112 matches
-
un colț și Wakefield, făcut zob, se prăbușește peste ei fără măcar să-și dea seama. Se trezește Într-o lume a durerii ridicată la absolut de lumina strălucitoare și fără pic de umbră care Îi pătrunde În cap ca niște hangere. Anton doarme Îmbrăcat pe un pat de campanie. Wakefield aruncă o privire spre fața buhăită, apoi se duce Împleticit către deșert ca să borască. E aproape amiază cînd se trezește Anton și iese și el bălăbănindu-se, ca să-l găsească pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
lui câțiva tătari, pe chipul cărora nu se citea nimic. Unul dintre ei Întinse brațul spre el și Îl Întrebă ceva În limba aceea ciudată, mârâită. Copilul Îi privi uimit, cu ochii lui mari, albaștri. Tătarul În platoșă aurită, cu hanger la cingătoare, care părea a fi șef, strigă la ceilalți și, În câteva clipe, la intrarea cortului se ivi un altul mai bătrân, cu beniș roșu pe cap și cu cearcăne groase sub ochi. Ascultă porunca celui cu platoșă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
știm nimic! Poate copilul ăsta - spuse tătarul, repezindu-se la Ștefănel și ridicându-l Într-o mână, poate el să ne aducă ceva? O răscumpărare, poate? Sau e mai bine să sfârșim aici greșelile tale, mârzac Djelma?! adăugă el, scoțând hangerul și punându-l la gâtul copilului. - Mărite Kubilai! se auzi vocea bătrânului, ești fratele luminii noastre, noyonul Ogodai, iar noi suntem praful de pe copitele cailor săi! Kubilai nu se mișcă, dar părea bucuros de aceste cuvinte. Și nehotărât. Dacă, totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
copiii străini nu pot aduce primejdie, dar pot aduce bogăție și te pot face și mai temut decât ești, viteaz al stepelor, spaima căzăcimii și a noroadelor dintre Bug și Nistru! - Poate grăiești adevăr, bătrâne Nogodar, spuse Kubilai, vârându-și hangerul În cingătoare. Djelma! - Poruncă, luminate! se prosternă tătarul la picioarele căpeteniei. - Îți speli greșelile acum! Cu cei cinci sute de oameni ai tăi, ieși În calea călăreților moldoveni. Îi aștepți, Îi Împresori, Îl lași viu numai pe cel care-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
2 forturi, Klacin și Mostin, asemenea lângă Niksici. Se vede că în curând vor lua cetatea chiar. Altfel aceste forturi nu sânt întărituri moderne, cari ar putea să reziste tunului. Ele au fost luate cu asalt deci cu pușca și hangerul. [17 iulie 1877] {EminescuOpIX 405} TÎRNOVA Moltke, ai cărui ochi s-au bucurat de farmecul Bizanțului și al Asiei Mici, susține totuși că n-au văzut niciodată un oraș mai romantic decât Tîrnova. Kanitz plutea încă ani întregi în amintirile
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nu are portretul votiv al domnului 22. Portretul lui Miron vodă Barnovschi a fost așezat, pe actul din 12 decembrie 1627, în colțul din dreapta sus. Domnul este reprezentat în picioare, semiprofil, ținând în mâna dreaptă chivotul, iar mâna stângă un hanger de culoare cărămizie; îngerul, coborât din ceruri (cerul este figurat sub forma unui arc de cerc) și îmbrăcat în auriu, este intercesorul, pentru că hramul la care este închinată ctitoria este Învierea Domnului. Hramul marii Biserici de la Ierusalim este pictat în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
își asociază acum elemente fantastice în elaborarea unei genealogii clamată ca o provocare: „Tatăl meu era un lunatic:/ noaptea ieșea din baltă și s-agăța de cer,/ zvârlea cu trestii în broaște și, sălbatic,/ Se avânta spre Lună, fluturând un hanger” sau „Eu sunt poetul Ben Corlaciu,/ care-am crescut prin mlaștini clocite,/ Cer am avut un fund de apă/ răscolit de trestii prea învechite”. Deși plasat în același registru, Manifest liric aduce o cristalizare a eului poetic în zona subiectivismului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286417_a_287746]
-
trupului și gugiumanul de samur, așezat cu semeție pe cap. Costumul lui, imitat de pe hainele sale favorite, e compus într-acel portret de un anteriu de sevai roz-gălbui sau chamoix și încins la brâu cu un giar, din care iese hangerul cu mâner de smalt albastru și de pietre scumpe; pe d-asupra poartă un contoș de coloarea verde-deschisă a iezmului (iasp alb), îmblănit cu samuri. A.I. ODOBESCU Os de domn, Ienăchiță Văcărescu și-a purtat domnia adânc, până în rărunchii vorbelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
în acest final din Trântorul: "îl leagănă maneaua, e veșnic beat de vutcă, / Să-ncalce i-e frică, pe brațe-1 duc la butcă; / Dar el, ce os de Domn e și viță de-împărat, / / Ades, făr-a-și da seama, își mângâie hangerul, / Și când în fața morții odată s-a aflat, / în trântorul becisnic s-a deșteptat boierul". Umanitatea sud-estică nu se reduce fără-ndoială la comportamentul lui homo duplex, chiar dacă acesta e recognoscibil în argumentarea sophos-u\ui răsăritean, în jocul diplomatică sau
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
C.P.P.) Observații: Când prepozițiile (locuțiunile prepoziționale) care cer genitivul nu se mai termină în „articol hotărât”, termenul subordonat, totdeauna un pronume personal (formă scurtă neaccentuată), stă în cazul dativ: „Și pe cel ce se scula împotrivă-i îl pălea cu hangerul ori îl detuna cu pistolul.” (M. Sadoveanu) „Astfel zise lin pădurea Bolți asupră-mi clătinând.” (M. Eminescu) Prepozițiile și locuțiunile prepoziționale cu recțiune genitivală sau de dativ impun substantivului dependent articularea, cel mai frecvent cu un articol hotărât: „Deasupra casei
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ascunzișuri, bidivii purtau pe șeaua lor haiduci care așteptau, răbdători, caleștile de boieri, pentru a le jefui. Cântați în balade, doinite din fluier, ortomanii erau jurați să rupă lanțul asupririi... Și să împartă dreptatea socială sub plumbii flintelor și tăișul hangerelor. Pe înserate, călătorul trăgea pentru adăpost prin hanuri dubioase, nădăjduind a se feri de bucluc. Bucuros că a mai scăpat o zi plină de pocinoage, asculta vrăjit muzica tarafului. Ostenit, se așeza pe laviță și își ținea capul sprijinit în
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Marineasa, 1994), Deportarea în Bărăgan (în colaborare cu Viorel Marineasa și Valentin Sămânță, 1996) -, însemnările despre „anii din urmă” sau despre „strada depozitului”, anatomia „Valahiei de mucava”, ca și studiile privind epoca veche a literaturii române, prezente în cartea Între hanger și sofa (1998), cele de imagologie despre perioada interbelică din Tentația Orientului ș.a. sunt tot atâtea capitole ale unui fals tratat de patologie culturală zonală, în redactarea căruia prozatorul s-a implicat de la debut. SCRIERI: Povestiri cu strada depozitului, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290561_a_291890]
-
București, 1989; Rusalii ’51. Fragmente din deportarea în Bărăgan (în colaborare cu Viorel Marineasa), București, 1994; Deportarea în Bărăgan (în colaborare cu Viorel Marineasa și Valentin Sămânță), Timișoara, 1996; Valahia de mucava, Timișoara, 1996; Decembrie, ora 10, București, 1997; Între hanger și sofa. Literatura în epoca veche românească, Timișoara, 1998; Tentația Orientului, Pitești, 1998; Apocalipsa 9, Pitești, 1999; Insula de vară, Iași, 1999; Personajul istoric în literatura pașoptistă, Brașov, 2000; Sorin Titel, Brașov, 2000; Prelegeri de literatură română. Epoca veche și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290561_a_291890]
-
Cristea-Enache, Căldură mare, ALA, 1997, 327; Ioan Stanomir, Infernul cotidian, LCF, 1997, 39; Ruxandra Ivăncescu, Două fețe ale realului, două fețe ale textului, VTRA, 1997, 11; Gheorghe Perian, Un roman despre arșiță și moarte, VTRA, 1997, 11; Ruxandra Cesereanu, „Între hanger și sofa”, ST, 1998, 11-12; Nicolae Breban, Cămila lui Nietzsche, CNT, 1999, 15; Mircea Cau, Între anonimat și identitate, CC, 1999, 6-7; Florentina Costache, Ficțiuni, RL, 1999, 32; Monica Spiridon, Mic tratat de patologie zonală, R, 1999, 7-8; Ștefana Totorcea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290561_a_291890]
-
la Cetatea Albă, la Chilia, nu vom avea zi bună de la Dumnezeu. Va fi "Calul troian" în cetate... Într-o bună zi, ne vom trezi un mărunt pașalâc în Marea Împărăție Otomană... Adio Moldovă! Adio libertate! Vom intra în zodia hangerului: "Dar al-Islam". O noapte neagră se va lăsa peste țara noastră... Vor trece zeci de ani, un veac, poate veacuri de subjugare. Dar Domnul?... Oastea?... Cetățile?... Vom sta cu brațele-n sân? bolborosește Șendrea. Domnul? Turcit! Au, mai bine, domn
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
să ceară ceva de mâncare. Nime, nici chiar maică-sa, nu gândise să-l întrebe dacă a prânzit sau ba“. 12 Cunoașteți statuia lui Dinicu Golescu, din vecinătatea Gării de Nord? Înveșmântat în portul boieresc tradițional, cu gugiuman pe creștet și cu hangerul la brâu, marele logofăt stă semeț pe soclu, laturile acestuia fiind străjuite de cele patru busturi ale fiilor săi: Ștefan, Nicolae, Radu și Alexandru - figuri marcante ale mișcării pașoptiste și ale luptei pentru constituirea statului român modern. „Să fim drepți
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
imediat. Domnul Nelidov, pe atunci ambasador la Constantinopol, îmi povestea că a văzut de la fereastră o scenă tipică: un grup de armeni care fugeau, iar alții, deja resemnați, căzuți în genunchi, se aflau în fața cîtorva turci înarmați cu bîte și hangere. Deodată, aceștia din urmă, oprindu-se și înălțînd brațul ca pentru a da lovitura de grație, făceau semne că "s-a terminat", ridicînd chiar un adolescent leșinat la picioarele lor. Abdul Hamid ordona: se ucidea; contramanda: imediat totul înceta. Nu
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
zor, între rivali, în chip tradițional, cu șișul. Ei nu posedă arme de foc. Unul dintre ei se laudă că a tăiat o mahala întreagă cu toporul, dar minte. În urma influenței turcești, în țările române se utilizează ca armă albă hangerul. La Sadoveanu, o boieroaică pregătește hangerul pentru a ucide un haiduc, pe Cosma Răcoare. Dar când îl vede renunță la intenția inițială. Frații Kirei Kiralina din balada dunăreană îl ucid cu hangerele pe turcul care le răpise sora dar și
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
cu șișul. Ei nu posedă arme de foc. Unul dintre ei se laudă că a tăiat o mahala întreagă cu toporul, dar minte. În urma influenței turcești, în țările române se utilizează ca armă albă hangerul. La Sadoveanu, o boieroaică pregătește hangerul pentru a ucide un haiduc, pe Cosma Răcoare. Dar când îl vede renunță la intenția inițială. Frații Kirei Kiralina din balada dunăreană îl ucid cu hangerele pe turcul care le răpise sora dar și pe aceasta, prihănită de venetic. Haiducii
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
în țările române se utilizează ca armă albă hangerul. La Sadoveanu, o boieroaică pregătește hangerul pentru a ucide un haiduc, pe Cosma Răcoare. Dar când îl vede renunță la intenția inițială. Frații Kirei Kiralina din balada dunăreană îl ucid cu hangerele pe turcul care le răpise sora dar și pe aceasta, prihănită de venetic. Haiducii umblă exclusiv înarmați. Manea și Toma Alimoș au arme albe cu care se taie reciproc. Dar Andrii Popa deține o pușcă cu cartușe de tipul numit
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
la Poduri-„Dealul Ghindaru” 10 secolului XX. În ceea ce privește piesele tridimensionale, în expoziție sunt prezentate două panoplii cu arme de la sfârșitul sec. XVIII-începutul sec. XIX (se remarcă o sabie ce a aparținut lui Vasile Rosetty, de influență orientală, dar și un hanger turcesc foarte frumos decorată și cu arme de paradă din perioada regilor Carol I și Ferdinand I. Se remarcă și piesele care au aparținut familiei Cuza (pahar cu stema Principatelor Unite, pistol cu monograma lui Al.I. Cuza, casetă de
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
din colecțiile Secției de istorie arheologie: Buzdugan (sec. XV, Rădeni-Vaslui; Săgeți (sec. XV, Borzești-Bacăuă; Armură (sec. XVI, Gâdinți, com. Sagna, jud. Neamț; Cahlă (Tg. Trotuș; Act de danie din perioada lui Petru Rareș Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie: Hanger turcesc (sec. XVIII, Costișa Neamță; Sabie cu teacă ce a aparținut lui Vasile Rosetti (sec. XIX, Roznov, jud. Neamț; Halebardă (sec. XIX, Țigănești, com. Vultureni, jud. Bacăuă; Pistol cu capsă ce a aparținut, probabil, domnitorului Al.I. Cuza (sec. XIX
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
panoplie, pe drept cuvânt, extraordinară: arme și platoșe din Orient din secolele al XII-lea și al XIII-lea. Încăperea îngustă, cu boltă înaltă, perfect iluminată, găzduiește una dintre părțile de mare valoare ale tezaurului ascuns în castel. Scuturi rotunde, hangere, spade răsucite, cu mânere incrustate: frunze, ferigi, volute persane lucrate cu o iscusință de filigran. Or fi fost, mă gândesc, niște trofee de luptă, arme pierdute de războinici din Asia, care au atacat Castelul Teutonilor. Mărturia unei alte civilizații - îndepărtate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
osmanlîii ar fi rămas să-i firitisească doar pe urmașii lui Gingis Han, prin iurtele mongole. Pașalîc n-au putut în țările române, dar ne-au lăsat, în contrapartidă, cu se zice astăzi, o raiŕ de cuvinte; unele gingașe (satîr, hanger, iatagan, ghiulea, darabană), altele, numind meserii vechi și noi (hangiu, gelep, geambaș, salahor, giuvaergiu, dulgher); ne-au invitat la bairam, ne sfătuiesc să ne grăbim încet (iavaș-iavaș, bre, că doar nu dau turcii) și ne-au făcut designul caselor, hainelor
Doina de jale și maneaua de criză by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/6615_a_7940]
-
în stare să încorporeze toate tradițiile, inclusiv cea fantasmatică - magia, Arta Memoriei, învățăturile platoniciene. Astfel, Pietro degli Ecati, alias Petrus Hecatibus, adică acela aflat sub puterea lunii, avea ascendentul în rac și a fost ucis pe lună plină, cu un hanger cu plăsele de argint, deasupra apei, pe un pod, având în mână un inel cu un smarald pe care erau schițate „cele trei grații” (i.e. planetele favorabile - Soarele, Venus și Jupiter), alături de gradul 7 al zodiei Balanței (p. 18). Blazonul
I.P. Culianu – o „autobiografie fantasmatică” by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/3299_a_4624]