200 matches
-
în persoană, ceea ce l-a costat 30 de pungi. În primăvara anului următor, cererea s-a repetat, țara fiind nevoită să trimită 1500 de salahori, 220 de care și 60 de toporași la Bender, efort care nu se scădea din haraci (tributul oficial). La supărarea lui Brâncoveanu s-a adăugat că la câteva zile după plecarea acestora, a sosit ordinul să fie suplimentați cu 500 de salahori, 100 de care și 40 de lemnari. În vară Poarta a cerut în avans
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
lui Brâncoveanu s-a adăugat că la câteva zile după plecarea acestora, a sosit ordinul să fie suplimentați cu 500 de salahori, 100 de care și 40 de lemnari. În vară Poarta a cerut în avans 142 de pungi din haraci. După acest efort, a mai cerut un adaos de 180 de pungi; trimisul Porții i-a oferit la transmiterea veștii ca semn de prețuire un hanger împodobit cu diamante, dar pentru strângerea pungilor, care au fost predate la începutul lui
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
aceste două ultime grupuri fiind cele mai numeroase. Românii dobrogeni băștinași, care își spuneau "Dicieni" (nume care după George Vâlsan provine de la cetatea Vicina menționată în cronicile medievale ) erau "raia" (adică supuși otomani), și ca atare plăteau, ca toți "ghiaurii", haraciul (impozit pe necredincioși), în timp ce Românii veniți din părțile Sibiului, din Moldova sau din Țara Românească, ziși "mocani" erau parțial scutiți. În decursul celor peste patru veacuri de stăpânire otomană, un număr neverificabil, dar însemnat de "ghiauri" s-au "turcit" pentru
Istoria Dobrogei () [Corola-website/Science/302149_a_303478]
-
Românii veniți din părțile Sibiului, din Moldova sau din Țara Românească, ziși "mocani" erau parțial scutiți. În decursul celor peste patru veacuri de stăpânire otomană, un număr neverificabil, dar însemnat de "ghiauri" s-au "turcit" pentru a scăpa de acest haraci, astfel că o parte din turco-musulmanii dobrogeni sunt, de fapt, de origine creștină. Începând cu anul 1840, în Dobrogea au fost colonizați germani, cunoscuți ca germani dobrogeni, care au înființat o serie de localități noi. Majoritatea acestor locuitori de origină
Istoria Dobrogei () [Corola-website/Science/302149_a_303478]
-
printr-o provincie. Prin acest edict, orice altă taxă în afara celui care se plătea semestrial a fost declarată ilegală. La încheierea actului, sultanul declara că toate obiceiurile sau actele care contraveneau firmanului sunt contrare voinței lui Alah și ordinelor imperiale. Haraciul, impozitul pe cap de locuitor, deși avea o valoare moderată și îi scutea pe plătitori de serviciul militar, devenise un mijloc tiranic și grosolan de îmbogățire a colectorilor otomani de taxe. Firmanul din 1834 a abolit modul tradițional de colectarea
Declinul Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/325186_a_326515]
-
1487 să încheie pace cu Imperiul Otoman, acceptând reluarea plății tributului în schimbul garantării de către aceștia a statalității și independenței Moldovei. „Anul 892 (1487). În zilele când Davud-pașa a plecat în expediție în Arabia, a venit un sol din Moldova cu haraci pe doi ani și a plecat primind răspunsul de pace”. După încheierea păcii cu Imperiul Otoman și securizarea frontierei sudice, în ultima parte a domniei, Ștefan își va focaliza politica externă pentru rezolvarea chestiunilor în dispută de la frontiera nordică. În
Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/297119_a_298448]
-
facă aceasta. Polonii au luptat eroic, dar au fost înfrînți, pe cîmpul bătăliei au rămas împreună cu conducătorii lor. După aceasta cazacii au avut cale deschisă spre Moldova. Fapta hatmanului Kalinovschi însă nu trebuie uitată! Erau vremuri cînd turcii doar percepeau haraciul, dar nu protejau aproape deloc Moldova în fața tătarilor și cazacilor!“ (cf. istoricului Ioan Mitican) Un anume "Dominic Kazanowski" este amintit de documente la anul 1640, cînd se căsătorește cu Ana Potocki (1615 - 1690), nepoata lui Petru Rareș. Îm zilele noastre
Cassanovschi () [Corola-website/Science/312713_a_314042]
-
1422 ; logofăt și pisar (scrie și hrisoave) 30 ianuarie 1425 - 30 mai 1443; logofăt 29 noiembrie 1443 - 30 iunie 1456 (cu întreruperi). Fiind unul din cei mai reprezentativi boieri ai vremii sale, a fost trimis de boierii moldoveni cu primul haraci la sultan în primăvara anului 1456, după ce primise un înscris că nu va fi tras la răspundere pentru aceasta. La venirea ca domn al lui Ștefan cel Mare, a plecat în Polonia, de unde a refuzat să se întoarcă, cu toate
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
la sud de Palilula. Aici poposeau caraulele turcești în drumul lor spre Vidin, atunci când trebuiau să ducă banii colectați din Bănie. Tot aici își găseau alinarea și haiducii lui Andrii Popa, care jefuiau ori de câte ori puteau poștalioanele turcești și luau înapoi haraciul adunat din Bănie. Primele documente scrise despre Palilula apar în secolul al XVII-lea și sunt reprezentate de liste de recensământ și acte de vânzare-cumpărare de proprietăți imobile între cetățeni, toate găsindu-se în arhivele primăriei Bucovăț. Mai există între
Palilula, Dolj () [Corola-website/Science/300410_a_301739]
-
Pe corabie au loc lupte între turci și români, iar în final haiducii reușesc să readucă copiii în satele de unde fuseseră furați. La începutul secolului al XIX-lea, Muntenia era jefuită de boieri și domnitorii fanarioți și secătuită de plata haraciului către Poartă. În plus, localitățile de pe malul Dunării erau atacate frecvent de bandele de tâlhari ale pașei din Vidin Osman Pazvantoğlu (1758-1807), care făceau dese expediții de jaf în Țara Românească. Bandele pașei din Vidin, așa-numiții pazvangii, furau vitele
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
în masă la islam au provocat o criză grea Imperiului Umayyad. Teoretic, convertiții ar fi trebuit scutiți de plata impozitului funciar și a capitației. Realitatea a fost alta. Numai puțini convertiți au reușit să obțină dreptul de a plăti în locul haraciului doar a zecea parte din recolta obținută de pe un anumit teren (adică dijma - ‘ușr). Scutirea în totalitate ar fi avut urmări catastrofale pentru califatul arab. Totodată, noii convertiți nu au beneficiat nici de statutul social al cuceritorilor arabi. Totuși, "mawali
Mawālá () [Corola-website/Science/329407_a_330736]
-
modelul european, proiectul de restructurare pe care l-a propus în 1826 aducându-l în conflict cu ienicerii. Totodată, a abolit un număr de privilegii vechi, precum dreptul pașelor de a aplica pedeapsa cu moartea sau colectarea cu forța a haraciului (impozitului). De asemenea, în perioada domniei sale apar primele cabinete ministeriale de imperiu, ce vizau înlesnirea administrației, până atunci aflată sub autoritatea marelui vizir. După moartea lui Mahmoud în 1839, tronul revine fiului său, Abdul-Medjid I, care, în același an, proclamă
Legislația Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/333594_a_334923]
-
inundații, iar frigul anunța o iarnă timpurie. Se pare că ordinul dat de marele vizir Rüstem Pașa pentru ridicarea asediului ar fi ținut cont, în primul rând, de unele manevre ale guvernatorului Transilvaniei, Gheorghe Martinuzzi, care a trimis la Poartă haraciul datorat. Printr-un firman, lui Mehmed Sokollu, beglerbegul Rumeliei, i s-au poruncit următoarele: „Din vilaietul Transilvaniei a sosit haraci și s-a acordat un "ahidname" (act, firman) imperial pentru a fi arătat la nevoie. De aceea, să te mulțumești
Asediul Timișoarei (1552) () [Corola-website/Science/335110_a_336439]
-
ar fi ținut cont, în primul rând, de unele manevre ale guvernatorului Transilvaniei, Gheorghe Martinuzzi, care a trimis la Poartă haraciul datorat. Printr-un firman, lui Mehmed Sokollu, beglerbegul Rumeliei, i s-au poruncit următoarele: „Din vilaietul Transilvaniei a sosit haraci și s-a acordat un "ahidname" (act, firman) imperial pentru a fi arătat la nevoie. De aceea, să te mulțumești cu ocuparea cetăților smulse până acum și să te întorci”. După plecarea generalului Aldana cu detașamentul său la Lipova, garnizoana
Asediul Timișoarei (1552) () [Corola-website/Science/335110_a_336439]
-
favorabilă pentru apropierea celor două state care stăteau față în față cu același pericol. Nu este întâmplător că prin Caffa, Moldova și Polonia trimișii Akkoyunlu s-au străduit să stabilească contactul cu domnitorii creștini. Ștefan cel Mare plătea atunci sultanului haraciul care fusese moștenit de la Petru Aron, dar era interesat de recâștigarea independenței țării. El ducea un război pentru controlul Dunării și așadar planifica eliberarea bazinului pontic. Pierderile turcilor erau mari, iar Uzun Hasan și-a pierdut în bătălie fiul. După
Uzun Hasan () [Corola-website/Science/303380_a_304709]
-
înfrângeri, prin oprirea expansiunii otomane în Țara Românească, Transilvania, Ungaria, Serbia, cu interdicția de a ridica noi fortificații de-a lungul Dunării, iar pentru Țara Românească a obținut autonomia, cu condiția ca domnul Vladislav al II-lea să plătească regulat haraciul catre Poartă și să-și indeplinească, în același timp, și obligațiile de vasalitate față de coroana Ungariei. Astfel dintr-o înfrângere care putea aduce anihilarea regatului maghiar se obține o neutralitate, creându-se un "status-quo" între cele două puteri, necesar lui
Vladislav al II-lea () [Corola-website/Science/298781_a_300110]
-
Domnului 1644, adică în vremea stăpânirii lui Matei Basarab. La câțiva ani după ce acesta s-a mutat la Domnul (1654), a venit la domnie în această țară Mihail Radu (zis Mihnea al III-lea), care, ne maiputând prididi cu plata haraciului și a birurilor grele cerute de stăpânitorii turci, s-a răzvrătit împotriva acestora, plănuind să se unească cu voievozii țărilor creștine din jur și să scape țara sa de sub robia turcească. Dar sultanul turcesc Mahomed al IV-lea a trimis
Sfântul noul mucenic Ioan Valahul () [Corola-website/Science/302642_a_303971]
-
arab "millah" (ملة), care poate fi tradus prin „neam”. Sistemul „milieturilor” al legii islamice poate fi considerat ca fiind un exemplu de pluralism religios în cadrul căruia un oarecare grad de toleranță era acordat comunităților minoritare în schimbul unor obligații suplimentare (plata haraciului, răpirea primului băiat). Conceptul ("melet") a fost folosit pentru comunitățile nestoriene din Imperiul Sasanid zoroastric în secolul al IV-lea, mai înainte de fondarea Imperiului Otoman. Conceptual, milietul are similitudini cu sistemul de segregare rasială aplicat în Statele Unite până în 1962 : membrii
Millet (Imperiul Otoman) () [Corola-website/Science/321214_a_322543]
-
luptă. În octombrie 1396, o altă expediție militară condusă de Știbor, voievodul Transilvaniei duce la rănirea gravă și capturarea lui Vlad, astfel încât ianuarie 1397 îl găsește pe tron pe Mircea cel Bătrân. Vlad I este primul domnitor muntean care plătește haraciul către Poarta Otomană. Se presupune că ar fi plătit și tribut în oameni însă acest lucru nu este dovedit de documentele existente. În stabilirea paternității lui Vlad I, P. P. Panaitescu pleacă de la o relatare a cronicarului ungur Thurocz, în
Vlad I Uzurpatorul () [Corola-website/Science/298642_a_299971]
-
și din partea ocrotitorului său domnul moldovean, însă târziu și insuficient. Probabil nu s-au dat lupte, sigur este că a încheiat un armistițiu. Chiar din spusele domnului reiese că s-a dus de s-a închinat la poartă, reluând plata haraciului, dând 20 de fii de boieri zălog, în schimb, salvând 3000 de robi: „[...] știi dumneata cum m-am dus la Murat împăratul și cum m-am jurat cu el și cum am vorbit cu el; toate le-am dat de
Alexandru I Aldea () [Corola-website/Science/298662_a_299991]
-
în română) este taxa suplimentară impusă populației de altă religie decât islamul, din interiorul granițelor statului islamic ("califatului"). Este un impozit tip ""capitație"" (funcție de numărul de persoane și nu funcție de avere sau dimensiunea proprietății funciare, în contrast cu alt impozit musulman, anume "haraciul" (kharaj (arabă), harac (turca otomană)). Această practică discriminatorie își găsește justificarea în poruncile zeului unic al islamului (Alah) către credincioșii lui, porunci care sunt enunțate în versetul coranic 29 din surata 9 ("al-tawba") ce prescrie explicit caracterul și funcția umilitoare
Jizia () [Corola-website/Science/308554_a_309883]
-
dată de către anumiți sultani otomani pe când destinul istoriei le surîdea încă, România, prin provinciile ei istorice, a cunoscut în mod direct acest tip de impozit discriminator (""tributul"" pe care Țările Române îl plăteau turcilor se numea ""cizye"" sau ""harac"" (rom. "haraci"), adică ceea ce în turca otomană desemna "jizya" și "kharaj"-ul arab), așa cum dovedește, de exemplu, scrisoarea de protest din 1531 a sultanului Suleiman Kanuni adresată regelui Poloniei, protest provocat de faptul că acesta din urmă schimbase solii cu Petru Rareș
Jizia () [Corola-website/Science/308554_a_309883]
-
de delict, el nu beneficiază de egalitate de pedeapsă". Marele turcolog român Mihai Maxim, relatează într-o lucrare a sa modul în care se desfășura predarea cizyei sau harciului, în anumite timpuri și locuri, cităm: "[...] la predarea capitației sau a haraciului emirului musulman în divan, acesta îl lovea după grumaz pe nemusulmanul venit cu capul plecat și spinarea încovoiată, spunându-i: ""Plătește-ți darea, tu, dușman al singurului Dumnezeu!"", după care un slujitor îl arunca afară." Tot renumitul nostru turcolog mai
Jizia () [Corola-website/Science/308554_a_309883]
-
îl întâmpinau pe acesta stând drepți și cu mâinile pe abdomen, "raialele" nemusulmane, chiar episcopii și alți prelați, trebuiau să stea culcați și cu capetele în pământ, neavând dreptul să privească la "fața luminoasă" a sultanului." Relativ la valoarea ciziei și haraciului, aceasta varia de la o epocă la alta, de la un regim califal la altul și de la un caz la altul. Un singur lucru nu se poate spune totuși, și anume că era nesemnificativă valoric, și în acest sens avem mărturia textelor
Jizia () [Corola-website/Science/308554_a_309883]
-
păcate,Șerbia a fost definitiv anexată de turci abia în 1459. În curând,otomanii controlau partea estică a Mediteranei și Marea Neagră prin cucerirea Imperiului Trapezunt din Asia Mică și subjugarea hanilor din Crimeea în 1475 și obligarea acestora la plata haraciului.In 1480,Mehmet a ajuns în sudul Italiei pregătindu-se să avanseze spre Romă,centrul crestinitatii,dar a murit în primăvara anului următor. A urmat o perioadă de inactivitate militară sub piosul sultan Baiazid ÎI,încheiată în aprilie 1512 printr-
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]