84 matches
-
potriveasă!” Mai târziu nevasta-și zice: Pantalonii i-am uitat: Și sculându-se grăbită Înc-o dată i-a scurtat. Îmbrăcându-i, Haplea vede De genunchi că i-au trecut Frosinico, strigă dânsul, Vin’ să vezi cât am crescut! (Nicolae Batzaria Haplea) 2. Care sunt personajele poeziei “Haplea”? 3. a) Câte stofe are poezia? b) Câte versuri are fiecare strofă? c) Ce fel de rimă au versurile? 4. Găsește adjective pentru substantivele date: pantaloni, nevastă, croitor, băiat. 5. Memorează poezia Haplea. 6
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
Pantalonii i-am uitat: Și sculându-se grăbită Înc-o dată i-a scurtat. Îmbrăcându-i, Haplea vede De genunchi că i-au trecut Frosinico, strigă dânsul, Vin’ să vezi cât am crescut! (Nicolae Batzaria Haplea) 2. Care sunt personajele poeziei “Haplea”? 3. a) Câte stofe are poezia? b) Câte versuri are fiecare strofă? c) Ce fel de rimă au versurile? 4. Găsește adjective pentru substantivele date: pantaloni, nevastă, croitor, băiat. 5. Memorează poezia Haplea. 6. Redă, pe scurt, conținutul poeziei. TESTUL
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
Batzaria Haplea) 2. Care sunt personajele poeziei “Haplea”? 3. a) Câte stofe are poezia? b) Câte versuri are fiecare strofă? c) Ce fel de rimă au versurile? 4. Găsește adjective pentru substantivele date: pantaloni, nevastă, croitor, băiat. 5. Memorează poezia Haplea. 6. Redă, pe scurt, conținutul poeziei. TESTUL NR. 12 1. Se dă textul: “Patria e aducerea-aminte de zilele copilăriei, coliba părintească cu copacul cel mare din pragul ușii.” (Alecu Russo) 2. a) Înlocuiește expresia “aducere-aminte” cu un substantiv b) Scrie
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
Ștefănescu (Poznele lui Rică, D-ale lui Petruț, publicate în Ziarul copiilor).818 Cel mai mare succes l-a avut însă Marin Iorda, cel care începând cu 1936 realizează dimensiunea grafică a celui mai cunoscut personaj de bandă desenată românesc, Haplea, pe versurile lui Nicolae Batzaria, care semna sub pseudonimul Moș Nae (născut în Grecia în 1874, fost ministru al guvernului turc în 1908 și 1912, iar al celui român în 1920, avea să fie arestat în 1952 de către regimul comunist
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
de către regimul comunist sub acuzația de spionaj în favoarea Germaniei, sfârșindu-și viața în captivitate).819 Cazul său este unul extrem de interesant, poate chiar emblematic pentru instabilitatea ideologică și incoerența organică a vieții la jumătatea secolului trecut. După cele câteva albume Haplea cu succes răsunător la public (Haplea. Pățanii și năzdrăvănii în 1926, Haplea la București în 1928, Haplea. Alte pățanii și năzdrăvănii în 1929, Haplea în străinătate în 1930, Haplea la școală în 1932, Coana Frosa la București în 1933 ori
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
spionaj în favoarea Germaniei, sfârșindu-și viața în captivitate).819 Cazul său este unul extrem de interesant, poate chiar emblematic pentru instabilitatea ideologică și incoerența organică a vieții la jumătatea secolului trecut. După cele câteva albume Haplea cu succes răsunător la public (Haplea. Pățanii și năzdrăvănii în 1926, Haplea la București în 1928, Haplea. Alte pățanii și năzdrăvănii în 1929, Haplea în străinătate în 1930, Haplea la școală în 1932, Coana Frosa la București în 1933 ori Haplea la stăpân în 1938), seria
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
în captivitate).819 Cazul său este unul extrem de interesant, poate chiar emblematic pentru instabilitatea ideologică și incoerența organică a vieții la jumătatea secolului trecut. După cele câteva albume Haplea cu succes răsunător la public (Haplea. Pățanii și năzdrăvănii în 1926, Haplea la București în 1928, Haplea. Alte pățanii și năzdrăvănii în 1929, Haplea în străinătate în 1930, Haplea la școală în 1932, Coana Frosa la București în 1933 ori Haplea la stăpân în 1938), seria se stinge sub presiunea cenzurii regale
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
este unul extrem de interesant, poate chiar emblematic pentru instabilitatea ideologică și incoerența organică a vieții la jumătatea secolului trecut. După cele câteva albume Haplea cu succes răsunător la public (Haplea. Pățanii și năzdrăvănii în 1926, Haplea la București în 1928, Haplea. Alte pățanii și năzdrăvănii în 1929, Haplea în străinătate în 1930, Haplea la școală în 1932, Coana Frosa la București în 1933 ori Haplea la stăpân în 1938), seria se stinge sub presiunea cenzurii regale, deoarece expunea o critică de
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
pentru instabilitatea ideologică și incoerența organică a vieții la jumătatea secolului trecut. După cele câteva albume Haplea cu succes răsunător la public (Haplea. Pățanii și năzdrăvănii în 1926, Haplea la București în 1928, Haplea. Alte pățanii și năzdrăvănii în 1929, Haplea în străinătate în 1930, Haplea la școală în 1932, Coana Frosa la București în 1933 ori Haplea la stăpân în 1938), seria se stinge sub presiunea cenzurii regale, deoarece expunea o critică de stânga a societății românești. În 1936 se
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
organică a vieții la jumătatea secolului trecut. După cele câteva albume Haplea cu succes răsunător la public (Haplea. Pățanii și năzdrăvănii în 1926, Haplea la București în 1928, Haplea. Alte pățanii și năzdrăvănii în 1929, Haplea în străinătate în 1930, Haplea la școală în 1932, Coana Frosa la București în 1933 ori Haplea la stăpân în 1938), seria se stinge sub presiunea cenzurii regale, deoarece expunea o critică de stânga a societății românești. În 1936 se mută în tabăra concurenței de
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
cu succes răsunător la public (Haplea. Pățanii și năzdrăvănii în 1926, Haplea la București în 1928, Haplea. Alte pățanii și năzdrăvănii în 1929, Haplea în străinătate în 1930, Haplea la școală în 1932, Coana Frosa la București în 1933 ori Haplea la stăpân în 1938), seria se stinge sub presiunea cenzurii regale, deoarece expunea o critică de stânga a societății românești. În 1936 se mută în tabăra concurenței de dreapta, la revista Universul copiilor a lui Stelian Popescu, de unde se retrage
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Dodo Niță. Astfel, foarte bine reprezentată în România este banda desenată umoristică, în care se mizează pe comicul de observație, atât a naturii umane cât și a relațiilor dintre personaje (cel mai bun exemplu fiind al creațiilor lui Marin Iorda, Haplea apărând ca exponentul unei pături sociale a primei jumătăți de secol; de asemenea, s-au bucurat de o bună receptare personajele antropomorfizate, ca Tom și Tic, Cuțu și Miau, dar mai ales creațiile Liviei Rusz: maimuța Kio, rățoiul Mac, maimuța
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
a XVI-a, București, 2006, MJM, Craiova, 2006. ***, Termeni de etică pentru pionieri, Editura Politică, București, 1974. ***, Dicționar de etică pentru tineret, Editura Politică, București, 1969. ***, Cartea băieților, Editura Politică, București, 1982. ***, Cartea fetelor, Editura Politică, București, 1977. Batzaria, Nicolae, Haplea. Pățanii și năzdrăvanii (des. Marin Iorda), Editura Ion Creangă, București, 1970. Batzaria, Nicolae, Haplea. Alte pățanii și năzdrăvanii (des. Marin Iorda), Editura Ion Creangă, București, 1971. Boia, Lucian, Istorie și mit în conștiința românească, Humanitas, București, 1997. Boia, Lucian, România
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Politică, București, 1974. ***, Dicționar de etică pentru tineret, Editura Politică, București, 1969. ***, Cartea băieților, Editura Politică, București, 1982. ***, Cartea fetelor, Editura Politică, București, 1977. Batzaria, Nicolae, Haplea. Pățanii și năzdrăvanii (des. Marin Iorda), Editura Ion Creangă, București, 1970. Batzaria, Nicolae, Haplea. Alte pățanii și năzdrăvanii (des. Marin Iorda), Editura Ion Creangă, București, 1971. Boia, Lucian, Istorie și mit în conștiința românească, Humanitas, București, 1997. Boia, Lucian, România, țară de frontieră a Europei, Humanitas, București, 2002. Boia, Lucian (ed.), Miturile comunismului românesc
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
în Olanda, în vara lui 1989) promovează decisiv ceea ce s-a numit „poezia refuzului”. Tristețile din cărțile anterioare se dezbracă de melancolie, reverie funebră și patos justițiar și cultivă parabola străvezie, cu un Ceaușescu pe post de hulpav demolator: „Vine Haplea dă cu lingura-n sate / soarbe clopote pe nerăsuflate / ară biserici, seamănă panică / și-apoi o seceră cu limba mecanică.” De aici înainte s-ar zice că „misia poetică” s-a încheiat: volumul O beție cu Marx, ca și Pamfletele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286786_a_288115]
-
postura de macho și am devenit doar un observator al celor cu care intram întîmplător în contact. Atunci, în restaurantul hotelului din aeroport, la micul dejun, le-am remarcat neutru pe cele două asiatice și am constatat că sînt două haplea ce n-a văzut Parisul. Nu am fost impresionat de ele ca femei, ci doar de imensele cantități de hrană care încăpeau în pîntecuțele lor mici și delicate, ascunse în niște corpușoare ca niște trestii. Amabilitatea și zîmbetele lor nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
acestei publicații, scoase înainte de război și un timp după, de N. Batzaria (Moș Nae), un scriitor și publicist astăzi uitat. M-a încântat cu revista lui de îndată ce am deschis-o, căci mă introducea, într-adevăr, într-un „univers“. Al lui Haplea și al Coanei Frosa, al Porumbiței și al lui Timofte, al lui Lir și Tibișir, cupluri de personaje comice ale căror peripeții le urmăream de la un episod la altul cu sufletul la gură. Imaginea lor se împlinea vizual în desenele
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
debutează în 1919 și unde îndeplinește și funcția de corector, la „Adevărul literar și artistic”, „Rampa”) pătrunde grație înzestrării lui pentru desen. Curând se afirmă în grafica publicistică, ilustrând texte de prin reviste, precum și cărți pentru copii (cum ar fi Haplea de N. Batzaria). Un timp lucrează într-un atelier de reclame ilustrate. Îndemnat de V.I. Popa, se apucă să scrie, în special literatură pentru cei mici. Îl interesează și filmul, în 1927 el realizând, cu Haplea, primul desen animat românesc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287598_a_288927]
-
copii (cum ar fi Haplea de N. Batzaria). Un timp lucrează într-un atelier de reclame ilustrate. Îndemnat de V.I. Popa, se apucă să scrie, în special literatură pentru cei mici. Îl interesează și filmul, în 1927 el realizând, cu Haplea, primul desen animat românesc; un alt personaj pe care îl lansează prin desene este Guguță. Vreo doi ani va susține la radio emisiunea Ora copiilor. Pasionându-se de teatru, înființează în 1936, la Brașov, un teatru pentru cei mici, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287598_a_288927]
-
și formulează o teză morală. Eroii, schițați în linii vagi, sunt „chisnovați”, „cătrăniți” și, una-două, le sare țandăra. O anume vioiciune a rostirii își ia provizia de pitoresc din limbajul argotic. O „întâmplare de haz”, destinată teatrului sătesc, e comedioara Haplea la stăpân (1938), unde comicul, subțirel, vine din situațiile anapoda. Desenele însoțitoare îi aparțin autorului, care, grijuliu cu soarta scrierii, adaugă teribil de minuțioase și extinse „lămuriri” referitoare la decor, personaje, costume ș.a.m.d. Unele compuneri dramatice s-au
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287598_a_288927]
-
răsăriți, comuniștii, pasămite, dirijează fluxul crescând al nemulțumirii spre un „front” cu pretenții politice, de un radicalism ce nu prevestește nimic bun. SCRIERI: Funeralii naționale, București, 1937; ed. (Noapte de cloroform), pref. Ion Pas, București, 1969; Meșterul Strică, București, 1937; Haplea la stăpân, București, [1938]; Poveștile unchiului meu, București, 1938; Camaradul Sfârlă, București, 1940; Șezători ostășești, București, 1940; Guguță în vacanță, București, [1942]; Ucenicul, București, 1942; Oameni în cătușe de aur, București, [1945]; De la cal la cal-vapor, București, 1946; Măști de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287598_a_288927]
-
unghiile lungi / și-mbălsămați privighetoarea căci vai, privighetoarea cântă" (La clasa-ntâi), mai târziu, ea vizează dictatura comunistă în genere: "...când văd nebuni mânând popoare spre paradis cu hăis și cea" (Hotel), iar în final îl atacă pe dictator: "Vine Haplea dă cu lingura-n sate / soarbe clopote pe nerăsuflate / ară biserici, seamănă panică, și apoi o seceră cu limba mecanică" (Haplea). De la Proprietarul de poduri (1976), trecând prin Democrația naturii (1978) și mai ales prin Exil pe o boabă de
Mai scrie poezii, Mircea Dinescu! by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/8838_a_10163]
-
văd nebuni mânând popoare spre paradis cu hăis și cea" (Hotel), iar în final îl atacă pe dictator: "Vine Haplea dă cu lingura-n sate / soarbe clopote pe nerăsuflate / ară biserici, seamănă panică, și apoi o seceră cu limba mecanică" (Haplea). De la Proprietarul de poduri (1976), trecând prin Democrația naturii (1978) și mai ales prin Exil pe o boabă de piper (1983) - cel mai puternic volum dinescian - , mai puțin prin Rimbaud negustorul (1985) și până la Moartea citește ziarul din 1989, poezia
Mai scrie poezii, Mircea Dinescu! by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/8838_a_10163]
-
un om cu darul formulei, ca Pleșu, i-ar zice - surfingul existențial. M-am lăsat în voia valului. M-am răsfățat dintotdeauna. Am lăsat să văd ce face viața din mine - unde mă duce. Una peste alta, am fost un haplea și sînt un haplea - nu iert nimic, nu las nimic. Și astăzi, ar trebui, practic, să las emisiunea de la ProTv, să-mi las toate celelalte atașuri ziaristice și să fac acest LA&I într-adevăr un ziar puternic, un ziar
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
formulei, ca Pleșu, i-ar zice - surfingul existențial. M-am lăsat în voia valului. M-am răsfățat dintotdeauna. Am lăsat să văd ce face viața din mine - unde mă duce. Una peste alta, am fost un haplea și sînt un haplea - nu iert nimic, nu las nimic. Și astăzi, ar trebui, practic, să las emisiunea de la ProTv, să-mi las toate celelalte atașuri ziaristice și să fac acest LA&I într-adevăr un ziar puternic, un ziar care să arbitreze diferitele
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]