE PRIETENIE, LITERATURĂ ŞI ARTA – ÎNTRE DOUĂ CONTINENTE de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347784_a_349113]
-
perna, cum a visat că Licheaua-i fură găinile scuzele mele, spune Prostul cum s-a trezit tehui, cum s-a dus glonț la poiată, cum a descoperit furtul, cum a început să-și dea palme, mă rog, înșiră toată halimaua de-az'noapte. Licheaua-l ascultă și nu spune nimic, îl lasă pe Prost să se verse. Prostul, congestionat, îi cere părerea: știi poate cine? Nu, Licheaua tace, ridică doar sprînceana, de regulă stînga, nu spune nimic. După adagiul că
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
an, și cu toate acestea nimeni nu poate contesta că personalitățile următoare trebuie să știe, ba vor fi știind, tot atâta carte în ale drumului de fier, daca nu mai multă, decât polcovnicul Săbiuță. Trăim în țara aceasta ca-n Halima. Oameni ca Cogălniceanu, ca C. A. Rosetti ne vorbesc cu tonul cel mai serios de necesitatea de-a răsplăti adecuat cu meritele lor specialitățile în mecanică, se zice că leafa de 36 000 franci e chiar prea mică pentru o
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
2587 de la Biblioteca Academiei Române), datează din 1783 și a fost atribuită monahului Rafail de la mănăstirea Hurezi. Revizuită după originalul grec și prelucrată stilistic, această versiune a fost publicată la București, în patru volume (1835-1838), de I. Gherasim Gorjanu, sub titlul Halima sau Povestiri mitologhicești arabești. Într-o povestire-ramă sunt incluse, înlănțuindu-se și determinându-se, numeroase basme, narațiuni și anecdote. Înșelat de soția sa, împăratul Aidin hotărăște să se răzbune pe femei, ucigându-le după prima noapte petrecută împreună. Fiica unui
HALIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287401_a_288730]
-
Povestiri mitologhicești arabești. Într-o povestire-ramă sunt incluse, înlănțuindu-se și determinându-se, numeroase basme, narațiuni și anecdote. Înșelat de soția sa, împăratul Aidin hotărăște să se răzbune pe femei, ucigându-le după prima noapte petrecută împreună. Fiica unui vizir, Halima, izbutește să-și amâne execuția povestind nopți la rând diferite „istorii”, pe care le întrerupe într-un moment de suspans maxim. Cucerit de înțelepciunea și talentul povestitoarei, Aidin renunță la sângeroasa răzbunare. Istorisirile sunt de o mare frumusețe și bogăție
HALIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287401_a_288730]
-
suspans maxim. Cucerit de înțelepciunea și talentul povestitoarei, Aidin renunță la sângeroasa răzbunare. Istorisirile sunt de o mare frumusețe și bogăție epică, cu întâmplări extraordinare și eroi supranaturali. Spiritul și morala sunt cele ale tuturor basmelor - biruința calităților umane fundamentale. Halima încorporează și istoria filosofului Sindipa, într-o formă modificată. În cultura românească au circulat numeroase copii fragmentare concomitent cu variante orale, ceea ce a dus la o contaminare reciprocă. Unele motive au fost asimilate de folclor, dar și povestirile din Halima
HALIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287401_a_288730]
-
Halima încorporează și istoria filosofului Sindipa, într-o formă modificată. În cultura românească au circulat numeroase copii fragmentare concomitent cu variante orale, ceea ce a dus la o contaminare reciprocă. Unele motive au fost asimilate de folclor, dar și povestirile din Halima au suferit o influență autohtonă. Aceste interferențe au fost probate de numeroase texte din culegeri sau prelucrări folclorice aparținând, printre alții, lui Petre Ispirescu, Anton Pann, Petre Dulfu, Ovid Densusianu. În afară de manuscrisele și reeditările integrale sau parțiale ale culegerii grecești
HALIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287401_a_288730]
-
Gârleanu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Eusebiu Camilar ș.a. O traducere după o versiune franceză completă a fost începută de Petre Hossu și continuată de D. Murărașu și de H. Grămescu în Cartea celor o mie și una de nopți. Ediții: Halima sau Povestiri mitologhicești arabești, I-IV, tr. I. Gherasim Gorjanu, București, 1835-1838; ed. 2, București, 1857; Aravicon Mithologhicon (Halima) (fragm.), CPL, I, 409-449, republ. în Halima și alte cărți populare, îngr. I.C. Chițimia și Dan Simonescu, București, 1963, 291-342. Repere
HALIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287401_a_288730]
-
Petre Hossu și continuată de D. Murărașu și de H. Grămescu în Cartea celor o mie și una de nopți. Ediții: Halima sau Povestiri mitologhicești arabești, I-IV, tr. I. Gherasim Gorjanu, București, 1835-1838; ed. 2, București, 1857; Aravicon Mithologhicon (Halima) (fragm.), CPL, I, 409-449, republ. în Halima și alte cărți populare, îngr. I.C. Chițimia și Dan Simonescu, București, 1963, 291-342. Repere bibliografice: Gaster, Lit. pop., 92-103; Cartojan, Cărțile pop., II, 298-320; Piru, Ist. lit., I, 448-452; Lăudat, Ist. lit., II
HALIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287401_a_288730]
-
și de H. Grămescu în Cartea celor o mie și una de nopți. Ediții: Halima sau Povestiri mitologhicești arabești, I-IV, tr. I. Gherasim Gorjanu, București, 1835-1838; ed. 2, București, 1857; Aravicon Mithologhicon (Halima) (fragm.), CPL, I, 409-449, republ. în Halima și alte cărți populare, îngr. I.C. Chițimia și Dan Simonescu, București, 1963, 291-342. Repere bibliografice: Gaster, Lit. pop., 92-103; Cartojan, Cărțile pop., II, 298-320; Piru, Ist. lit., I, 448-452; Lăudat, Ist. lit., II, 245-256; Ist.lit., I, 669-672; Mircea Anghelescu, Literatura
HALIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287401_a_288730]
-
darurilor, Dosoftei și cărțile populare, I. Gheție și Alexandra Roman-Moraru despre Floarea darurilor, Eugenia Dima despre Erotocritul, N.A. Ursu despre Critil și Andronius și Filerot și Antusa, Gabriel Țepelea despre Alexandria, I. Rizescu despre Varlaam și Ioasaf, Mircea Anghelescu despre Halima); cărți bisericești (Alexandru Mareș despre activitatea diaconului Coresi etc., Al. Rosetti despre Codicele voronețean și diaconul Coresi, despre curentele culturale din secolul al XVI-lea; despre alte cărți bisericești: Dan Simonescu, Gabriel Țepelea, Violeta Barbu); texte juridice (Gheorghe Chivu despre
LIMBA ROMANA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287811_a_289140]
-
între absurd și junimism, CNT, 1991, 41; Dumitru Micu, Creativitatea negației, CC, 1991, 10-12; Doina Uricariu, O experiență a libertății, RL, 1992, 1; Z. Ornea, „Nu” de Eugen Ionescu, RL, 1992, 16; Alex. Ștefănescu, Țipătul, RL, 1992, 19; Cornel Ungureanu, Halimalele gloriei, O, 1992, 21; Virgil Mihaiu, Avangarda ca bun-simț, ST, 1992, 7; Ion Vlad, Măștile provocării, măștile sfidării, TR, 1992, 36; Mariana Șora, O viață în bucăți, București, 1992, 59-67, passim; Ierunca, Subiect, 41-44; Ecaterina Cleynen-Serghiev, La Jeunesse littéraire d
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
Liceul Național din Iași (1897-1900), e atras către literatură de autorii pe care îi citește: Grigore Alexandrescu, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu și, în special, Ion Creangă. Printre lecturile preferate din acești ani se află și cărțile populare, Alexandria, Esopia și Halima. Tot acum îi descoperă pe Gustave Flaubert și pe N. V. Gogol, cu al cărui Taras Bulba în buzunar a umblat luni de zile. După modelul romanelor în foileton ale lui N. D. Popescu, pornește să scrie istorisiri haiducești (pe una
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
ci o mitologie, care-și are zeii, riturile și eroii ei legendari. S-a spus adesea despre Sadoveanu că este un mare povestitor: ceea ce povestește el sunt „o mie și una de nopți” ale românilor. Opera lui Sadoveanu este o Halima. NICOLAE MANOLESCU SCRIERI: Povestiri, București, 1904; ed. 2, București, 1906; Șoimii, București, 1904; Dureri înăbușite, București, 1904; Crâșma lui Moș Precu și alte câteva povestiri, București, [1904];Povestiri din război, București, 1905; Floare ofilită, București, 1906; Comoara dorobanțului..., București, 1905
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
pref. trad., București, 1909; H. Taine, Despre natura operei de artă, București, 1910, Despre producerea operei de artă, București, 1910; Alecu Russo, Iașii și locuitorii lui în 1840, București, 1912, Piatra teiului și Iașii în 1840, București, 1915; Povestiri din Halima, București, 1921; Din viețile sfinților, I-II, București, 1924-1926 (în colaborare cu D. D. Patrașcanu); Wilhelm Hauff, Caravana sau Povestiri neîntrecute, București, 1931 (în colaborare cu Ilse Chevalier și P. Gheorgheasa); Psalmii, îngr. și pref. I. Oprișan, București, 1992. Repere
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
oricum - exact ca Anglia și Argentina, să zicem - atâta orientalistică pe cât ține să aibă. Problema este așadar În altă parte. Aceste erori mai păcătuiesc și prin flagranta absență a ironiei: nu avea aceeași problemă bunul, extraordinarul Gherasim Gorjan când traducea Halima, publicată la 1835? Ba da, Însă el pur și simplu scotea de acolo biografia mitică a lui Avicenna și o punea În loc pe cea a lui Gheorghe Lazăr!1 Biografia lui Honigberger: Între istoria medicinei și istoria studiilor asiaticetc "Biografia
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
mai mult sau mai puțin originale, de toate felurile, se adaugă tot atât de variate traduceri. Printre operele literare transpuse în românește se numără Istoria adevărată a lui Lucian din Samosata, Întâmplările lui Telemah de Fénelon, Bucolicele și (parțial) Eneida de Vergiliu, Halima (prin intermediar), tălmăcitorii fiind Samuil Micu, Petru Maior, Vasile Aaron, Ioan Barac. Principala înfăptuire în materie de traduceri este transpunerea de către Samuil Micu a Bibliei (1795), superioară celei apărute la București în 1688. În structura interioară a scrisului învățaților ardeleni
SCOALA ARDELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
al XVIII-lea Sindipa a circulat mult, atât oral, cât și în scris (s-au păstrat numeroase manuscrise), iar în 1802 apare la Sibiu prima ediție: Istoria Sindipii filosofului. Schema narativă a acestei cărți populare este asemănătoare cu cea din Halima, având și aceeași motivație: includerea în firul epic principal a unei serii de alte povestiri, care au rolul de a suspenda acțiunea, de a amâna sfârșitul unui condamnat la moarte prin demonstrații de înțelepciune și de morală, de a îmbogăți
SINDIPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289697_a_291026]