89 matches
-
să-i cumpăr câte o pacică de tutun, un bleau de naft, o hușcă de zahăr pentru a îndulci harbata. De sare nu aveam nevoie că ne-aducea harnicul vecin Ilie a Taluței slatină cu polobocul direct de la Cacica, având haraba vara și sănioaie iarna cu cai bine îngrijiți. Dumineca adeseori tata mă trimetea la biserică, iar de Paști mă bucuram cel mai mult când luam parte în noaptea Învierii la împușcăturile cu sacalușul din cimitirul care părea că arde de
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
șarpe ce zic eu -, un balaur cu cap și o coadă nesfârșită, ce șerpuiește târându-se moleșit, nădușind prin pulberea fierbinte, sub arșița unui soare nemilos, timp de șapte-opt săptămâni... Și-n urmă, scârțâind alene, un uriaș convoi de tunuri, harabale, calabalâcuri, poloboace, turme de cămile, cai, vite, oi... Și toată această puzderie de omenire și dobitoace cere apă, hrană, nutreț, cere somn, umbră, odihnă, cere drumuri, poduri, corturi, câte încă... O să mă grijesc, în cale, să le dau de toate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
grânele, fânețele! Le săgetăm dobitoacele de povară cu săgeți otrăvite cu venin de năpârcă, cu zeamă de cucută, să rămână în drum cu bombardele ce sparg "Catapeteasma Ceriului"! Împroșcăm, săgetăm cu șomoioage de foc pânzele corăbiilor ce urcă pe Dunăre, harabalele ce cară silistrăria cu iarbă de pușcă, chervanele grele de merinde! Ștefan se oprește să-și tragă sufletul. Trăsni-i-ar!! Dar-ar-ciuma-n ei să dea!... Formidabil! Fantastic! "Năzdrăvanu' " ista... "ca mâța", strigă-n cor boierii entuziasmați. Ștefan zâmbește cinic și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
gunoiul, părinții le indicau locul unde trebuie să-l descarce. Dar, de obicei, cei veniți ne erau apropiați și ne cunoșteau ogoarele. S-a întâmplat ca printre ei să fie și unul Isopescu Gheorghe, poreclit Barabulă. Acesta a încărcat o haraba așa de plină și tot o bătucea să încapă mai mult, încât mamei i s-a părut ceva suspect. I a spus unde să meargă și lui i-a convenit ogorul de la Șvarac. După ce a ieșit cu carul pe poartă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
slovei împăraților creștini dela Bizanț. Acolo află vești felurite e spionajul de atunci, făcut de cuvioșii monahi. Despre muntele Atos Toate lucrurile aceste, le spune Unde păgânul păsește cavalerul când îl trimite acolo? Pământul se pustiește Biblioteci școală de zugravi haraba cu coviltir, trasă de boi împodobiți cu care se călătorește în Balcani Cazangilar jianis căldărilor imafel cazovgilar Cali imera celebi Caravansarai foc, sabie, robie! Sfântu Vasile: "umilința monahului să se arate întru toată a lui înfățișare, să umble nepieptănat și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lichea zurba iarma belea halca manea macara mucava tarama caba canea cosa minarea cupea cucuvea cișmea lama meterhanea fedea cafenea feregea testea micșunea lalea cercevea sau giurgiuvea giubea ghiulea mascara hasa curea livrea lulea mula marda narghilea pavea podea pafta haraba rețea vadea zarnacadea Fie turcești, fie străine, toate acestea cuvinte au pluralul în ale sau ele. Hazna haznale Beltea beltele. Pluralul substantivului taigà nu poate fi decât taigale, ca și basma, para, saca, baclava, para, maca, pușlama, sofa, daira, pașa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
număr destul de mare, „se deplasau pentru întreaga perioadă de vară, uneori pe timp mai îndelungat, în căutare de locuri pentru practicarea ocupațiilor lor”. Ion Gugiuman a numit fenomenul migrațiune sezonală: în fiecare an, în luna martie, își încărcau căruțele mari (harabale), cu semințe, unelte și strictul necesar traiului și plecau în căutare de locuri de grădinărit, pe care le arendau de la diverși proprietari. Deplasarea sezonieră a bulgarilor hușeni se realiza în două direcții: - spre est (Lunca Prutului) și spre sud (târgurile
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Înțelepciunea e vîndută în piață părăsita în care nimenea să cumpere nu vine, Și-n vestejitul cîmp în care fermierul áră pentru o pîine-n van. E lesne să triumfi pe sub al verii soare Și la culesul viilor, să cînți pe harabaua care cu grîne e umpluta. E lesne să vorbești despre răbdare celor aflați în suferință, 405 Și ale prevederii legi să le grăiești pribeagului rătăcitor, Si croncănitul corbului ce flămînzește în iarna să-l asculți Cînd sîngele cel roșu umplut
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
belșug mănunchiurile stau sub Strugurii ce cad și-nmiresmați țîșnesc pe vînturi. Sculați Turme și cirezi, si calcați Grînele-n picioare! vitele mele, pașteți 700 Ciorchinii copți! Pastorii strigă după Lúvah, prințul Iubirii. Taurii lui Lúvah să calce Grînele-n picioare și harabaua plină s-o tragă În Hambar în vreme ce copiii-adună Spicele din jurul ușii. Atunci își ridica-vor mîinile neprihănite și-i mîngîia-vor înfuriatul nas, Iar el va linge gîtul dalb al fetișoarei și pește capul ei 705 Va răspîndi mireasma răsuflării sale
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
-i luminoase coborînd. Fiii săi, sculîndu-se de la ospăț cu coșuri daurite, urmează, 715 Un înfocat cortegiu, precum atunci cînd soarele în coaptele podgorii cîntă. Apoi Luváh statu naintea linului de struguri; toți fiii săi cei înfocați Strigînd adus-au pline Harabalele; furioși tigrii se joacă-n Cărăruile care cu clinchet sună; lei înfuriați cîntă al bucuriei cîntec Roților de aur ce se-nvîrtesc peste a cerurilor pardoseala, si toate 720 Satele lui Lúvah sună; și cărămizile de aur ale satelor Răspund viorilor
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Si Lúvah fost-a pe țarina pus ca-ngrășămînt de către Fiii lui Tharmas și ai lui Urthona. Ei întocmiră ceruri din lemnul 337 cel mai nobil, din aur și argint și fildeș, Din sticlă și din pietre scumpe. Ei încărcară toate harabalele cerului Și luat-au de aici al vremurilor vin cu bucurie și cîntece solemne. 795 Trezitu-s-au Luváh și Vala, si toti fiii și fiicele lui Lúvah S-au deșteptat; plînseră unul către altul și se urcară iarăși Cu
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
interesant din punct de vedere antropogeografic și social (vezi fig. 1). Pe la începutul lunii Martie, a fiecărui an, în cartierele populate cu bulgari,Plopeni, Bulgari și Răești - se poate asista la scene foarte interesante și cu totul originale: căruțe imense, „harabale”, trase de 2 - 3 cai, pline până deasupra cu semințuri, alimente, nutreț, pluguri, așternuturi, cuști cu păsări ori câini și vaci legate din urmă, părăsesc ogrăzile și casele mari, ferecându-se în urma lor porțile și ușile, cu lanțuri și lacăte
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
mă duci în ispită... in tentationem... Ei bine: Ta ascultă măi stomahule... nu te supăra... răbdare fătul meu! Trebuie să fac ca marele gheneral muscalesc Suworow care-a poruncit în armia întreagă zi de post... până ce-a venit proviant cu harabalele... Ei... acu să venim la treaba noastră. îi ești drag VULTUREA[ NU] Știu eu? Cred. {EminescuOpVIII 360} INTENT [ATIONEM] Da' cu dragostea d[umi]tale cum stă?... Câte are [să] ție? Pîn' de joi mai apoi, ha? VULTUR[EANU] O
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
peripeții ; premiera lui Ivanov a avut loc În noiembrie 1887, sub auspicii neprielnice : „...Actorii băuseră Între timp și făceau pe măscăricii. Sinuciderea lui Ivanov i-a șocat pe unii spectatori, iar pe alții i-a făcut să rîdă. În sală haraba bura creștea. Fluierăturile se amestecau cu aplauzele. Unii spectatori s-au luat la bătaie. A fost nevoie de intervenția poliției, care a dat afară cîțiva scandalagii” (relatarea aparține tot lui Troyat). Critica a considerat textul un eșec. Și piesa a
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
care nu creștea nimic. Dar în contrast, pe partea dreaptă întâlneam case cu grădini cultivate cu flori și legume, vii și pomi fructiferi și mă uimea acest contrast. Din când în când, întâlneam câte un măgăruș trăgând după el o haraba de căruță, mai lungă decât el de vreo câteva ori, încărcată cu saci plini sau cu strujeni de porumb. Și iarăși mă miram, de unde atâta forță la un pumn de animal? Măgărușul trăgea căruța aparent fără efort, omul cu fața
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
scaun, la un birou. Jos funcționarismul! Raza operațiilor acestor moși se deducea din vorbele lui Stănică a fi fost Oborul. El vorbea câteodată, copleșit de amintiri, de cuptorul plin cu pâini, de șuri cu saci de grâu, de cai, de harabale, de câmpul lui Eliade. Se putea presupune, fără greutate, că părinții și moșii lui fuseseră brutari. Apoi rămăsese orfan, el și cu mulții lui frați, și pomenea de un mare morar, cu nume tot balcanic, care i-ar fi crescut
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
țeastă. "De ce să te duci la Sarichiojd și să piardă omul bunătate de cal, că nu ești dumneata ăla care să te pricepi la animale, poate un măgar ar rezista, dar n-am văzut încă domn de București într-o haraba trasă de măgar, de ce să te duci și să nu te întorci, cînd Ali Mehmet îți poate spune totul?" N-a priceput imediat despre ce este vorba cu adevărat și de aceea a persistat în vechea greșeală. "Adică poți să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
trai dacă în Vladia ar fi existat o neregulă, un lucru nelămurit. Că Leonard Bîlbîie se interesa cîteodată mai mult de prinț decît de afacerile cu vinul, mai mult de ce spunea și mai ales ce gîndea Pangratty decît de expedierea harabalelor cu butoaie uriașe către stația de cale ferată din Comana, de asta și-a dat seama destul de curînd. Nu l-a ispitit, nu l-a bătut la cap, n-a făcut nici o aluzie la acest interes al lui și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
sfârșit, prințul fu surprins să descopere în acea privire cicatricea unei suferințe vechi, prea dureroasă pentru a fi mărturisită. Furat de poveștile prințului, Dante Negro rămânea uneori până în zori. Dacă apărea omul de legătură, Manuc se retrăgea în camera alăturată. Harabalele cu mărfuri veneau și plecau întruna. Prin ușa întredeschisă, pictorul îl vedea semnând actele primite, citind și scriind scrisori atent, ușor încruntat. Cămașa îi aluneca. Scotea la iveală umărul rotund, cu pielea deosebit de albă în contrast cu șuvițele negre de păr. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
O bucată de brânză, ceva măsline, smochine... --Asta o cred doar cei naivi precum pari a fi tu și hatmanul Roset. --Adică? - întreb eu, privind la mehenghiul care mustăcește a râde. --Tu nu vezi că dinspre Chervăsăria domnească urcă o haraba plină cu butoaie care... --Care? --Care sunt pline, după cum vezi. --De unde ai scos povestea că butoaiele sunt pline? --Numără tu boii care sunt înjugați la haraba și uite-te la ei cât de greu trag în jug. Îi urmez
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
care mustăcește a râde. --Tu nu vezi că dinspre Chervăsăria domnească urcă o haraba plină cu butoaie care... --Care? --Care sunt pline, după cum vezi. --De unde ai scos povestea că butoaiele sunt pline? --Numără tu boii care sunt înjugați la haraba și uite-te la ei cât de greu trag în jug. Îi urmez sfatul și după numărul și călcătura boilor îmi dau seama că are dreptate. Cine știe de la ce vie mănăstirească aduc vinul pentru crâșmele de pe Podul Vechi sau
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
dealul te afli în capul Uliții Chervăsăriei. Poate nu știi ce înseamnă Chervăsărie. Nu-i nimic. E vama mare gospod. Sau vama domnească, așezată colea pe tăpșan. Să bagi de seamă cum umbli că adormit cum ești, a da vreo haraba și te-a face una cu pământul înainte de a zice “au”. --Te știam deștept, da’ fudul ba. Așa că mai coboară-ți sfârla, că nu-ți stă bine. Și unde mai pui că ești cu mine și mă faci de rușine
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
zile mari. Ne-am îmbrățișat. În Chervăsărie, care se afla la o aruncătură de băț, era atâta hărmălaie de nu se auzea nici în cer nici în pământ. Strigăte ale cotiugaragiilor și negustorilor, tropote și nechezat de cai, huruit de harabale goale sau pline, galop de cai îndemnați de călăreții de Țarigrad, care abia au ieșit din Curtea domnească cu vreun răvaș sau poruncă către cine știe cine... Peste toate plutea, ca niște păsări mari cu aripi întinse cât o lume, dangăt de
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
crezi asta? --Cea mai simplă pricină ar fi că acea casă se afla aproape de Chervăsărie și avea vreo pivniță cu oarece băutură... --Că bine zici! Păi câtă lume nu se vântura pe la poarta acelei case?! Până se încărca sau descărca harabaua trecea ceva vreme și... Apoi se mai încheia câte o afacere între “neguțitorii” care mișunau prin preajma Chervăsăriei ca furnicile... --Văd că te pricepi la afaceri, nu fie de deochi da’... --Da’ce dureri ai, cumetre? --Știi tu cine a scris
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
să-i vedem pe oameni așa cum sunt ei de adevăratelea. La câte școli nu am asistat la paradosirea celor însetați de carte?... În drumurile noastre am fost nevoiți să ne ferim din calea galopului cailor călăreților de Țarigrad sau a harabalelor pline cu mărfuri care intrau sau ieșeau din chervăsăria domnească. Și câte lucruri altfel necunoscute nu am aflat despre cei care au împins înainte această urbe... Când s-a oprit din vorbire, a răsuflat adânc. După câteva clipe, a reluat
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]