118 matches
-
fiul lui Hasan și Melek, cu domiciliul actual în București, Str. Laboratorului nr. 128, bl. 39, sc. A, ap. 47, sectorul 3. 480. Karim Brivan, cetățean irakian, născută la 1 ianuarie 1979 în localitatea Arbil, Irak, fiica lui Khalaf și Halima, cu domiciliul actual în București, str. Ioan Slavici nr. 1, ap. 1, sectorul 1. 481. Rahman Halima, cetățean irakian, născută la 1 iulie 1935 în localitatea Sangear, Irak, fiica lui Mahmoud și Asmar, cu domiciliul actual în București, str. Ioan
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125595_a_126924]
-
A, ap. 47, sectorul 3. 480. Karim Brivan, cetățean irakian, născută la 1 ianuarie 1979 în localitatea Arbil, Irak, fiica lui Khalaf și Halima, cu domiciliul actual în București, str. Ioan Slavici nr. 1, ap. 1, sectorul 1. 481. Rahman Halima, cetățean irakian, născută la 1 iulie 1935 în localitatea Sangear, Irak, fiica lui Mahmoud și Asmar, cu domiciliul actual în București, str. Ioan Slavici nr. 1, ap. 1, sectorul 1. 482. Karim Khalaf, cetățean irakian, născut la 1 iulie 1926
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125595_a_126924]
-
localitatea Sangear, Irak, fiul lui Mohamed și Aisha, cu domiciliul actual în București, str. Ioan Slavici, nr. 1, ap. 1, sectorul 1. 483. Karim Khalid, cetățean irakian, născut la 30 decembrie 1961 în localitatea Sangear-Ninive, Irak, fiul lui Khalaf și Halima, cu domiciliul actual în București, str. Episcopul Radu nr. 4, sectorul 2. 484. Ahmed Kanir, cetățean irakian, născută la 1 iulie 1962 în localitatea Arbil, Irak, fiica lui Aziz și Amina, cu domiciliul actual în București, str. Episcopul Radu nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125595_a_126924]
-
Liban, fiul lui Hussein și Zeinab, cu domiciliul actual în București, str. Stănescu Gheorghe nr. 5, bl. 219, ap. 86, sectorul 2. 489. Karim Zozan, cetățean irakian, născută la 20 decembrie 1975 în localitatea Arbil, Irak, fiica lui Khalaf și Halima, cu domiciliul actual în București, str. Ioan Slavici nr. 1, sectorul 1. 490. Kareem Zyan, cetățean irakian, născută la 1 iulie 1967 în localitatea Sangear-Ninive, Irak, fiica lui Khalaf și Halima, cu domiciliul actual în București, str. Episcopul Radu nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125595_a_126924]
-
1975 în localitatea Arbil, Irak, fiica lui Khalaf și Halima, cu domiciliul actual în București, str. Ioan Slavici nr. 1, sectorul 1. 490. Kareem Zyan, cetățean irakian, născută la 1 iulie 1967 în localitatea Sangear-Ninive, Irak, fiica lui Khalaf și Halima, cu domiciliul actual în București, str. Episcopul Radu nr. 4, sectorul 2. 491. Elecitorunu Emin, cetățean turc, născut la 3 ianuarie 1954 în localitatea Cizre, Turcia, fiul lui Esref și Emine, cu domiciliul actual în București, str. General Barbu Vladoianu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125595_a_126924]
-
Hind, născut la data de 1 ianuarie 1977 în localitatea Derzor, Siria, cu domiciliul în municipiul București, Str. Dreptății nr. 15, bl. P7, ap. 8, sectorul 6, Dosar nr. 1.413A/2007. 18. Hamenni Zakir, fiul lui Lakhdar și Bellache Halima, născut la data de 27 iulie 1969 în localitatea Sidi-Aich, Algeria, cu domiciliul în municipiul Constantă, str. I. L. Caragiale nr. 2 A, bl. L113, sc. A, ap. 124, et. 1, Dosar nr. 3.835A/2006. 19. Hijazi Amer, fiul lui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192932_a_194261]
-
de slovă românească a domnului erudit determină chemarea "arhimandritului Ioan" din Câmpulung, pentru a copia pe la 1700 cunoscuta carte populară "„Varlaam și Ioasaf“". Tot acesta va mai scrie "„Pomelnicul mănăstirii Hurezi“". Pe la 1754 vine la Hurezi învățatul "Rafail". Acesta transcrie "„Halima“" (1783) și ne lasă importante însemnări despre "Viața lui Petru cel Mare" și "Istoria Rusiei". Alt cărturar, "Dionisie Eclesiarhul", scrie în 1788 "„Întrebări și răspunsuri ale dumnelui Constantin Cantacuzino, fratele răposatului Șerban Voievod Cantacuzino“". Dionisie este și cel care pune
Mănăstirea Hurezi () [Corola-website/Science/296760_a_298089]
-
ministeriu. Cauza acelei opriri era că asemenea cuvioși părinți, brodindu-se cam buzați și negri, s-ar fi stricat evlavia și se făcea biserica de râs și de ocară - căci erau ciudați și răi românii din vremea lui Matei Basarab. Halima numai câte vorbeau; ba de biserici de urdă de le suflă vântul și le curge untul, ba de părintele Porgație făcător de predicație, ba de părintele Mătrăgună cel de viță bună, c-un comanac care când îl punea în cap
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și prețuirea scriitorilor români din generațiile ulterioare. O altă realizare de seamă a lui B. este transpunerea în stihuri, după o versiune germană în proză, a ciclului de povești orientale intitulat O mie și una de nopți. Istorii arabicești sau Halima, apărută în opt volume (1836-1840) și reeditată și mai târziu. Și snoava populară Cei trei frați gheboși sau Trei bărbați și o muiare (1843) este adaptarea unei prelucrări germane sau franceze a unor motive din Halima. Alte traduceri care, prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285616_a_286945]
-
nopți. Istorii arabicești sau Halima, apărută în opt volume (1836-1840) și reeditată și mai târziu. Și snoava populară Cei trei frați gheboși sau Trei bărbați și o muiare (1843) este adaptarea unei prelucrări germane sau franceze a unor motive din Halima. Alte traduceri care, prin tipărire și răspândire, i-au mărit faima sunt Risipirea cea de pre urmă a Ierusalimului (după o prelucrare maghiară din Flavius Josephus, 1821), Toată viața, istețiile și faptele minunatului Tilu Buhoglindă (după originalul german Til Eulenspiegel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285616_a_286945]
-
în M. Prințipat al Ardealului, Brașov, 1811; Cei trei frați gheboși sau Trei bărbați și o muiare, Brașov, 1843. Traduceri: Flavius Josephus, Risipirea cea de pre urmă a Ierusalimului, București, 1821; O mie și una de nopți. Istorii arabicești sau Halima, I-VIII, Brașov, 1836-1840; Toată viața, istețiile și faptele minunatului Tilu Buhoglindă, Brașov, 1840; Nașterea și toată viața minunatului Piticot de un cot și cu barbă cu tot, Brașov, 1842; L. A. Riccoboni, Tragedia lui Samson în cinci perdele, Sibiu, 1859
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285616_a_286945]
-
fi pedepsite în infern”4. Încercările lui Hasdeu sunt cu atât mai relevante cu cât semnificația spațiului literar persan sau iranofon pentru cercetările autohtone de folcloristică a devenit în general un loc comun, dar gol. Romanele orientale ca Sindipa și Halima ar fi ajuns în literatura română din India, trecând prin Persia în Bizanț și apoi în Principatele Române, de cele mai multe ori prin intermediul manuscriselor grecești - iar în asemenea filiații explicative „Persia” joacă mai degrabă rolul unei stații geografice anonime, neglijabile și
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
ai r âs cu noi. în 2003 publică o nouă carte, de data aceasta un volu m de proză scurtă umoristică și pamflete. Își lansează apoi la Vaslui în cadrul Festivalului vasluian de umor „Constan tin Tăna se - 2004”, romanul umoristic „Halimaua” onorat cu premiul I. Din lucrarea sa Bine c-ai râs cu noi, Iași, 2002, p.119 publicăm rondelul de mai jos: Rondelul bătrânului din deal Un sfeșnic de argint am așezat Lâng-un ceaslov de la străbuni Discret am tras și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
darurilor, Dosoftei și cărțile populare, I. Gheție și Alexandra Roman-Moraru despre Floarea darurilor, Eugenia Dima despre Erotocritul, N.A. Ursu despre Critil și Andronius și Filerot și Antusa, Gabriel Țepelea despre Alexandria, I. Rizescu despre Varlaam și Ioasaf, Mircea Anghelescu despre Halima); cărți bisericești (Alexandru Mareș despre activitatea diaconului Coresi etc., Al. Rosetti despre Codicele voronețean și diaconul Coresi, despre curentele culturale din secolul al XVI-lea; despre alte cărți bisericești: Dan Simonescu, Gabriel Țepelea, Violeta Barbu); texte juridice (Gheorghe Chivu despre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287811_a_289140]
-
oricum - exact ca Anglia și Argentina, să zicem - atâta orientalistică pe cât ține să aibă. Problema este așadar În altă parte. Aceste erori mai păcătuiesc și prin flagranta absență a ironiei: nu avea aceeași problemă bunul, extraordinarul Gherasim Gorjan când traducea Halima, publicată la 1835? Ba da, Însă el pur și simplu scotea de acolo biografia mitică a lui Avicenna și o punea În loc pe cea a lui Gheorghe Lazăr!1 Biografia lui Honigberger: Între istoria medicinei și istoria studiilor asiaticetc "Biografia
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
între absurd și junimism, CNT, 1991, 41; Dumitru Micu, Creativitatea negației, CC, 1991, 10-12; Doina Uricariu, O experiență a libertății, RL, 1992, 1; Z. Ornea, „Nu” de Eugen Ionescu, RL, 1992, 16; Alex. Ștefănescu, Țipătul, RL, 1992, 19; Cornel Ungureanu, Halimalele gloriei, O, 1992, 21; Virgil Mihaiu, Avangarda ca bun-simț, ST, 1992, 7; Ion Vlad, Măștile provocării, măștile sfidării, TR, 1992, 36; Mariana Șora, O viață în bucăți, București, 1992, 59-67, passim; Ierunca, Subiect, 41-44; Ecaterina Cleynen-Serghiev, La Jeunesse littéraire d
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
piețar, tiră, hubăr, mafler, hultan, alanjor, panacotist, angrosist Călcare = jaf. Similar: cujbeală, cojeală, ciordeală Chelar = polițist, gardian. Similar: jitar, trocar, țagher, acvilar, balaban, clocan, gardist, gealat, lingabăr, mamuc, organ, scatiu, șacal, șingală Chiolhan = petrecere, chef, beție. De origine turcă. Similar: halima, zaiafet Chitros = zgîrcit. Similar: trăistar, cioran, avar, cărpănos, scîrțar Ciocîrlan = naiv. Similar: fazan, gîscă, guguf, țugulan, balamut, împiedicat, ciuflex, leuștean, clift, plutaș, fiul ploii Cioran = deținut care nu împarte mîncarea cu ceilalți Ciosvîrtă = deținut încrezut, dar desconsiderat de ceilalți. Similar
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
2587 de la Biblioteca Academiei Române), datează din 1783 și a fost atribuită monahului Rafail de la mănăstirea Hurezi. Revizuită după originalul grec și prelucrată stilistic, această versiune a fost publicată la București, în patru volume (1835-1838), de I. Gherasim Gorjanu, sub titlul Halima sau Povestiri mitologhicești arabești. Într-o povestire-ramă sunt incluse, înlănțuindu-se și determinându-se, numeroase basme, narațiuni și anecdote. Înșelat de soția sa, împăratul Aidin hotărăște să se răzbune pe femei, ucigându-le după prima noapte petrecută împreună. Fiica unui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287401_a_288730]
-
Povestiri mitologhicești arabești. Într-o povestire-ramă sunt incluse, înlănțuindu-se și determinându-se, numeroase basme, narațiuni și anecdote. Înșelat de soția sa, împăratul Aidin hotărăște să se răzbune pe femei, ucigându-le după prima noapte petrecută împreună. Fiica unui vizir, Halima, izbutește să-și amâne execuția povestind nopți la rând diferite „istorii”, pe care le întrerupe într-un moment de suspans maxim. Cucerit de înțelepciunea și talentul povestitoarei, Aidin renunță la sângeroasa răzbunare. Istorisirile sunt de o mare frumusețe și bogăție
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287401_a_288730]
-
suspans maxim. Cucerit de înțelepciunea și talentul povestitoarei, Aidin renunță la sângeroasa răzbunare. Istorisirile sunt de o mare frumusețe și bogăție epică, cu întâmplări extraordinare și eroi supranaturali. Spiritul și morala sunt cele ale tuturor basmelor - biruința calităților umane fundamentale. Halima încorporează și istoria filosofului Sindipa, într-o formă modificată. În cultura românească au circulat numeroase copii fragmentare concomitent cu variante orale, ceea ce a dus la o contaminare reciprocă. Unele motive au fost asimilate de folclor, dar și povestirile din Halima
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287401_a_288730]
-
Halima încorporează și istoria filosofului Sindipa, într-o formă modificată. În cultura românească au circulat numeroase copii fragmentare concomitent cu variante orale, ceea ce a dus la o contaminare reciprocă. Unele motive au fost asimilate de folclor, dar și povestirile din Halima au suferit o influență autohtonă. Aceste interferențe au fost probate de numeroase texte din culegeri sau prelucrări folclorice aparținând, printre alții, lui Petre Ispirescu, Anton Pann, Petre Dulfu, Ovid Densusianu. În afară de manuscrisele și reeditările integrale sau parțiale ale culegerii grecești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287401_a_288730]
-
Gârleanu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Eusebiu Camilar ș.a. O traducere după o versiune franceză completă a fost începută de Petre Hossu și continuată de D. Murărașu și de H. Grămescu în Cartea celor o mie și una de nopți. Ediții: Halima sau Povestiri mitologhicești arabești, I-IV, tr. I. Gherasim Gorjanu, București, 1835-1838; ed. 2, București, 1857; Aravicon Mithologhicon (Halima) (fragm.), CPL, I, 409-449, republ. în Halima și alte cărți populare, îngr. I.C. Chițimia și Dan Simonescu, București, 1963, 291-342. Repere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287401_a_288730]
-
Petre Hossu și continuată de D. Murărașu și de H. Grămescu în Cartea celor o mie și una de nopți. Ediții: Halima sau Povestiri mitologhicești arabești, I-IV, tr. I. Gherasim Gorjanu, București, 1835-1838; ed. 2, București, 1857; Aravicon Mithologhicon (Halima) (fragm.), CPL, I, 409-449, republ. în Halima și alte cărți populare, îngr. I.C. Chițimia și Dan Simonescu, București, 1963, 291-342. Repere bibliografice: Gaster, Lit. pop., 92-103; Cartojan, Cărțile pop., II, 298-320; Piru, Ist. lit., I, 448-452; Lăudat, Ist. lit., II
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287401_a_288730]
-
și de H. Grămescu în Cartea celor o mie și una de nopți. Ediții: Halima sau Povestiri mitologhicești arabești, I-IV, tr. I. Gherasim Gorjanu, București, 1835-1838; ed. 2, București, 1857; Aravicon Mithologhicon (Halima) (fragm.), CPL, I, 409-449, republ. în Halima și alte cărți populare, îngr. I.C. Chițimia și Dan Simonescu, București, 1963, 291-342. Repere bibliografice: Gaster, Lit. pop., 92-103; Cartojan, Cărțile pop., II, 298-320; Piru, Ist. lit., I, 448-452; Lăudat, Ist. lit., II, 245-256; Ist.lit., I, 669-672; Mircea Anghelescu, Literatura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287401_a_288730]
-
1682. Pentru a putea compara noi înșine originalitatea lui Caragiale, autorul Antologiei reproduce în original traducerea din franceză pe care a consultat-o scriitorul român. Pe de altă parte, conform metodei sale, mai publică, în cadrul aceleeași teme, o povestire din Halima (O mie și una de nopți) și o povestire hunedoreană culeasă de I. Bârlea. Tema este aceea a răutății femeii căreia nici dracul nu-i vine de hac. La Machiavelli acțiunea se petrece la Florența, între ,,arhidiavolul Belfagorx’’ trimis de
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]