58 matches
-
mai bogat în substanțe nutritive decât sângele uman (Andrițoiu, 2006). Structura primară complexă a oului, conținînd pe lîngă substanțele nutritive embrionare, materialul genetic (ereditar) caracteristic fiecărui individ 254. Un ou nefecundat are numai 16 cromozomi de origine exclusiv ovulară, ouă haploide din care vor ecluziona, prin partenogeneză, trîntori 255. Oul este învelit într-o coajă formată dintr-o substanță chitinoasă (corionul) dublată de o membrană de natură plastică, sub care se află un strat protector conținînd o soluție de albumină care
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
nucleu sau o celulă care posedă un singur set de cromosomi, adică o singură copie din fiecare dintre cromosomii proprii speciei (23 la om) [4], numărul haploid de cromosomi se notează cu n [4], gameții formați prin meioză sunt celule haploide, a căror fuziune prin fecundație reface numărul normal (diploid) de cromosomi [4], haploidie este starea unei celule haploide [4], haploidizare - trecerea din starea de diploid în starea de haploid prin pierderea progresivă a cromosomilor [4]. Haplotip 1) jumătate din ansamblul
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
cromosomii proprii speciei (23 la om) [4], numărul haploid de cromosomi se notează cu n [4], gameții formați prin meioză sunt celule haploide, a căror fuziune prin fecundație reface numărul normal (diploid) de cromosomi [4], haploidie este starea unei celule haploide [4], haploidizare - trecerea din starea de diploid în starea de haploid prin pierderea progresivă a cromosomilor [4]. Haplotip 1) jumătate din ansamblul genelor, adică din lotul de cromozomi, indiferent dacă provine de la mamă sau de la tată [4], două halotipuri alcătuiesc
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
cromatina; la eucariote, cromatina este de obicei compusă din nucleozomi, segmente de ADN care lezează nucleele proteinelor histone. Setul întreg de material genetic dintr-un organism (de obicei secvențele de ADN combinate ale tuturor cromozomilor) este denumit genom. În timp ce organismele haploide au doar o copie a fiecărui cromozom, majoritatea animalelor și a plantelor sun diploide, conținând doi din fiecare cromozomi și astfel și două copii a fiecărei gene. Cele două alele pentru o genă sunt localizate într-un loc identic cu
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
lor se numesc clone. Organismele eucariote folosesc adesea reproducerea sexuata pentru a da naștere urmașilor care conțin un amestec de material genetic moștenic de la ambii părinți diferiți. Procesul de reproducere sexuata alternează între forme care conțin copii unice ale genomului (haploide) și copii duble (diploide). Celulele haploid se unesc și își combină materialul genetic pentru a creea o celulă diploida cu cromozomii împerechiați. Organismele diploide formează haploide prin divizare, fără să aibă loc replicare de ADN, pentru a creea celule fiice
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
diferiți. Procesul de reproducere sexuata alternează între forme care conțin copii unice ale genomului (haploide) și copii duble (diploide). Celulele haploid se unesc și își combină materialul genetic pentru a creea o celulă diploida cu cromozomii împerechiați. Organismele diploide formează haploide prin divizare, fără să aibă loc replicare de ADN, pentru a creea celule fiice care moștenesc la întâmplare una dintre perechile de cromozomi. Majoritatea animalelor și a plantelor sunt diploide pentru toată durata ciclului lor de viață, forma haploida rezumându
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
formează haploide prin divizare, fără să aibă loc replicare de ADN, pentru a creea celule fiice care moștenesc la întâmplare una dintre perechile de cromozomi. Majoritatea animalelor și a plantelor sunt diploide pentru toată durata ciclului lor de viață, forma haploida rezumându-se doar la celulele cunoscute și că gameți, cum ar fi spermatozoizii și ovulele. Deși ei nu pot folosi metodă haploida sau diploida pentru reproducerea sexuata, bacteriile au multe metode de dobândire a informației genetice. Unele bacterii pot suferi
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
perechile de cromozomi. Majoritatea animalelor și a plantelor sunt diploide pentru toată durata ciclului lor de viață, forma haploida rezumându-se doar la celulele cunoscute și că gameți, cum ar fi spermatozoizii și ovulele. Deși ei nu pot folosi metodă haploida sau diploida pentru reproducerea sexuata, bacteriile au multe metode de dobândire a informației genetice. Unele bacterii pot suferi o conjugare, transferând o mică parte (care se numeste plasmid) a ADN-ului sau altei bacterii. Bacteriile pot, de asemenea, să preia
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
crossing-over cromozomal. În timpul încrucișării, cromozomii își schimbă între ei secvențe de ADN, amestecând efectiv alelele între cromozomi. Acest proces de încrucișare cromozomală are loc în general în timpul meiozei, o fază din timpul diviziunii în care are loc producerea de celule haploide. Probabilitatea încrucișării cromozomale ce are loc între două puncte date de pe cromozom este strâns legată de distanță dintre aceste două puncte. Pentru o oarecare distanță, probabilitatea încrucișării este destul de mare astfel încât transmiterea ereditară a genelor este efectiv necorelata. Pentru genele
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
sunt organisme parazite, care își dobândesc nutrienții pe seama altor organisme. Au un ciclu de viață complex, care implică mai multe gazde. Sunt unicelulare. Acestea posedă un apicoplast și un complex apical, care le permite să infecteze gazdele. Majoritatea sporozoarelor sunt haploide. Reproducerea este asexuată, prin spori, și sexuată, prin microgameți masculini și macrogameți feminini. Aceste prezintă gametogamie, care este urmată de producerea sporilor. În plus, la unele sporozoare poate fi întâlnită sporogonia. Exemplu, Plasmodium vivax, Toxoplasma gondii. Oomicetele sunt un grup
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
4) Telofaza: 1) Etapa reducțională (meioza I): în această etapă, celula se divide formând două celule fiice cu numărul de cromozomi redus la jumătate; această etapă este heterotipică. 2) Etapa ecvațională (meioza II): se realizează ca o mitoză în celulele haploide (n). Profaza I Metafaza I Anafaza I Telofaza I După finalizarea meiozei I are loc meioza II. Astfel, fiecare dintre celulele fiice rezultate în meioza I intră în meioza II. Meioza II decurge ca o mitoză în celule haploide și
Celulă (biologie) () [Corola-website/Science/302844_a_304173]
-
celulele haploide (n). Profaza I Metafaza I Anafaza I Telofaza I După finalizarea meiozei I are loc meioza II. Astfel, fiecare dintre celulele fiice rezultate în meioza I intră în meioza II. Meioza II decurge ca o mitoză în celule haploide și presupune cariokineză și citokineză. Meioza II are 4 faze: La sfârșitul telofazei are loc și citokineza, iar în final, din cele două celule fiice haploide (exemplu: n=2 cromozomi bicromatidici) intrate în diviziune, rezultă 4 celule fiice haploide (exemplu
Celulă (biologie) () [Corola-website/Science/302844_a_304173]
-
meioza I intră în meioza II. Meioza II decurge ca o mitoză în celule haploide și presupune cariokineză și citokineză. Meioza II are 4 faze: La sfârșitul telofazei are loc și citokineza, iar în final, din cele două celule fiice haploide (exemplu: n=2 cromozomi bicromatidici) intrate în diviziune, rezultă 4 celule fiice haploide (exemplu: n=2 cromozomi monocromatidici). Duce la formarea celulelor reproducătoare sexuate (gameți) și asexuate (spori). Celula a fost descoperită de Robert Hook în 1665 care făcea studii
Celulă (biologie) () [Corola-website/Science/302844_a_304173]
-
celule haploide și presupune cariokineză și citokineză. Meioza II are 4 faze: La sfârșitul telofazei are loc și citokineza, iar în final, din cele două celule fiice haploide (exemplu: n=2 cromozomi bicromatidici) intrate în diviziune, rezultă 4 celule fiice haploide (exemplu: n=2 cromozomi monocromatidici). Duce la formarea celulelor reproducătoare sexuate (gameți) și asexuate (spori). Celula a fost descoperită de Robert Hook în 1665 care făcea studii pe tulpini de plută folosind microscopul. Acesta a observat că materialul dat a
Celulă (biologie) () [Corola-website/Science/302844_a_304173]
-
1.2. Definiție Vezi introducerea generală: partea B. 1.3. Substanțe de referință Nu sunt specificate. 1.4. Principiul metodei de testare Pentru măsurarea potențialului mutagen al unor agenți chimici, cu sau fără activare metabolică, pot fi folosite diverse sușe haploide și diploide ale drojdiei Saccharomyces cerevisiae. Au fost utilizate metode de producere a mutațiilor directe în tulpini haploide, cum ar fi măsurarea transformării din mutanți roșii, care au nevoie de adenină (ade-1, ade-2), în mutanți albi cu nevoi duble de
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
Principiul metodei de testare Pentru măsurarea potențialului mutagen al unor agenți chimici, cu sau fără activare metabolică, pot fi folosite diverse sușe haploide și diploide ale drojdiei Saccharomyces cerevisiae. Au fost utilizate metode de producere a mutațiilor directe în tulpini haploide, cum ar fi măsurarea transformării din mutanți roșii, care au nevoie de adenină (ade-1, ade-2), în mutanți albi cu nevoi duble de adenină, și metode selective precum inducerea rezistenței la canavnaină și cicloheximidă. Cel mai folosit sistem de reversie validat
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
măsurarea transformării din mutanți roșii, care au nevoie de adenină (ade-1, ade-2), în mutanți albi cu nevoi duble de adenină, și metode selective precum inducerea rezistenței la canavnaină și cicloheximidă. Cel mai folosit sistem de reversie validat presupune folosirea sușei haploide XV185-14C, care conține mutații de codon non-sens ade 2-1, arg 4-17, lys 1-1 și trp 5-48, reversibile prin acțiunea agenților mutageni responsabili de substituția de bază, care induc mutații într-un locus specific sau mutații ale supresorului de codon non-sens
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
preparat din ficatul de rozătoare tratate cu inductori enzimatici. Pentru activarea metabolică, pot fi folosite și alte specii, țesuturi, fracțiuni postmitocondriale sau alte metode. Condiții experimentate Sușe testate Sușele cel mai des utilizate în studiile de potențial mutagen sunt sușa haploidă XV185-14C și sușa diploidă D7. Se pot utiliza și alte sușe. Medii de cultură Pentru stabilirea numărului de colonii supraviețuitoare și mutante sunt utilizate medii de cultură corespunzătoare. Folosirea martorilor negativi și pozitivi Martorii pozitivi, cei netratați și cei tratați
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
și dispare peste câteva săptămâni și poartă denumirea de corpus albicans, care cu timpul dispare definitiv. Ovocitul din foliculul matur, inițial de ordinul I, deci diploid, suferă, înainte de ovulație, prima diviziune de maturare (diviziune meiotică) și devine ovocit secundar, celulă haploidă, sub care formă este expulzat de la suprafața ovarului în timpul ovulației, și pătrunde în trompa uterină, unde devine apt pentru fecundare. A doua diviziune meiotică (și expulzia celui de-al doilea globul polar) este realizată doar dacă ovocitul este fecundat. Ovulul
Ovar () [Corola-website/Science/311309_a_312638]
-
asociată cu proteine ce permit condensarea ei. În 1956, J.H. Tjio și A. Levan au descoperit că celulele somatice umane conțin 46 de cromozomi și nu 48 cum se credea înainte. Celulele somatice umane sunt diploide și conțin două seturi haploide de cromozomi, fiecare set haploid format din 23 de cromozomi, câte unul din fiecare pereche. Cei 46 cromozomi se împart în 22 de perechi de cromozomi identici la bărbați și la femei numiți autozomi, plus o pereche de cromozomi sexuali
Cromozom () [Corola-website/Science/304762_a_306091]
-
animalelor sunt diploide, adică au o garnitură dublă de cromozomi în fiecare celulă. În unele cazuri, de pildă la unele insecte ce se înmulțesc partenogenetic (deci prin ovule nefecundate), celulele primesc numai o garnitură simplă de cromozomi. Acestea sînt organisme haploide iar garnitura lor cromozomică este monoploidă. Monoploidia o întâlnim, de pildă, la trântorii (masculii) din familiile de albine. Ei provin din ovule nefecundate. Fenomene de monoploidie se întâlnesc și la plante cultivate (porumb, tutun, roșii) sau spontane (Datura). În cazuri
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]
-
la un zigot. Zigotul va intra în diviziune și dacă aceasta este normală (cariochineză), rezultată va avea numărul de cromozomi ai zigotului, adică dublu, iar dacă diviziunea este reducțională (meiotică), planta exaltată va avea numărul de cromozomi pe jumătate (generație haploidă). Pe plantele diploide se vor forma sporii (generație sporofitică sau diploidă, deoarece sporii sunt diploizi), iar pe plantele haploide se vor forma gameții masculini și feminini (generație gametofitică sau haploidă, deoarece gameții sunt haploizi); se poate întâmpla ca pe aceeași
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
cromozomi ai zigotului, adică dublu, iar dacă diviziunea este reducțională (meiotică), planta exaltată va avea numărul de cromozomi pe jumătate (generație haploidă). Pe plantele diploide se vor forma sporii (generație sporofitică sau diploidă, deoarece sporii sunt diploizi), iar pe plantele haploide se vor forma gameții masculini și feminini (generație gametofitică sau haploidă, deoarece gameții sunt haploizi); se poate întâmpla ca pe aceeași plantă, în unele cazuri, să se contopească atât spori, cât și gameți; oricum la talofite, există o evidentă alternanță
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
planta exaltată va avea numărul de cromozomi pe jumătate (generație haploidă). Pe plantele diploide se vor forma sporii (generație sporofitică sau diploidă, deoarece sporii sunt diploizi), iar pe plantele haploide se vor forma gameții masculini și feminini (generație gametofitică sau haploidă, deoarece gameții sunt haploizi); se poate întâmpla ca pe aceeași plantă, în unele cazuri, să se contopească atât spori, cât și gameți; oricum la talofite, există o evidentă alternanță de generații(generația sporofitică este urmată de cea gametofitică, aceasta din
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
de determinare a sexului este diferit de cel prezent la mamifere. În acest caz sexul nu este determinat de o genă (sau de gene) prezente pe cromozomul Y ci de raportul între numărul de cromozomi X și numărul se seturi haploide de autozomi X:A (sistemul XX/X0 de determinare sexuală). Reamintim că fiecare celulă somatică conține două seturi haploide de cromozomi în timp ce celulele sexuale (ovule și spermatozoizi) conțin doar un singur set haploid de cromozomi. Astfel, sexul feminin este determinat
Sisteme genetice de determinare a sexului () [Corola-website/Science/321711_a_323040]