153 matches
-
-Galați / România VASILE POPOVICI - Botoșani / România IUSTINIAN ZEGREANU - Cluj Napoca / România AIONESEI MIHAELA - Târgu Secuiesc / România MIHAELA MERAVEI - Constantă / România PREMIUL TINEREȚII ADRIAN DUMITRU - Câmpina / România VLAD SÎRBU - València / Spania MIHAELA ALEXANDRA CONSTANTINESCU- Motru / România DIANA LĂURĂ NOHIT- Brașov / România DIANA HARABAGIU - București / România ALINĂ DADUS- Petrești / raionul Ungheni / Republică Moldova PREMIUL PENTRU DEBUT ANDREEA CLAUDIA AGAPIE - Craiova / România VICTORIA AZAREONOC - Vadul-Leca / Raionul Telenesti / Republică Moldova ANDREI SURUGIU -Timișoara / România JELENA DRAGOVICH - Scopia / Macedonia ANDRA ANDRIOAIE - Moinești / Bacău /România CRIȘTI IULIAN AVRAM
CÂŞTIGĂTORII CONCURSULUI INTERNAŢIONAL DE POEZIE PENTRU ROMÂNII DE PRETUTINDENISTARPRESS 2012 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358284_a_359613]
-
-Galați / România VASILE POPOVICI - Botoșani / România IUSTINIAN ZEGREANU - Cluj Napoca / România AIONESEI MIHAELA - Târgu Secuiesc / România MIHAELA MERAVEI - Constantă / România PREMIUL TINEREȚII ADRIAN DUMITRU - Câmpina / România VLAD SÎRBU - València / Spania MIHAELA ALEXANDRA CONSTANTINESCU- Motru / România DIANA LĂURĂ NOHIT- Brașov / România DIANA HARABAGIU - București / România ALINĂ DADUS- Petrești / raionul Ungheni / Republică Moldova PREMIUL PENTRU DEBUT ANDREEA CLAUDIA AGAPIE - Craiova / România VICTORIA AZAREONOC - Vadul-Leca / Raionul Telenesti / Republică Moldova ANDREI SURUGIU -Timișoara / România JELENA DRAGOVICH - Scopia / Macedonia ANDRA ANDRIOAIE - Moinești / Bacău /România CRIȘTI IULIAN AVRAM
PREMIANŢII CONCURSULUI INTERNAŢIONAL DE POEZIE ŞI PROZĂ “STARPRESS 2012″ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357673_a_359002]
-
pe distanțe lungi se făceau destul de rar și numai atunci când pe parcurs se asigura hrana animalelor de tracțiune fără mari cheltuieli. Transporturile în acea perioadă, în marea lor majoritate, erau efectuate de către țărani sub forma așa numitei cărăușii și de către harabagii. Cărăușia îi procura țăranului o parte din moneda lichidă, de care avea nevoie pentru a-și achita obligațiile în bani către stat și a-și cumpăra ceea ce avea nevoie de pe piață. Creșterea producției de mărfuri și a nevoilor țărănimii au
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Moldova li s-a pus la dispoziție un nou mijloc de transport - harabaua - care era mai mare, mai rezistentă decât carul. În afară de aceasta, harabagilâcul a fost organizat nu numai pentru transporturi interne, ci și internaționale. Încheind un contract cu un harabagiu, care își lua răspunderea transportării la timp și fără cusur a mărfii, negustorul era sigur că marfa va ajunge la destinație sau că va fi despăgubit în cazul contrar. Nu cunoaștem data exactă a apariției acestui serviciu de transport. Este
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
că marfa va ajunge la destinație sau că va fi despăgubit în cazul contrar. Nu cunoaștem data exactă a apariției acestui serviciu de transport. Este sigur însă că harabagilâcul se practica de multă vreme, iar înființarea unei noi vătăjii de harabagii, în primii ani ai secolului al XIX-lea, pe care ne-a semnalat-o Nestor Urechia, dovedește că la acea dată el se bucura de o recunoscută răspândire. Acest serviciu de transport a apărut în mod spontan, ca o necesitate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
apărut în mod spontan, ca o necesitate stringentă a comerțului nostru. Spre deosebire de alte state, statul moldovenesc nu s-a interesat de transporturi și deci nici de harabagilâc, decât în momentul când acesta putea fi exploatat prin cunoscuta practică a arendării. Harabagiii au fost organizați în orașe pe vătăjii, bresle și plăteau o taxă (havaiet) vătavului lor. Vătavul, la rândul lui, cumpărase această funcție, după sistemul nostru feudal, de la stat. Într-un contract din 1 februarie 1809, încheiat între Agie și noul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
organizați în orașe pe vătăjii, bresle și plăteau o taxă (havaiet) vătavului lor. Vătavul, la rândul lui, cumpărase această funcție, după sistemul nostru feudal, de la stat. Într-un contract din 1 februarie 1809, încheiat între Agie și noul vătav de harabagii din Iași, se prevedea că toate carele și căruțele „ce umblă cu chirie” sunt datoare să se „strângă” la vătăjia de harabagii a orașului. Harabagiii nu pot să se tocmească pentru transporturi decât în prezența vătavului, care-și încasează pe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nostru feudal, de la stat. Într-un contract din 1 februarie 1809, încheiat între Agie și noul vătav de harabagii din Iași, se prevedea că toate carele și căruțele „ce umblă cu chirie” sunt datoare să se „strângă” la vătăjia de harabagii a orașului. Harabagiii nu pot să se tocmească pentru transporturi decât în prezența vătavului, care-și încasează pe loc havaietul. Vătavul prezintă raport zilnic Agiei de numărul carelor închiriate. Ori de câte ori Divanul ar fi avut nevoie de care pentru „trebuințe obștești
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
stat. Într-un contract din 1 februarie 1809, încheiat între Agie și noul vătav de harabagii din Iași, se prevedea că toate carele și căruțele „ce umblă cu chirie” sunt datoare să se „strângă” la vătăjia de harabagii a orașului. Harabagiii nu pot să se tocmească pentru transporturi decât în prezența vătavului, care-și încasează pe loc havaietul. Vătavul prezintă raport zilnic Agiei de numărul carelor închiriate. Ori de câte ori Divanul ar fi avut nevoie de care pentru „trebuințe obștești”, vătavul era dator
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pentru „trebuințe obștești”, vătavul era dator să i le pună la dispoziție „fără sminteală”. Arenda anuală a vătavului era de 5.000 lei. Cât de necesar a fost acest serviciu de transport pentru economia Moldovei rezultă din faptul că deși harabagii au fost puși, în timp de război, la dispoziția Divanului, venitul vătăjiei nu s-a micșorat, dimpotrivă, s-a dublat, de la 5.000 lei în anul 1809, la 10.000 lei în 1812. În anul 1815 se produc unele schimbări
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
s-a micșorat, dimpotrivă, s-a dublat, de la 5.000 lei în anul 1809, la 10.000 lei în 1812. În anul 1815 se produc unele schimbări și se fac unele precizări în regulamentul de funcționare a vătajiilor: vătăjia de harabagii este subordonată nazâriei podurilor, se înființează vătăjii în toate capitalele de ținut, havaietul pe care-l încasează vătavul de harabagii de la cărăuși este din 10 lei unul. Havaietul se ia „numai atunci când se încarcă marfa de pe la târguri”, iar „aiurea nu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
În anul 1815 se produc unele schimbări și se fac unele precizări în regulamentul de funcționare a vătajiilor: vătăjia de harabagii este subordonată nazâriei podurilor, se înființează vătăjii în toate capitalele de ținut, havaietul pe care-l încasează vătavul de harabagii de la cărăuși este din 10 lei unul. Havaietul se ia „numai atunci când se încarcă marfa de pe la târguri”, iar „aiurea nu se ia”. Marfa putea fi tranportată „oriunde aiurea, sau măcar și peste hotar”. Harabagiii nu mai au nici o obligație de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pe care-l încasează vătavul de harabagii de la cărăuși este din 10 lei unul. Havaietul se ia „numai atunci când se încarcă marfa de pe la târguri”, iar „aiurea nu se ia”. Marfa putea fi tranportată „oriunde aiurea, sau măcar și peste hotar”. Harabagiii nu mai au nici o obligație de transport față de stat. La 1 ianuarie 1818, vătavul de harabagii a fost subordonat hatmanului de menziluri, care avea în sarcina sa conducerea serviciului poștal, „precum și asemenea și a madelii arabagiești cu nepăgubire chirigiilor și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ia „numai atunci când se încarcă marfa de pe la târguri”, iar „aiurea nu se ia”. Marfa putea fi tranportată „oriunde aiurea, sau măcar și peste hotar”. Harabagiii nu mai au nici o obligație de transport față de stat. La 1 ianuarie 1818, vătavul de harabagii a fost subordonat hatmanului de menziluri, care avea în sarcina sa conducerea serviciului poștal, „precum și asemenea și a madelii arabagiești cu nepăgubire chirigiilor și nezăticnire neguțitorilor drumeți, ca să aibă toată liniștea și îndestulare”. Era firesc ca serviciul de harabagilic să
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
madelii arabagiești cu nepăgubire chirigiilor și nezăticnire neguțitorilor drumeți, ca să aibă toată liniștea și îndestulare”. Era firesc ca serviciul de harabagilic să fie atașat la menziluri. Din păcate, asupra acestei măsuri s-a revenit: la 15 august 1827, vătăjiile de harabagii au fost transferate „dregătorilor de ținut”, care căpătau noi mijloace de a stoarce bani pe căi ilicite. Este neîndoielnic că harabagilâcul, un serviciu de transport legat de oraș, care funcționa pe baza „liberii învoieli”, a jucat un rol important în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
rol important în acea perioadă, căci negustorilor li se punea la îndemână mijlocul de transport atât de necesar. Pe de altă parte însă, societatea feudală, prin caracterul organizării sale, a împiedicat libera dezvoltare a acestei forme de transport. Așa bunăoară, harabagii din Roman s-au „împrăștiat”, în 1816, pentru că erau impuși la beilic, deși se bucurau de scutire. Vătăjiile de harabagii se arendau unor instituții sau persoane particulare. Unele erau date „miluire” mănăstirilor, altele, ca de pildă vătăjia de harabagii din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
altă parte însă, societatea feudală, prin caracterul organizării sale, a împiedicat libera dezvoltare a acestei forme de transport. Așa bunăoară, harabagii din Roman s-au „împrăștiat”, în 1816, pentru că erau impuși la beilic, deși se bucurau de scutire. Vătăjiile de harabagii se arendau unor instituții sau persoane particulare. Unele erau date „miluire” mănăstirilor, altele, ca de pildă vătăjia de harabagii din Botoșani, unor biserici, iar altele unor instituții ca, de pildă, vătăjiile din Galați și Focșani, care erau date casei doctorilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
bunăoară, harabagii din Roman s-au „împrăștiat”, în 1816, pentru că erau impuși la beilic, deși se bucurau de scutire. Vătăjiile de harabagii se arendau unor instituții sau persoane particulare. Unele erau date „miluire” mănăstirilor, altele, ca de pildă vătăjia de harabagii din Botoșani, unor biserici, iar altele unor instituții ca, de pildă, vătăjiile din Galați și Focșani, care erau date casei doctorilor din cele două orașe. Metoda de arendare a venitului provenit din harabagilâc a fost cauza multor abuzuri ale statului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
unor instituții ca, de pildă, vătăjiile din Galați și Focșani, care erau date casei doctorilor din cele două orașe. Metoda de arendare a venitului provenit din harabagilâc a fost cauza multor abuzuri ale statului față de vătav și ale vătavului față de harabagii. Harabagiii, la rândul lor, se răzbunau pe cărăușii țărani, impunându-le taxe, deși aceștia din urmă nu erau obligați să se înscrie în vătăjiile de harabagii. Oarecare ordine în această privință avea s-o aducă Regulamentul Organic. O altă problemă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
instituții ca, de pildă, vătăjiile din Galați și Focșani, care erau date casei doctorilor din cele două orașe. Metoda de arendare a venitului provenit din harabagilâc a fost cauza multor abuzuri ale statului față de vătav și ale vătavului față de harabagii. Harabagiii, la rândul lor, se răzbunau pe cărăușii țărani, impunându-le taxe, deși aceștia din urmă nu erau obligați să se înscrie în vătăjiile de harabagii. Oarecare ordine în această privință avea s-o aducă Regulamentul Organic. O altă problemă importantă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
harabagilâc a fost cauza multor abuzuri ale statului față de vătav și ale vătavului față de harabagii. Harabagiii, la rândul lor, se răzbunau pe cărăușii țărani, impunându-le taxe, deși aceștia din urmă nu erau obligați să se înscrie în vătăjiile de harabagii. Oarecare ordine în această privință avea s-o aducă Regulamentul Organic. O altă problemă importantă este aceea a vitezei cu care se efectuau transporturile. În afară de faptul că viteza de deplasare este un factor însemnat în accelerarea schimbului, ea influențează și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
vecinii își pot da în petec din când în când, observatorul moral (în fapt, criticul literar) îi sancționează cu severitate. Așa procedează exegetul în cazul lui Moș Nichifor Coțcariul, cunoscutul personaj, deliciul multor critici. Pentru moralistul sever care este C., harabagiul Nichifor este un personaj negativ, un șarlatan - cum îi spune și numele -, un șmecher, un seducător de profesie care, pe deasupra, mai și trăncănește. Nu-i un soț exemplar și ingratitudinea lui conjugală, zice criticul, „este josnică și crudă” pentru că își
CRISTEA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286504_a_287833]
-
și ingratitudinea lui conjugală, zice criticul, „este josnică și crudă” pentru că își ponegrește „în așa hal soția”. Din această pricină, dar și din altele, Moș Nichifor Coțcariul nu intră în sfera de simpatie a analistului. În schimb, calomniata „băbătie” a harabagiului flecar este reabilitată: „mai mult bună decât rea, probabil; mai plină de calități decât de defecte; astfel cum l-ar fi câștigat, tocmai ea, în tinerețile lor pe Nichifor, în jurul căruia roiau, desigur, atâtea concurente”?... Ce i se poate reproșa
CRISTEA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286504_a_287833]
-
romanul de formație Lumini de poziție, unde accentul fals cade pe itinerariul de specializare a unor marinari, în timp ce, de sub crusta ideologică, se întrevăd descrieri reușite și documentate de medii sociale: „Țăranii de la Cara-Omer, neguroși, tăcuți, cu dolmane negre pe umeri, harabagii din Medgidia, sprințari și gureși; olteni dinspre Mangalia, iuți în mișcări, cu căciulile pe o ureche, certăreți și puși pe tocmeală, lipoveni uriași, cu bărbile ca niște mături, liniștiți, blânzi, umblând numai în grup; tătari tăcuți, turci negustoroși; oameni oacheși
SINCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289695_a_291024]
-
, Constantin (10.III.1936, Cozia, j. Iași), poet și dramaturg. Este fiul Lucreției (n. Harabagiu) și al lui Alexandru Popa, muncitor la CFR. Urmează primele șase clase la Huși, apoi se transferă la Liceul „Junimea” din Iași. Frecventează tot aici cursurile Școlii Medii Tehnice Sanitare (1950-1954). După absolvire e angajat felcer-igienist în Târgu Ocna. În
POPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288919_a_290248]