309 matches
-
ați venit, boieri dumneavoastră! Sunt bucuroasă că domniile voastre îmi calcă pragul, acum dimineața când alții se pregătesc de plecare. După fețe presupun că ați călătorit toată noaptea!? Dar nu-i bai! Paturile cu așternuturi curate vă așteaptă! - Nu poposim mult, hangițo dragă, îi răspunde căpitanul. - Atunci ospătați-vă și bucurați-vă așa cum fac boierii de rang! - Dorim să ne potolim foamea și setea. Un argat să dea fân și apă animalelor că în curând pornim din nou la drum. - Ești grăbit
I. PACT CU DIAVOLUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1411970169.html [Corola-blog/BlogPost/341080_a_342409]
-
nedeslușită transparență-n care mai întrezăresc printre spasme un rest din verdele speranței înghițit pe nemestecate și-mi înfloresc pe limbă mărăcini tot așteptând să cadă iarăși peste lume brocartul răcoros al nopții sub care luna-și răcorește rotunjimea de hangiță învăluindu-mă -n fuiorul de lumină sub care redevin cutezător descifrând în taina hărții peretelui scorojit de soare peste zi poarta tărâmului unde cernită-n văluri de păienjeniș așteaptă lira lui orfeu încă visând la veacul de înfrunzire-a pietrei
ÎNCĂ VISÂND de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1474788019.html [Corola-blog/BlogPost/371447_a_372776]
-
spre dimineață, am mai trecut un munte, Tot la pas, pe cărări necunoscute și abrupte, Ajungând în satul Laz, la casa lui nea Ghiță, Iar de acolo am luat-o prin satul Poienița, Sperând că voi găsii pe frumoasa lui hangița. Am întâlnit prin zonă oameni cu un har aparte, ... Citește mai mult Am urcat pe Valea Vințului, până la izvor, Pe cărări de munte, unde poveștile sunt multe,Gustând din toate ale pădurii, cu plăcere și cu dor. M-am oprit
DAN IOAN GROZA by http://confluente.ro/articole/dan_ioan_groza/canal [Corola-blog/BlogPost/378294_a_379623]
-
spre dimineață, am mai trecut un munte,Tot la pas, pe cărări necunoscute și abrupte,Ajungând în satul Laz, la casa lui nea Ghiță,Iar de acolo am luat-o prin satul Poienița,Sperând că voi găsii pe frumoasa lui hangița.Am întâlnit prin zonă oameni cu un har aparte,... XII. IUBITO DĂ-MI O VIAȚĂ, de Dan Ioan Groza, publicat în Ediția nr. 2030 din 22 iulie 2016. Iubito dă-mi o secundă în care să închid ochii, iar următoarea
DAN IOAN GROZA by http://confluente.ro/articole/dan_ioan_groza/canal [Corola-blog/BlogPost/378294_a_379623]
-
a fi împreună. Apropierea, vorbirea, privirea, atingerea umană are forță și viață, amintirea e numai gând și vis! Să tot fie ani buni de când am un prieten pe care-l întâlnesc de cele mai multe ori la Irina căreia i-am zis „hangița” pentru că e patroana unui restaurant de la porțile Autogării din Bacău. Restaurantul acesta e un loc prin care drumeții trec, venind și plecând, și de aceea putem zice fără teama de a greși că este un han modern ce încă ține
LA IRINA, „COTNARIUL” E PRIETEN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1466003166.html [Corola-blog/BlogPost/364754_a_366083]
-
pe Gary la o masă ceva mai retrasă. Cum îl zări, Gary îl și luă în primire. - Pe unde-mi umbli, amorezule? - Pe la dracu'... - Bravo, bătrâne, eu te-aștept aici de aproape un ceas iar tu, poftim, umbli după fusta hangiței! Poate dai de belea cu Mike, teleleule... - Mai ține-ți gura și lasă-mă-n pace. N-am chef de glume. - Să-ți fie de bine! După cât ești de-nsetat de muiere, cred c-ai încins-o un pic, zi
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_cornel_arm_ioana_voicila_dobre_1360647829.html [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
cele de demult - care-acuma-s oale și ulcele, ca să bem noi vin din ele - umblau ca niște albine, împodobite cu șiraguri de mărgele și năframe nemțăști, vamă cu care negustorii cei însetați de vin și de ochii dulci ai hangițelor le cumpărau bunăvoința. Și uite-așa, stătea Ancuța la mângâiat ca mâța la dezmierdat. Da’ și localnicii noștri și-au ostoit poftele lumești la Hanu Ancuței, în drumurile lor săptămânale la Târgu’ de la Tuchilați, deschis târgoveților exact acum 167 de
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Hanu_ancutei_locul_unde_inca_se_mai_gheorghe_parlea_1352045116.html [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
o abordare istorică. Viața lui și opera Se numea Flavius Valerius Constantinus. S-a născut la Naissus, un oraș din Moesia Superior, ca fiu al unui ofițer din armata romană - Constantius Chlorus și al unei femei de condiție socială modestă, hangița Elena (soție nelegitimă), de origine din același oraș sau din vreun sat traco-moesic din împrejurimi. Tradiția grecească precizează că s-a născut de fapt, la Drepanum. Se presupune că a apărut pe lume între anii 280 și 285, în luna
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ by http://confluente.ro/Despre_importanta_si_semnificatia_sf_stelian_gombos_1357902431.html [Corola-blog/BlogPost/361167_a_362496]
-
Acasa > Strofe > Timp > EI SI CE Autor: Elena Spiridon Publicat în: Ediția nr. 1237 din 21 mai 2014 Toate Articolele Autorului Ei, și ce dacă nu-mi vorbești curând, o să mă fac hangiță s-ademenesc vreun trecător să crapi de ciudă, măi bădiță. Stai după colț și mă pândești!? degeaba stai că nu-mi mai pasă s-au dus și florile din ram și iarba s-a făcut de coasă iar luna doarme-acum
EI SI CE de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_spiridon_1400646764.html [Corola-blog/BlogPost/370235_a_371564]
-
Soarelui, îl traversează printr-un tunel păzit de Scorpii, la vederea cărora orice alt om ar fi murit, iar după douăsprezece leghe intră în Grădina Zeilor, alcătuită din minerale de culoare roșie și albastră, apoi ajunge la malul mării, unde hangița Siduri, speriată de apariția lui, îl privește cu neîncredere: "Dacă ești cu adevărat Ghilgameș care l-a ucis pe paznicul pădurii, dacă l-ai doborât pe Humbaba, ce locuia in pădurea Cedrilor, dacă, în cheile munților, ai omorât lei, dacă
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1477872550.html [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
îngăduit să fie îngropat, șapte zile și șapte nopți, până ce l-au năpădit viermii. De când m-a părăsit, nu mai înțeleg nimic din viață, și nu încetez să tot umblu, ca un vânător care întinde capcane, în inima pustiului...” Atunci hangița Siduri îl ajută să dea de urma corăbierului lui Uta-Napiștim, singurul în măsură să-l conducă spre îndepărtatele ținuturi ale nemuririi: "Spune-mi, cum te cheamă? Eu sunt Urșanabi și țin de Uta-napiștim cel de pe tărâmuri îndepărtate." Ghilgameș îi spuse
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1477872550.html [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
inedite de istorie cu pagini de legendă, ce fac plăcerea lecturii. Asemenea legende circulă și azi în multe localități. Eroii romanului nu sunt numai oameni de rând: Marița lui Gogonete, că- pitanul Preda, perechea Pătru și Elena Valdescu, Tudorel, Mihăiță, Hangița, ci și ființe himerice: „o arătare cu aripi uriașe„ - zburătoarea, diavolul, vră- jitoarea, și, totuși, conviețuiesc de-a lungul timpului. Denumirile toponimice sunt la fel de sugestive: Pădurea Blestemată, Cas- telul, Pădurea Vrăjită ș.a. Ion Nălbitoru are un stil elaborat, îmbinând cu
CÂTEVA IMPRESII DESPRE ROMANUL COMOARA BLESTEMATĂ DE ION NĂLBITORU de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1422100592.html [Corola-blog/BlogPost/384553_a_385882]
-
septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Bătrâne hanuri, bolți cu viță De la răspântiile mele În cari veneau boieri de viță Să soarbă vinuri din ulcele Cu lanuri vii de grâu și aur Cu cai de foc venind din puste Și cu hangițe strânse-n fuste Răpite noaptea de-un balaur Cu lăutari cântând în strună Și cimpoieri doinind cu jale Azi plânge vântul în lagună Toate nimicurile tale Un arsenal de amăgiri Oh, dinastie! Iluzoriu Castelul vostru de ivoriu Și decupat din
HANUL AMINTIRILOR de ION UNTARU în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Hanul_amintirilor.html [Corola-blog/BlogPost/348064_a_349393]
-
ar să fie! să văd ce ofertă-mi face, poate-mi umple portofelul, doar îmbârligă și desface, numai să nu-mi facă... felul! poate-mi dă și un harem, să mă facă suleiman, dacă nu, să-mi dea, barem, o hangiță și un han. fi'ncă sunt parșiv la gură o să-l mint că sunt pe val și, cerându-i o trăsură, sigur o să-mi dea și-un cal. poate fi chiar și o iapă, că armăsar îi zic că-s
ANUL ĂSTA, DE CRĂCIUN... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Anul_asta_de_craciun_george_safir_1387179201.html [Corola-blog/BlogPost/363478_a_364807]
-
late, Dar mi-au fost strâmte mereu... Mă strâng hainele la șale, Părul nu mai este des; Vorbele ies mai domoale, Căutând alt înțeles... Beau singurel la vechiul han; Vinul n-are niciun gust. Mă simt eu însumi... bolohan, Că hangița nu-mi dă... must. . Referință Bibliografică: Beau singurel la vechiul han / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 642, Anul II, 03 octombrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
BEAU SINGUREL LA VECHIUL HAN de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Beau_singurel_la_vechiul_han_george_safir_1349298902.html [Corola-blog/BlogPost/343687_a_345016]
-
cu coperte albastre, pe care le-a completat cu fidelitate tot timpul vieții, iar acesta, la rândul lui, lecturează din creația artistică a lui Florin. Amfitrioană este, de fiecare dată, Tina, soția lui Florin, care, asemeni Ancuței, frumoasa și spirituala hangiță a lui Sadoveanu, creează cadrul favorabil derulării dialogului dintre cei doi și, totodată, prin intrarea sau ieșirea discretă din scenă, delimitează cele zece episoade. Recurgând la tehnicile cinematografice, scriitorul aduce în actualitate evenimente petrecute în urmă cu câteva luni (furtuna
FICŢIUNEA CA MODALITATE DE AUTOREFLECTARE OBIECTIVĂ, RECENZIE DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 779 din 17 februarie 2013 by http://confluente.ro/Fictiunea_ca_modalitate_de_au_al_florin_tene_1361166499.html [Corola-blog/BlogPost/351785_a_353114]
-
Alexandru Vasilache, Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani 15 martie: Steaua fără nume, de Mihail Sebastian regia Erwin Șimșensohn, Teatrul Național Târgu-Mureș - Compania „Liviu Rebreanu” 15 martie: Baraca de Aiat Fayez, regia și scenografia Tudor Lucanu, Teatrul „Regina Maria”, Oradea 16 martie: Hangița după Carlo Goldoni, regia colectivă, Teatrul „Tudor Vianu” Giurgiu 18 martie: Omul care a văzut moartea de Victor Eftimiu, versiune scenică Andreea Vulpe, regia Cristi Juncu, Teatrul „Toma Caragiu” Ploiești 19 martie: Viața nu te întreabă niciodată nimic. One Woman
START Campania Națională „Artiștii pentru artiști” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105744_a_107036]
-
al III-lea" Hamlet -comedia fantastică "Visul unei nopți de vară" 7. Clasicismul francez - Corneille -"Cuiul" - Racine - "Fedra" - Moliere - "Avarul" și "Don Juan" - la alegere 8. Teatrul secolului al XVIII-lea - Marivaux - o piesa - Beaumarchai - o piesa 9. C. Goldoni - "Hangița" și "Sluga la doi stăpâni" - la alegere 10. Teatrul romantic - V.Hugo - "Hernani" 11. Comedia socială rusa la începutul secolului al XIX-lea - N. Gogol -"Revizorul" 12. Teatrul realist - A. P. Cehov "Pescărușul" - B.Show - "Pygmalion" - H.Ibsen - "Nora" 13. Strindberg
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
o căpșună, 3 cireșe cu frunză, o gutuie cu frunză și un ardei gras, totul de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Silueta feminină face trimitere la legenda frumoasei hangițe, pe nume Nița, de unde vine și denumirea localității. Brâul undat reprezintă hidrografia localității, respectiv râurile Amandia și Jiu. Cornul abundenței simbolizează ocupația de bază a locuitorilor, legumicultura și pomicultura. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278498_a_279827]
-
al III-lea" Hamlet -comedia fantastică "Visul unei nopți de vară" 7. Clasicismul francez - Corneille -"Cuiul" - Racine - "Fedra" - Moliere - "Avarul" și "Don Juan" - la alegere 8. Teatrul secolului al XVIII-lea - Marivaux - o piesa - Beaumarchai - o piesa 9. C. Goldoni - "Hangița" și "Sluga la doi stăpâni" - la alegere 10. Teatrul romantic - V.Hugo - "Hernani" 11. Comedia sociala rusa la inceputul secolului al XIX-lea - N. Gogol -"Revizorul" 12. Teatrul realist - A. P. Cehov "Pescărușul" - B.Show - "Pygmalion" - H.Ibsen - "Nora" 13. Strindberg
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
1938), "Neînțelegerea" (1944), " Starea de asediu" (1948) și "Cei drepți" (1949) formează dramturgia camusiană care reia în formă dramatizată idei din romanele și eseurile sale. Spre exemplu, cea de-a doua piesă prezintă o situație de un tragic absurd: o hangiță și mama sa ucid într-o seară un client necunoscut, descoperind că acesta le era frate, respectiv fiu, iar de această "neînțelegere" ia notă străinul - Meursault - în închisoare, citind un articol de ziar, lipit de peretele celulei sale. "„Ciclul absurdului
Albert Camus () [Corola-website/Science/297986_a_299315]
-
moșia hatmanului Mihăiță Filipescu. Cum acolo lipsea însă apa, hatmanul le-a permis acestora să se mute în 1793 pe o altă moșie a sa, moșia Filipească, de pe malul stâng al râului Prahova, unde se afla o cârciumă care aparținea hangiței Nedelea. În jurul cârciumii, unul din oieri, pe nume Ioachim, a fost hirotonit preot și a pus temelia bisericii satului înființat de țărani în zonă. La începutul secolului al XX-lea, satul avea 995 de locuitori. Apropierea de Târgșorul Vechi, centru
Comuna Ariceștii Rahtivani, Prahova () [Corola-website/Science/301637_a_302966]
-
ai Vrâncioaiei, a dat locului numele unuia dintre aceștia - Mândru (numele altuia - Sascu a fost dat satului Sascut, cel al lui Cucu - satului Cucova, cel al lui Scurtu - satului Scurta, etc...). O explicație mai prozaică asociază toponimul cu numele unei hangițe - Mândra, al cărei han ar fi fost situat în zonă pe traseul actualului DN2. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al satului funcționau, în plasa Răcăciuni a județului Putna, comunele Mândrișca și Valea Seacă, fiecare formată doar
Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/300709_a_302038]
-
se luptă cu ei într-un loc numit La Măseaua Stricată. Scăpând de arnăuți, cei doi ajung la un han ținut de jupân Potoroacă și de soția sa, Maria, fosta bucătăreasă a boierului Vâlcu din "Masca de argint". Hangiul și hangița îi spun lui Mărgelatu că pe la hanul lor a trecut o caleașcă cu doi străini, însoțită de șase călăreți care păreau a fi comedianți. Unul dintre comedianți avea o voce foarte frumoasă, iar Mărgelatu își dă seama că este vorba
Colierul de turcoaze () [Corola-website/Science/326203_a_327532]
-
negocieze cu Austria pentru înființarea unei bănci naționale. În această afacere, Troianoff este aliat cu Fuad, trimisul sultanului, care-i făgăduise lui Troianoff 20% din afacere. Dându-și seama că răpitorii nu numai că semănau cu niște comedianți (după cum spusese hangița), dar erau probabil actori, Mărgelatu deduce că ostaticii sunt ținuți la teatrul Momolu. El ajunge acolo, dar actorii și Agatha fug cu prizonierii cu o altă trăsură. Mărgelatu își dă seama că ostaticii au fost duși probabil la sediul Consulatului
Colierul de turcoaze () [Corola-website/Science/326203_a_327532]