96 matches
-
Suediei, convertirea la luteranism răspundea unui profund sentiment antigermanic 228. Fiul lui Frederic I, Christian al IV-lea (1588-1648), principe al Imperiului prin posesiunea asupra Schleswig-Holstein, era legat de principii protestanți din Germania de nord. Aliat cu orașele luterane ale Hansei, el viza extinderea influenței daneze asupra estuarelor germane. De aceea, în fața acțiunilor Habsburgilor din Spania împotriva Provinciilor Unite și ale împăratului împotriva protestanților, caută aliați. Încurajat de trimișii lui Richelieu, de Anglia și de Olanda, el se străduiește să unească
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
îngrozitor. Ce "dezgustător"! Până la urmă, șederea noastră la Gelbensande nu a fost prea rea. Oamenii nu au fost atât de înțepați cum mă așteptam eu să fie. Două zile la Lübeck, foarte plăcute. Un loc vechi foarte interesant, de pe vremea Hansei, o ligă comercială, cu secole în urmă. Într-o seară am fost la Utowana, să iau cina, și am stat în micuțul separeu cu dna Mott. M-am uitat la locul unde stătuseși tu pe canapea, privindu-ne pe mine
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
a primit statutul în 1215. Pe malul drept, orașul vede dezvoltîndu-se în jurul portului Greve și a *halelor construite de Filip August, principalele activități economice, controlate de puternica corporație a negustorilor, care au monopolul traficului pe Sena și pe afluenții ei, *hansa negustorilor apei. Șeful ei, prevotul [primarul] negustorilor, este reprezentantul burgheziei pariziene; puterea sa este totuși limitată de prezența prevotului [ofițerului] regal care administrează orașul în numele regelui. Întotdeauna gata să încurajeze mișcarea comunală în detrimentul vasalilor lor, Capețienii nu i-au lăsat
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
care, născută în Ile-de-France, succede artei romane în sec. al XII-lea. Hală. Construcție tipică funcției economice a orașului medieval: hală de pînză, hală de grîu... Acolo își impunea orașul marca, garantînd astfel că produsele vîndute erau conforme legilor sale. Hansă. Termen de origine germanică care desemnează, în Evul Mediu, o asociație de negustori. Herculean (drum). Drum protoistoric care lega peninsula Iberică de Galia de Sud. Existența sa era atribuită eroului grec Heracles (Hercule) care ar fi deschis aceeastă cale pentru
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cea din sate noilor condiții economice. Deplasarea marilor itinerare comerciale și a zonelor active din punct de vedere economic favorizează orașele din valea Rhinului, a Rhonului și pe cele din Germania de sud. Veneția și Genova pe malul Mediteranei, orașele Hansei germanice pe malul mării Nordului și mării Baltice și mai ales Bruges, răscruce a schimburilor comerciale între popoarele din Nord și cele de pe malurile Mediteranei, mențin o activitate care le asigură prosperitate. În toate aceste orașe, soluția crizei constă în
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
De acum înainte, venețienii se aprovizionează de la Beirut sau Alexandria, în timp ce genovezii se bazează pe turcii din Asia Mijlocie, care le asigură aprovizionarea cu mărfuri. În nord, ruta Balticii și a Mării Nordului este controlată, în secolul al XIV-lea, de Hansa germanică. Asociație a celor mai bogați negustori din orașele Germaniei de nord și ale Rhenaniei, aceasta cuprinde burghezia din 70 de orașe din jurul Lübeckului și Hamburgului. Puterea acestor orașe îi asigură un adevărat monopol asupra comerțului între est, furnizor de
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Teutonic în Prusia) domnesc ca stăpîni absoluți pe teritoriile, ce le aparțin. În timp ce orașele libere (Ratisbonne, Strasbourg, Mainz, Köln) sau imperiale (Frankfurt, Nüremberg, Aix-la-Chapelle, Ulm) se bucură de o independență de fapt, orașele comerciale din Nord se organizează într-o "Hansă teutonică" pentru a-și apăra interesele comerciale. În aceste condiții, titlul imperial își pierde importanța. Caracterul universal care îi dădea dreptul la încoronarea romană este curînd abandonat și încoronarea imperială nu mai are loc la Roma, ci la Aix-la-Chapelle. Se
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Dar, în cursul luptelor pe care le-au dat, statele slave și-au făurit un sentiment național pe care secolele de supunere față de împărații germani nu vor mai reuși să-l șteargă. În nord: uniunea scandinavă față în față cu Hansa Pînă în secolul al XIV-lea, țările scandinave au un rol mai puțin important în istoria Europei. Resursele puține și populația scăzută explică această poziție modestă, întreaga istorie a celor trei regate se reduce la lupta dusă de monarhie împotriva
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
celor trei regate se reduce la lupta dusă de monarhie împotriva atitudinii recalcitrante a nobilimii și a clerului. Dar, începînd din secolul al XV-lea, se petrece un fapt important: pătrunderea pe domeniul scandinav al Mării Baltice a orașelor germanice din Hansa teutonică. Colonizat în partea de sud de către germani, regatul Danemarcei se vede printre altele înlăturat din Marea Baltică de întreprinderile aparținînd Hansei. Regele Waldemar al IV-lea încearcă să reacționeze printr-un război, dar hanseații blochează Copenhaga și regele trebuie să
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
secolul al XV-lea, se petrece un fapt important: pătrunderea pe domeniul scandinav al Mării Baltice a orașelor germanice din Hansa teutonică. Colonizat în partea de sud de către germani, regatul Danemarcei se vede printre altele înlăturat din Marea Baltică de întreprinderile aparținînd Hansei. Regele Waldemar al IV-lea încearcă să reacționeze printr-un război, dar hanseații blochează Copenhaga și regele trebuie să recunoască protectoratul acestora asupra regatului său. Curînd, dominația hanseatică se întinde pînă în Suedia și, în 1363, acesteia i se impune
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
ani ai secolului al XV-lea. Bilanțul acestei încercări de unire a regatelor scandinave nu este totuși negativ. Solidaritatea popoarelor scandinave a permis, prin stoparea expansiunii germanice, să-și apere originalitatea. Mai ales, puterea maritimă scandinavă a stînjenit desfășurarea activităților Hansei în Marea Baltică. La sud: anarhia politică italiană și afirmarea spaniolă Italia, care a fost principala miză în lupta dintre Pontificat și Imperiu după dispariția lui Frederic al II-lea Hohenstaufen (1250), este practic eliberată de sub dominația împăraților germani. Dar, supunerii
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
noile rute comerciale care au permis adaptarea comerțului la criză. Mediterana și Marea Baltică rămîn centre active, deși cel mai dinamic de acum înainte este cel de pe coasta atlantică, care privilegiază activitatea țărilor cu deschidere spre ocean, Spania, Anglia și orașele Hansei. De asemenea, căile terestre care leagă țările de la Marea Nordului cu cele mediteraneene, via Germania, își păstrează și își măresc avantajele obținute în timpul crizei. Este firesc ca alături de firmele genoveze și florentine care domină Europa prin activitățile lor financiare, să apară
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
distinge patru zone: lumea mediteraneană, în care băncile și industria se dezvoltă de pe urma activităților comerciale; zona continentală delimitată de orașul Lyon și orașele Bavariei, placă turnantă între Mediterana și Europa de nord și centru al in-dustriei metalurgice; Baltica, unde declinul Hansei se accelerează și unde crește influența olandezilor și a statelor riverane, Suedia și regiunea Moscovei; în sfîrșit, mai ales coasta atlantică, care profită de comerțul cu Lumea Nouă, ceea ce îmbogățește orașul Anvers, capitala europeană a negustorilor. ■ Secolul al XVI-lea
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
din oraș un important centru industrial și bancar. Noua industrie tipografică se dezvoltă aici, urmată în curînd de industria mătăsii, care o concurează pe cea italiană. Replică nordică a Mediteranei, Marea Baltică este a treia mare zonă economică a Europei. Domeniul Hansei din secolul al XIII-lea, ea își obține profiturile din produsele brute ale țărilor slave (lemn, gudron, smoală, ceară, blănuri, miere de albine, cînepă și grîu) și din sarea, mirodeniile și produsele realizate în Europa occidentală. Hansa este totuși în
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
a Europei. Domeniul Hansei din secolul al XIII-lea, ea își obține profiturile din produsele brute ale țărilor slave (lemn, gudron, smoală, ceară, blănuri, miere de albine, cînepă și grîu) și din sarea, mirodeniile și produsele realizate în Europa occidentală. Hansa este totuși în declin. Unele orașe, mai ales Lübeck, sînt implicate în conflicte care tulbură Danemarca. Curînd, liga hanseatică își pierde privilegiile în Suedia și se vede în imposibilitatea de a rezista în zona Balticei concurenței din ce în ce mai puternice a olandezilor
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Danemarca. Curînd, liga hanseatică își pierde privilegiile în Suedia și se vede în imposibilitatea de a rezista în zona Balticei concurenței din ce în ce mai puternice a olandezilor. Cu atît mai mult cu cît statele riverane înceacă să iasă de sub controlul exercitat de Hansă asupra comerțului din regiune: Ivan al III-lea, țarul Moscovei, cucerește Novgorodul (1494) și închide stabilimentele comerciale ale Hansei; punînd mîna pe Narva în 1558, urmașul său, Ivan al IV-lea, creează Moscovei o deschidere spre Marea Baltică care îi permite
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Balticei concurenței din ce în ce mai puternice a olandezilor. Cu atît mai mult cu cît statele riverane înceacă să iasă de sub controlul exercitat de Hansă asupra comerțului din regiune: Ivan al III-lea, țarul Moscovei, cucerește Novgorodul (1494) și închide stabilimentele comerciale ale Hansei; punînd mîna pe Narva în 1558, urmașul său, Ivan al IV-lea, creează Moscovei o deschidere spre Marea Baltică care îi permite să facă concurență stabilimentului comercial al Hansei aflat la Reval. În afară de acest declin politic, Hansa nu reușește să se
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
III-lea, țarul Moscovei, cucerește Novgorodul (1494) și închide stabilimentele comerciale ale Hansei; punînd mîna pe Narva în 1558, urmașul său, Ivan al IV-lea, creează Moscovei o deschidere spre Marea Baltică care îi permite să facă concurență stabilimentului comercial al Hansei aflat la Reval. În afară de acest declin politic, Hansa nu reușește să se adapteze noilor curente ale schimburilor comerciale. Sistemul său, bazat pe un ansamblu de privilegii acordate de autoritățile locale și trecerea obligatorie a mărfurilor prin stabilimentele ei comerciale este
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
închide stabilimentele comerciale ale Hansei; punînd mîna pe Narva în 1558, urmașul său, Ivan al IV-lea, creează Moscovei o deschidere spre Marea Baltică care îi permite să facă concurență stabilimentului comercial al Hansei aflat la Reval. În afară de acest declin politic, Hansa nu reușește să se adapteze noilor curente ale schimburilor comerciale. Sistemul său, bazat pe un ansamblu de privilegii acordate de autoritățile locale și trecerea obligatorie a mărfurilor prin stabilimentele ei comerciale este atacat din toate părțile; negustorii din Augsburg și
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
profund sentiment antigermanic, hrănit de secole de luptă împotriva expansionismului germanic. Fiul său, Christian al IV-lea (1588-1648), prinț al Imperiului datorită posesiunilor sale din Schleswig-Holstein, este legat de prinții protestanți din Germania de nord. Aliat cu orașele luterane ale Hansei, el visează să extindă influența daneză asupra estuarelor germane. De aceea se neliniștește în fața acțiunilor Habsburgilor din Spania împotriva Provinciilor Unite și ale împăratului împotriva protestanților. Încurajat de trimișii lui Richelieu, de Anglia și de Olanda, el se străduiește să
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
la Chilia, pentru care se certau în secolul al XIV-lea genovezii și venețienii, pentru negoțul de grîu. Aceste porturi s-au dezvoltat repede nu numai prin comerțul local, ci și prin legăturile comerciale pe care le aveau cu orașele Hansei de la Marea Baltică, prin tîrgurile de curînd înființate, în Țara Haliciului sau Rusia Roșie cum i se spunea atunci. (Al. I. Gonța, Legăturile economice dintre Moldova și Transilvania în secolele XIII-XVII, București, 1988; Nicolae lorga, Istoria comerțului românesc, vol. I, ediția
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
artei..................................................45 Deschiderea de noi drumuri.................................................47 Capitolul 3 Convulsii politice și nașterea statului național..................................................51 La est: dispariția Imperiului bizantin....................................53 În centrul Europei: dispariția Sfîntului Imperiu și regresul germanismului......................................57 În nord: uniunea scandinavă față în față cu Hansa...............................................................................61 La sud: anarhia politică italiană și afirmarea spaniolă..............................................................62 La vest: Franța și Anglia în războiul de o sută de ani.........................................................................68 Dificila geneză a statului național............................................79 Capitolul 4 O cotitură fundamentală: Marile descoperiri.............................................................83 Redresarea europeană de la
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
subs. sunt convins că intrăm în conflict cu organizațiile de profil, armata e un client prea important. Dar statul s-ar putea dota cu un depozit propriu, ca să spunem așa. Prânzul la popota din Fårösund: tocăniță de ficat prăjit, bere Hansa. După prânz helicopter spre Roma1. Veche bază aeriană în timpul războiului. Comandorul helicopterului încartiruit acolo. Povestește că era să se prăbușească chiar peste ruinele mănăstirii cu un J 22. Probleme cu motorul la pornire. Gård și subs. absolut de acord că
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
postul de consilier la Roma. Specialist în însămânțare artificială, pare bun, dar cam tânăr (26 ani). Cu mașina până la Hemse, localitate cunoscută pentru că are singurul magazin de spirtoase de la sud de Visby. Masa de seară la hotel cu reprezentanți de la Hansa carne de pui. Foarte distins, dar Gård a cam luat mult la bord, a făcut glume despre "ciubuc", a întrecut măsura. Aproape agresiv. Abatoarele de păsări probabil prea mici pentru necesitățile noastre, dar instalațiile frigorifice sunt impresionante. Petrecut noaptea la
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
dată un sentiment de adevărată comuniune cu teritoriul meu de lucru (Gotland). Trezit ora 5 și la 6 mers cu Blenheim-Ahlskog cu Mercedesul la Bunge. Cpt. Rosén pe poziții, invitat mic dejun în mașină, toastat "noroc la vânătoare" cu bere Hansa. Rosén vechi locuitor al insulei, ne-a dus la o fermă mare la sud de Bunge, fam. Lind. Aveau șapte porci și 56 purcei. Lind personal foarte prietenos, prezentat ferma, nicio urmă de suspiciune față de străini. Încep să mă obișnuiesc
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]