68 matches
-
școală, altădată la părinți în orășelul cutare, mai apoi, și mai des, într-o comună unde a mea mather-in-low își petrece în singurătate viața în mijlocul unui popor de găini și a câtorva perechi de găinușe pe care bănățenii le numesc hanți și gredli, după vechi influențe multiculturale impuse încă după tratatul de la Passarowitz, când prințul Eugeniu, din casa Savoia, a intrat, în al doilea deceniu al veacului luminilor, prin poarta Forforoza în Cetate. Așadar hanți e cocoșelul mărunțel și cam nervos
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
O singură pastilă!... Blegesc ăștia toate glandele din tine, ca franjurile dintr-un preș!... Vrei tu să te plimbi pe stradă și să mergi ca un preș?... Vrei să te duci și tu la vreo muiere și, când descheie aia hanțele de pe tine, să atârni ca un preș?... Văd pe fața ta expresivă și inteligentă că nu vrei... Atunci, de ce, paștele păștișorului mă-tii, ai pornit răhățoiul circului ăsta? - Vorbești cu el ca și c-un infractor. Îți va răspunde ca
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
on Shakespeare, antologie de D. Nichol Smith, J. Mac Lehose and Sons, Glasgow, 1903. 23. Literary Essays of Ezra Pound, A New Directions Book, New York, 1968. 24. Maiorescu, Titu, Comediile d-lui I. L. Caragiale, în Critice, volum îngrijit de Al. Hanță, Editura Fundației Culturale Române, București, 1996. 25. Odobescu, Al., Condițiunile unei bune traduceri, Editura Librăriei H. Steinberg, 1924. 26. Odobescu, Al., Opere I, Editura Cartea românească, București, 1929. 27. Pippidi, D. M. (ed.), Arte poetice. Antichitatea, Editura Univers, București, 1970
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
p. 44. ("good art cannot be immoral. By good art I mean art that bears true witness, I mean the art that is most precise.") 310 Cf. Titu Maiorescu, Comediile d-lui I. L. Caragiale, în Critice, volum îngrijit de Al. Hanță, Editura Fundației Culturale Române, București, 1996, p. 87 ș.u. 311 Ezra Pound, Literary, p. 50. ("...Good writing is writing that is perfectly controlled, the writer says just what he means. He says it with complete clarity and simplicity. He
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
istorie, înfățișându-vă firișoare de aur, din primejduita noastră avere, viața comunității noastre. Oameni ai locului s-au împrăștiat în toată lumea. Exodul mai grav ca războiul. Populația satului e puțină și îmbătrânește, îmbătrânește, și în parohie, adică în satele Răcușana, Hanța (Hanța Deal a dispărut), Strâmba, Bouroș, Plăcințeni e aceeași situație. Împinși și de viață, un mănunchi de tineri au străbătut căile afirmării, ale învățăturilor înalte, ale realizării personale și profesionale. Când grupul de studenți (Barbărasă, Basoc, Petroni, Dorin, Marin, Popa
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
înfățișându-vă firișoare de aur, din primejduita noastră avere, viața comunității noastre. Oameni ai locului s-au împrăștiat în toată lumea. Exodul mai grav ca războiul. Populația satului e puțină și îmbătrânește, îmbătrânește, și în parohie, adică în satele Răcușana, Hanța (Hanța Deal a dispărut), Strâmba, Bouroș, Plăcințeni e aceeași situație. Împinși și de viață, un mănunchi de tineri au străbătut căile afirmării, ale învățăturilor înalte, ale realizării personale și profesionale. Când grupul de studenți (Barbărasă, Basoc, Petroni, Dorin, Marin, Popa) s-
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
în 1774, când spionii ruși întocmeau și editau „Carte de la Moldaviae pour servir a l’Histoire millitaire de la guerre entre les Russes et les Turcs” (păduri, apă și vite), jucând adesea rolul de centru administrativ pentru satele din jur: Răcușana, Hanța, Strâmba, Bouroș, Plăcințeni, Sârbi ș.a. A avut și componenta Mărtinești menționată în 1518, ultima dată înainte de 1900, dar niciunul dintre bătrânii satului nu mai reține această denumire. Mai mereu în Ținutul (sau Ocolul) Tecuciului, sau plasa Podu Turcului, cu statut
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
315 suflete. (XIX, 84-85). E de presupus că datorită drumurilor existente pe dealuri (erau evitate locurile joase datorită inundațiilor), Giurgioana și-a păstrat o bună doză de autoritate administrativă înglobând (1864) satele Bălănești, Dămăcușa, Dănceni (ambele lângă Podu Turcului) Giurgioana, Hanța, Plăcințeni, Lehancea, Răcușana, Sârbi, pierzând în 1887 pe Răcușana și Plăcințeni, recâștigându-le în 1892. Alternanța ca centru de comună cu Lehancea care a devenit la reorganizarea administrativă centru de comună era valabilă și, în 1954 când erau în aceeași
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
Răcușana, Sârbi, pierzând în 1887 pe Răcușana și Plăcințeni, recâștigându-le în 1892. Alternanța ca centru de comună cu Lehancea care a devenit la reorganizarea administrativă centru de comună era valabilă și, în 1954 când erau în aceeași comună Giurgioana, Hanța, Lehancea, Răcușana, Strâmba, Bălănești, Bouroș. Deși multă vreme centru administrativ, nu se menționează clădiri administrative care să-i fi sporit atractivitatea. Odată cu apariția județului Bacău, prin înglobarea și a unei părți din județul Tecuci, Podu Turcului a devenit centru de
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
1989, aici, nu, nici vorbă. În prezent satul Giurgioana mai are exact 36 de case locuite (la care se adaugă 9 vizitate din când în când și 8 părăsite) și aproximativ 150 enoriași la biserică (și din Plăcințeni, Strâmba, Răcușana, Hanța). Școala locului este din 1904, cu prima învățătoare Lucia Popescu, dar învăț ătorul din comună completa Chestionarul lui Hașdeu! (în 1878, răspunzând la majoritatea întrebărilor). Dintr-o panoplie a valorilor satului nu pot lipsi cei din familiile, în general plecate
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
Chirilă, Chitic, Dorin, Ivan, Marin, Petroni, Popa, Radu ș.a. (despre care vom mai vorbi) în timp ce pe aceste locuri, uitate azi de Dumnezeu, mai sălășluiesc, după cum am spus, câteva zeci de familii (cu 150 de suflete), plus cele din Răcușana (14), Hanța (19). Oamenii aceștia liniștiți și muncitori își duc până la capăt crucea și speră ca măcar biserica să rămână peste timp! Școala din Giurgioana ... s-a dărâmat. Au venit vremurile acestea și ... au părăsit-o școlarii, din ce în ce mai puțini. Deși, știm, precis
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
în 1998. Primul învățător a fost tot Hristache Popa, urmat de un alt bun gospodar, Tache Brumă (alt prigonit al sistemului - avem carnetul lui din prizonierat) și apoi de I. Postovaru. La această școală au fost arondate satele Răcușana și Hanța (Deal și Vale) apoi și din Giurgioana până la desființare. Așa, ca o presupunere, școala care a funcționat între 1904 1984 adică 80 de ani și a avut învățător aceeași persoană 40 de ani, și ar fi dat anual aproximativ 10
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
6 femei plecați în Italia. S-au înregistrat 28 de copii - școlari, inclusiv o studentă. Inventariem familiile care locuiesc ACUM în sate (subliniem, câteva din când în când) și le menționăm de la Sud la Nord pentru Giurgioana, apoi Răcușana și Hanța. Giurgioana 1. Maricica Basoc (n. 1 sept. 1939) copii, Marcel și Bebi 2. Maria Marin (n. 15 august 1940). 3. Cotinel Stegaru (n. 2 martie 1947) și Paraschiva (n. 9 oct. 1948) 4 copii (Ion, 1968, Mariana, Mihaela și Vasilica
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
Costel Zamfirache (40 ani) 1 fată 11. Aurel Aur (40 ani), căsătorit - 4 copii 12. Costică Țarin (78 ani) și Nicuța 1 copil 13. Doru Dorin (56 ani) părăsit de copii 14. Piciorlung Gelu (43 ani) și Cornelia 2 copii Hanța Vale 1. Oțel Neculai (n. 8 aprilie 1934; m. 26 oct. 2011)) și Ioana (Gologan) n. 1 august 1944 3 copii (Cristinel 1963, Claudia 1967, în Italia, Cătălin 1974). 2. Brânză Virgil (52 ani) 3. Olaru Gheorghiță (n. 1967) 4
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
Buzduga Mircea 13. Olaru Costel (n. 1969) și Ana 3 fete 14. Popa Viorel (60 ani) și Luminița (40 ani) 15. Popa Petrache Tiță (n. 1935) 3 copii 16. Zamfirache Vasile (n. 1933) 17. Turbatu Iftimi (50 ani) 2 fete Hanța Deal 1. Angheluță Constanța (80 ani) 2. Popa Costică (76 ani) Ce mai știu oamenii satului ? „Moșia asta a fost a lui Ghioca, de aici din zarea Bouroș și până-n zarea Bogheștilor, boieru' a făcut podul care s-a numit
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
în sat, deschiaburit și el, împreună cu soția au copiii Silviu (militar de carieră), căsătorit cu Viorica și un băiat, Ciprian; și al doilea, Dan, căsătorit cu Doina, absolventă al ASE București, cu care are 2 copii, reușiți, în București. Din Hanța Deal, după fostul boiernaș Popa au urmat Panainte Popa cu urmașii de azi, Tiță, Viorel, Lenuța, Constanța, toți cu copii. Tot în Hanța Vale, locuiește în prezent Anton Dorin (n. 18 nov. 1924) fiul lui Ion și Tița, căsătorit cu
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
Dan, căsătorit cu Doina, absolventă al ASE București, cu care are 2 copii, reușiți, în București. Din Hanța Deal, după fostul boiernaș Popa au urmat Panainte Popa cu urmașii de azi, Tiță, Viorel, Lenuța, Constanța, toți cu copii. Tot în Hanța Vale, locuiește în prezent Anton Dorin (n. 18 nov. 1924) fiul lui Ion și Tița, căsătorit cu Maranda (n. 17 iulie 1934) cu care au doi copii (Viorel, n. 21 aug. 1979, căsătorit, cu un copil ă și Valentina). Familia
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
și fruntaș în sat). Nefiind local de școală, cămin cultural sau orice alt loc de întâlnire, oamenii se însingurează și nici la biserică nu prea mai calcă. Tineretul, puțin cât estedeloc ! Copiii de școală fac naveta, împreună cu cei de la Răcușana, Hanța, la Podu Turcului, cu microbuz care-i lasă să mai meargă pe jos 3 km. sau 4, și datorită mijloacelor reduse de susținere materială nu par a fi preocupați de studii „mai departe”, cu consecințe asupra competitivității lor sociale. (De-
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
corpaci, crăciun, cucu, drumea, fesoi, fluture, gârmăcioaia, gât strâmb, ghebosu,harpacica hălăbău, hlandan, jebelean, lesoaiaca, mocardiu, pahonțu, populeasa, șuiu, șurub, tănasă, târcălău, trohănel, țupu, zărzărea, zugravul, c) Satul avea următoarele PUNCTE DE ORIENTARE: Basoci, Daja, Dealu Lihăncii, Dorinești, Giurgioana deal, Hanța, Izvoare, la Râpa lui Basoc, Necorița, pe râpă, Poarta Țărnii, Podu Ghiocăi, Răcușana, Strâmba. Capitolul V PERSONALITĂȚI Nu avem datele pentru un tablou complet, nicicum toate: cerem iertare. Introducem în acest capitol pe cei care au terminat cel puțin studii
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
patron), Marius Costache (director liceu), Dorian V. Marin, important om de afaceri în Iasi, Sorina V. Marin, Maria, fiica lui Ion Balan, Felix Bănilă, prim procuror la Bacău, ș.a. Toți aceștia și mulți alții își trag rădăcina din Giurgioana, Răcușana, Hanța (sau din parohie), dar nu mai calcă în sat, deși știu unde e și mai au destule amintiri sau rude. Consemnăm că evantaiul pregătirii profesionale a acestora acoperă profesiunile de bază din viața economică și socială de astăzi. Pentru acest
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
fiu în vârstă de 32 ani care este inginer, el la rândul lui fiind căsătorit și are un băiețel de 6 ani. Sunt legat sufletește de locurile natale unde mi-am petrecut copilăria și de toți locuitorii satelor Giurgioana, Răcușana, Hanța etc. care nu mai sunt aceiași oameni plini de viață ca altă dată cu mult umor și bun simț. De aceea ori de câte ori revin pe aceste locuri mă cuprinde o nostalgie fără margini, dar viața merge înainte cu bune și cu
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
păduri, în gura văii) de nahlapi și tătari. Lângă fântânile din Dorinești era o casă ... Era ! Satul este atestat în 1531. Istoria veche consemnează și un Mărtinești, sat aparținător de cel actual dar mai emite pretenții la stabilitate în Răcușana, Hanța Vale (la care Nicolae Oțel vrea să-i zică Hanța Nouă) la Strâmba; Bouroș ... Parohia, deci organizarea bisericească mai are satul Plăcințeni. Când lumea trăiește și virtual (aproape totul se poate on line) în niciuna dintre cele 30 40 de
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
din Dorinești era o casă ... Era ! Satul este atestat în 1531. Istoria veche consemnează și un Mărtinești, sat aparținător de cel actual dar mai emite pretenții la stabilitate în Răcușana, Hanța Vale (la care Nicolae Oțel vrea să-i zică Hanța Nouă) la Strâmba; Bouroș ... Parohia, deci organizarea bisericească mai are satul Plăcințeni. Când lumea trăiește și virtual (aproape totul se poate on line) în niciuna dintre cele 30 40 de gospodării nu se găsește fax ori calculator ci doar câteva
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
în 1774 când spionii ruși întocmeau (și editau „Carte de la Moldaviae pour servir a l’Histoire millitaire de la guerre entre les Russes et les Turcs” (păduri, apă și vite), jucând adesea rolul de centru administrativ pentru satele din jur: Răcușana, Hanța, Strâmba, Bouroș, Plăcințeni, Sârbi, ș.a. A avut și componenta Mărtinești menționată în 1518, ultima dată înainte de 1900, niciunul dintre bătrânii satului nu reține această denumire. Astăzi e în comuna Podu - Turcului, județul Bacău. Mai mereu în Ținutul (sau Ocolul) Tecuciului
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
de la metro la casa lu Cárdenas, fără baremi să-mi fac programare la Popolare, ca să-mi pun burdihanu la cale c-un griș, chiar cu riscu ca personalu să mă pedepsească fincă stricasem parpalacu negru vopsindu-mi moaca și ălelante hanțe. Am dat cu toți cracii și pumnii propii În ușa dă la stradă, Întărindu-mă pentru tot șozu cu d-acu clasicu și violentu hau-hau. A dășchis chiar Cárdenas. — Inima bună ie mereu În perdere, i-am trântit-o, străpungându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]