748 matches
-
-i pui sare pe coadă armăsarului meu și pe la miezul nopții îi ajunge și tu acasă. Uite că jupânul a și simțit a mușteriu și s-o ițit colea în prag. Bun găsit, jupâne - a deschis vorba moș Dumitru, când hangiul i-a deschis poarta. Bună să fie, după cum ți-i cătătura. Da’ care-i baiul de ai venit așa de dimineață? Că doar nu fugi de război. Numai polonezii, săracii, lasă casă, lasă masă și fug în lumea largă de
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
să cumpăr din târg una-alta, dumneata caută niște gazete, să mă dumiresc ca lumea, că cine știe ce ți s-o fi năzărit și dumitale cu războiul ista. Să știi că jurnalele nu se dau pe gratis. Așa că... Cum adică? Un hangiu așa de mare nu are câțiva crăițari acolo pentru o gazetă-două!? Da’ ce vorbesc eu. Ori grăiesc la un perete, ori jupânului Froim. Tot una-i. Mai bine caută în traista din coșul căruței... La auzul ultimelor cuvinte, ochii hangiului
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
hangiu așa de mare nu are câțiva crăițari acolo pentru o gazetă-două!? Da’ ce vorbesc eu. Ori grăiesc la un perete, ori jupânului Froim. Tot una-i. Mai bine caută în traista din coșul căruței... La auzul ultimelor cuvinte, ochii hangiului au avut o lucire scurtă și un surâs pișicher i-a luminat fața, care grăia de la sine. „Așa parcă mai vii de acasă, bade Dumitre”... Bătrânul Țâdulă nu a venit la vreme, așa cum s-au înțeles. L-a așteptat cât
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
care grăia de la sine. „Așa parcă mai vii de acasă, bade Dumitre”... Bătrânul Țâdulă nu a venit la vreme, așa cum s-au înțeles. L-a așteptat cât l-a așteptat și, în cele din urmă, moș Dumitru a grăit către hangiu. Jupâne Froim. Cum se vede treaba, Țâdulă s-o fi încurcat pe undeva. Eu nu-l mai aștept... Mergi sănătos, bade Dumitre, și spune-i lelii Zamfira că îi mulțămesc pentru toate câte ne-o trimis. Drum bun! Când a
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
găsești. Nu-i mai bine să-l ai pe al tău? Cum vine treaba asta, moș Dumitre? Să-l am pe al meu? Tu știi doar că marțea eu am drum la târg. Până eu termin ce am de făcut, hangiul poate să facă rost de jurnale. Și seara, când mă întorc, le ai teanc colea și gata. Așa ai mântuit o cu umblatul după știri. Ei, ce zici? Ți-o ieșit un sfânt din gură, moș Dumitre. Numai matale îți
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
casă pe așa o vreme? Doar nu-i mortu’ pe laiță... „De ce nu l-am luat pe mutu’ cela de Petrache?” - gândea Costăchel, privind în lungul drumului pustiu... Din această stare s-a trezit abia când a ajuns la poarta hangiului Aizic. Nu era el chiar hangiu, dar mai primea în ogradă căruța câte unui vechi prieten... A lăsat armăsarul în grija hangiului și, fără prea multă vorbă, a pornit întins spre regiment... Bună ziua, domnule plutonier! - a grăit Costăchel către majurul
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
nu-i mortu’ pe laiță... „De ce nu l-am luat pe mutu’ cela de Petrache?” - gândea Costăchel, privind în lungul drumului pustiu... Din această stare s-a trezit abia când a ajuns la poarta hangiului Aizic. Nu era el chiar hangiu, dar mai primea în ogradă căruța câte unui vechi prieten... A lăsat armăsarul în grija hangiului și, fără prea multă vorbă, a pornit întins spre regiment... Bună ziua, domnule plutonier! - a grăit Costăchel către majurul de la poartă. Bună ziua! Ce vrei? Apoi
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Costăchel, privind în lungul drumului pustiu... Din această stare s-a trezit abia când a ajuns la poarta hangiului Aizic. Nu era el chiar hangiu, dar mai primea în ogradă căruța câte unui vechi prieten... A lăsat armăsarul în grija hangiului și, fără prea multă vorbă, a pornit întins spre regiment... Bună ziua, domnule plutonier! - a grăit Costăchel către majurul de la poartă. Bună ziua! Ce vrei? Apoi... eu... am venit... eu am evad... am scăpat din lagăr de la ruși și... De la tovarășii sovietici
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
asta te prezinți la miliția raională pentru bulentin. La raion te prezinți! Ai înțeles? - a insistat milițianul. „Aista mă crede tâmpit”, gândea Costăchel, făcându-și socoteala când să meargă la târg. „Unde o fi miliția? Lasă că aflu de la Aizic hangiul”. Îți faci și două poze bust! Bust! Ai înțeles? - s-a auzit din nou glasul milițianului. „Ia mai dute-n mă-ta!” - l-a înjurat Costăchel în gând. Mie mi se pare că vorbesc în vânt. Eu vorbesc și tu te
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
fel și chip. Marea lor curiozitate era politica pe care am făcut-o în țară și în final ce părere avem despre orânduirea sovietică? Pistolul ședea pe masă. Vorbeau românește. Nu știu cum, dar vorba lor prea semăna cu a jupânului Froim, hangiul de la noi din târg... Mai spre toamnă, căutau voluntari pentru Divizia Tudor Vladimirescu, care a suferit mari pierderi în Ungaria și trebuia completată. Ne băgau apoi în cap ce mare fericire îi comunismul. Timpul se scurgea odată cu speranțele noastre că
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
cu toți ai mei mănînc din acele bucate pe care le pot avea aici în casa asta de la țară și din puținul pe care-l am. Iară după ce am mîncat, mă înapoiez la han; aici îl găsesc de obicei pe hangiu, și tot aici se mai află un măcelar, un morar, doi lucrători la cuptoarele de cărămizi. Cu aceștia îmi pierd vremea prostește tot restul zilei, jucînd cărți sau dînd cu zarurile, și între noi se iscă nenumărate certuri și supărări
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
toată, pentru ca toată durerea lumii să ia sfârșit. Iar bărbatul acela tânăr, frumos și bun, de lângă ea, știa : copilul care i se născuse era Fiul Tatălui Ceresc. Iisus i-au pus numele. Se născuse acolo, în noaptea aceea, în grajdul hangiului de lângă stâna noastră. O să mă întrebați de cel care lipsea. V-am spus, era cel mai curios. Aflase, cine știe cum, ce-l aștepta pe copil. Se dusese acolo, acoperise copilul cu lumina lui ca să-l apere și se mira de ce copilul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
noapte ! Am crezut că e luna, dar luna, cât de mare ar fi, nu luminează tot cerul, iar pe pământ nu cade numai așa, într-un singur loc ! Și unde cădea lumina ?! N-o să credeți, da' era tocmai pe grajdul hangiului. Ce stele, ce stea ! Aiurea ! I-o fi pus careva foc la acareturi ! Cu tot puhoiul ăsta de lume care a tot venit să se înscrie, mai știi ?! Hai, repede, să-l ajutăm, c-o fi el sucit și morocănos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
situațiile prin care au trecut cei doi... ― Apoi, atunci Îi drept că ne-am legat frați di cruce fără vorbe. Doar cu inima - a căutat tata Toader să Întărească spusa lui Petrică... ― Da’ știu domniile voastre că se află În casa hangiului?... Și că așa ceva se cinstește, din când În când, cu o ulcică de vin, pe care, până În clipa asta, nenea Mitru l-a tot oblojit cu gheață? Iar cinstita gazdă, „fimeia me’”, cum ar spune tata Toader, a pregătit niște
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
trebui să stabilim de acasă Întinderea poveștii... Și acum... Pe cai! Avem nevoie de oarece timp de pregătire pentru diseară - a Încheiat profesorul vorba... În acea seară, două birje au oprit În preajma hanului. Pe dată, poarta s-a deschis și „hangiul” i-a Întâmpinat: ― Bine ați venit la Hanul cercetașului, boieri dumneavoastră. ― Bine te-am găsit. Bucuros de oaspeți? - a răspuns Nicu. ― Bucuros peste măsură. Da’ intrați, că „fimeia me” - cum Îi spune fratele meu, tata Toader, mamei Maranda - vă așteaptă
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
lipise de picioarele care păreau și mai lungi. Bluza, de culoare maro amestecat cu negru, i se lipise și ea de bust... Bărbatul privea hipnotizat la formele care se întrezăreau prin hainele ude. Apoi, brusc, reveni la realitate. Văzând căruciorul, hangiul realiză că Bart avea oarece probleme cu deplasarea și îl ajută să coboare din mașină și să se așeze în cărucior, apoi, murați până la piele, intrară în motel, ca într-o arcă a lui Noe. Norocul vostru cu mine și
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
spun maeștri yoghini ? Că cel care dăruiește trebuie să mulțumească, i s-a dat și lui ocazia să facă un pic de bine... Dacă e-așa, eu trebuie să-ți mulțumesc, pentru că m-ai lăsat să te ajut ! Tocmai atunci, hangiul intră cu o tavă impozantă, pe care o așeză aproape de foc. V-am adus o gustare și niște vin fiert cu scorțișoară, unul dintre voi nu va conduce la plecare, serviți, e vin natural, din vinoteca mea. V-am ridicat
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
îi scapă de la înec; apără soldații în război, motiv pentru care aceștia îl invocă în timpul luptelor; ajută văduvele, orfanii și fetele sărace care vor să se mărite. "Minunile săvârșite de Sfântul Nicolae, precum învierea celor trei copii omorâți de un hangiu sau salvarea de la naufragiu a unor corăbii, sunt binecunoscute. De aceea Sf. Nicolae a fost ales ca ocrotitor al copiilor, dar și al marinarilor, al brutarilor, al fetelor fără zestre, al victimelor sistemului judiciar. Una din legende povestește cum a
Tradiții și obiceiuri de Sfântul Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/80607_a_81932]
-
de care” aflată între iazul morii și cele două șosele. Până atunci, Voiculeștii făcuseră gheșeft în propria prăvălie. Porecla de „băcani” nu mai putea fi clintită. Este și motivul pentru care, după 1903, nimeni din familie nu a fost numit „hangiu”. În actele de stare civilă ei sunt trecuți „muncitori”, „negustori”, „proprietari”, dar niciodată „hangii”. În septembrie 1908, același Filip a cumpărat de la Ion Ilie Moraru opt prăjini de pământ (1670 de metri pătrați), „împreună cu pomii, casa și toate dependințele existente
Vasile Voiculescu – noi contribuții biografice by Gheorghe Postelnicu () [Corola-journal/Journalistic/5285_a_6610]
-
gheșeft în propria prăvălie. Porecla de „băcani” nu mai putea fi clintită. Este și motivul pentru care, după 1903, nimeni din familie nu a fost numit „hangiu”. În actele de stare civilă ei sunt trecuți „muncitori”, „negustori”, „proprietari”, dar niciodată „hangii”. În septembrie 1908, același Filip a cumpărat de la Ion Ilie Moraru opt prăjini de pământ (1670 de metri pătrați), „împreună cu pomii, casa și toate dependințele existente din anul 1864” și aflate între vatra Voiculeștilor și han. Bine sfătuit de bătrânul
Vasile Voiculescu – noi contribuții biografice by Gheorghe Postelnicu () [Corola-journal/Journalistic/5285_a_6610]
-
dintre poemele sale cele mai apreciate, așa cum sînt „De-abia plecaseși” (Gazeta literară numărul 21 de joi 24 mai 1962) sau „Așteptare” (Gazeta literară numărul 22). (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”) * Dicționarul presei literare românești 1790-1990 (I.Hangiu, 1996) precizează în mod eronat că „șîn Gazeta literarăț Tudor Arghezi publică, săptămînal, începînd cu anul 1955, tablete...” (p.210). Colaborarea constantă a lui Arghezi începe în numerele acestui an 1962. Pînă în 1962, de la înființarea revistei în 1954, Tudor
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5159_a_6484]
-
lui Gingis Han, prin iurtele mongole. Pașalîc n-au putut în țările române, dar ne-au lăsat, în contrapartidă, cu se zice astăzi, o raiŕ de cuvinte; unele gingașe (satîr, hanger, iatagan, ghiulea, darabană), altele, numind meserii vechi și noi (hangiu, gelep, geambaș, salahor, giuvaergiu, dulgher); ne-au invitat la bairam, ne sfătuiesc să ne grăbim încet (iavaș-iavaș, bre, că doar nu dau turcii) și ne-au făcut designul caselor, hainelor și accesoriilor (cearșaf, catifea, dulap, ciorap, geam, raft, canat, iatac
Doina de jale și maneaua de criză by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/6615_a_7940]
-
acceptă că Dumnezeu îl vrea resemnat și împăcat cu ceea ce are. Este primul nostru revoltat împotriva ortodoxiei, atestat în literatură. • Subiectul din Moara cu noroc e cât se poate de biblic: ducerea în ispită. Ioan Slavici îl pune pe un hangiu din pusta bănățeană să se întâlnească cu diavolul. Pofta de înavuțire cere taxă de protecție și vânzarea sufletului. • Moromeții, ca roman social subversiv, desfășoară trăirea unui paradox: că fericirea unui țăran poate consta nu în lucrul pământului, care dă servitute
Din carnetul unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/6576_a_7901]
-
său de drumeție, biet om rămas fără nume, victimă desemnată a ironiilor și a sarcasmelor scriitorului. Se înșiră apoi o lungă serie de călugări leneși ori sălbăticiți, de călugărițe bătrîne și țîfnoase, de țărani stupizi, înfricoșați ori alcoolici agresivi, de hangii neospitalieri, de tineri sclifosiți ca Monsieur Georges: lumea lui Hogaș se compune din ființe degenerate și subumane. Singurele care găsesc, în ochii prozatorului, oarecare îngăduință sunt femeile frumoase, pe care el le agresează erotic, cu priviri, gesturi și fraze aluzive
Provincialul singuratic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5855_a_7180]
-
lui DV. în Dv. se găsește și în I.L. Caragiale, Opere VII, ediție îngrijită de Șerban Cioculescu, București, Fundația Regală Pentru Literatură și Artă, 1942, p.355. ii. B.P. Hasdeu, Ziarele în România, în Satyrul , 13 febr. 1866, apud I. Hangiu, Presa românească de la începuturi până în prezent. Dicționar cronologic, vol. I, 1790-1916, București, Editura comunicare.ro, 2008, p. 236. iii. Anuarul presei române și al lumei politice, 1909, anul al III-lea, dir. proprietar Gr. Grigoriu-Rigo. iv. B.P. Hasdeu, loc. cit
LUMEA CA ZIAR. A patra putere: Caragiale by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/5520_a_6845]