426 matches
-
și prosperitate. De Crăciun, hornarul menține pacea și înțelegerea. Steaua care stă în vârful pomului de Crăciun simbolizează steaua care i-a călăuzit pe cei trei magi spre Betleem. Harfa este un simbol scoțian al lunii, fertilității și magiei. Corzile harfei simbolizează puntea dintre ceruri și pământ, cu omenirea zbătându-se între ele, apropiindu-se când de un capăt, când de celălalt. Inima este simbolul iubirii. Ornamentele sub formă de inimioară atârnate în pomul de Crăciun simbolizează dragostea ce și-o
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
face foarte bine. Fragmente dintr-un cîmp de maci, prima povestire din False obiecte prețioase joacă rolul unui cuvînt înainte la ce va urma: adică, "fragmente dintr-o lume mică neștiutoare, care emite semnale secrete, mesaje de taină". Lecția de harfă încheie șirul prozelor dînd o noimă alegerii tematice. Semnificațiile celor două texte ce deschid și închid volumul ar trebui înțelese și drept constituenți riguroși ai unității de viziune dorite de autoare. Lecția de harfă învață că notele false conviețuiesc cu
Despre cîteva note false by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17244_a_18569]
-
secrete, mesaje de taină". Lecția de harfă încheie șirul prozelor dînd o noimă alegerii tematice. Semnificațiile celor două texte ce deschid și închid volumul ar trebui înțelese și drept constituenți riguroși ai unității de viziune dorite de autoare. Lecția de harfă învață că notele false conviețuiesc cu acelea autentice, că obiectele - kitsch stau în aceeași "grămadă" cu acelea prețioase și că totul depinde de felul în care știi să te raportezi la amestecul de "murdărie" și de "puritate". Povestirile descriu o
Despre cîteva note false by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17244_a_18569]
-
Bisericii Ortodoxe, care, fie în vizită, 13 D Lestine iterare azi ați rostit bisericii din suflet,JURNAL suspinul de iubire. Alaltăieri, Noiembrie și-a așternut genunchiul,am scris un e-mail vieții mele celei duse, pe chipul vostru vremuit de dor,harfă cu geană de femeie și trup de zaț același vals vă bântuie amorul,rămas în cafeaua de dimineață. trecutului fior. Am numărat neliniștile vocalelor seduse, din fiece pântec de vers așezat pe braț, Iar azi de nuntă, vă uniră-ți
Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
-
cistelecan Avem și noi, nu numai Tolstoi și rușii, o Ana Carenina. Spre deosebire de a lor, a noastră e chiar poetă. Din păcate, deși autoare de trei cărți - Poeme (Tipografia Atheneu, București, 1940), Melodiile tristeții (Editura Remus Cioflec, București, 1942) și Harfe uitate (Editura pentru literatură, București, 1968), nu prea celebră. Ba chiar atît de necelebră încît abia am dat de ea (sper că din vina mea) și, oricum, chiar și după ce-am dat, n-am aflat mai nimic. Singurul care
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
iubit/ Dar eu rătăcesc pe căile străine” etc.). Și mai rău i-a mers cu așa nume celebrissim după al doilea război, cînd autoritățile nu voiau nicidecum să i-l admită și n-o publicau.7 În notița editurii de la Harfe uitate se zice însă că ar fi publicat intens după război în „Patriotul” arădean și-n „Veac nou” (ba chiar că ar fi avut „o bogată activitate publicistică”, pe care ar fi început-o de prin 1938). N-a avut
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
pe suflet și gînd,/ Strînge oaste din zile trăite,/ Și-ncinge o luptă cu soarta,/ Din puterea ne-nvinsei dureri” (Lupta cu soarta). Din păcate, prea se-ncurcă în propriile stări și atitudini. Și se-ncurcă și prea repede. În Harfe-le uitate, deși antologie, grosul cărții e inedit (Evadare ar fi fost un nou volum). Ana e și nu mai e cea de dinainte. Cu tristețile și jalea a cam încheiat și a urmat sfatul lui Perpessicius, trecînd la versificația
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
plaiuri,/ Atunci în suflet o magică strună/ Vibrează și cîntă: Slăvit fie omul!” etc. (Slăvit fie omul). Pot fi adăugate aici și „omagiile” aduse doinei, de care Ana e încîntată. Cine știe ce-o fi prin caietele rămase, dar în Harfe... noutățile nu-s impresionante; ba chiar dimpotrivă. Cînd lira-i acordată pe durere, le e greu și poeților să treacă brusc la veselie. Chiar dacă n-o fi mare pasul de la elegie la imn, ușor de făcut nu-i. În orice
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
9 Perpessicius, Opere; X, Mențiuni critice, Editura Minerva, București, 1979, p. 273. 10 C. Manolache, Cuvînt înainte la Poeme, p. 9. 11 Idem, p. 10. 12 Ibidem. 13 Perpessicius, op. cit., p. 274. 14 Idem, p. 273. 15 Cuvînt înainte la Harfe uitate, p. 5. 16 Vlaicu Bârna, op. cit., p. 191.
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
casă, obiecte de prisos, cu excepția patului, spre a-și achita cu conștiinciozitate dările. Privirea se oprește pe o statueta de bronz, mărișoara, grea, academică, înfătisând-o pe Sapho, cum își îmbrățișează genunchii, într-un moment în care a depus la sol harfa. O concurează o figură de teracota colorată, voluminoasa și ea, tot de pe la jumatatea secolului trecut și după care s-au făcut numeroase copii vulgare. Moșneagul jerpelit ce stă pe o bancă, având alături armonica, ar putea trezi interesul vreunui proaspăt
După revelion by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18193_a_19518]
-
cameleoni! Pronunță titlul ca și cum, dintr-o dată, ar auzi această muzică. Manuela: Ai citit-o? Esteban: Nu. Dar de unde ai știut că-mi doream s-o citesc? Mama face un semn spre rafturi...E plin de autori anglo-saxoni de serie neagră. Harfa de iarbă și Mic dejun la Tiffany's, de Truman Capote, în colecție de buzunar. Manuela: Am văzut că-ți place mult acest Capote... Esteban îi întinde mamei cartea. Esteban: Citește-mi un pasaj...ca atunci cînd eram mic... Mama
ALMODRAMA by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16989_a_18314]
-
Criza). Înainte de-a recurge la actul final, e un cîntăreț al neputinței, resemnat, un aed al inutilității, întorcîndu-se în barbaria ce urmează conștientizării nonsensului existențial, ca un ultim corolar al acestuia: "Ajutîndu-se cu dinții scoate Orfeu ultimele acorduri din harfă/ Resemnarea sa de pe urmă ascute colții, ghearele fiarelor/ Dînd o mînă de ajutor sălbăticiei./ Presimți deșertul aținîndu-se la pîndă spre a lua în stăpînire verbele tale;/ Cu fiecare respirație își strecoară iscoadele de nisip fin în cerul gurii mele, în
Un sol al "ireparabilului" (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15934_a_17259]
-
ajutor sălbăticiei./ Presimți deșertul aținîndu-se la pîndă spre a lua în stăpînire verbele tale;/ Cu fiecare respirație își strecoară iscoadele de nisip fin în cerul gurii mele, în bronhii" (Cărțile junglei de asfalt). Bineînțeles, e un celebrator al agoniei: "O harfă plutitoare îngînă meandrele agoniei" (Vești dintr-un tărîm de ceață). Locuitor "al propriului pustiu lăuntric", "de unde odraslele rațiunii au fost exilate", după ce a bătătorit căile renunțării "pînă la capăt", acest Orfeu muribund se simte împovărat de vinovăția-i nativă, pe
Un sol al "ireparabilului" (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15934_a_17259]
-
semnala reversul. Nu sînt ce par a fi" ne comunică bardul, subtextual. Ființă sensibilă, capabilă de umilitate (fanfaronada d-sale e prea țipătoare spre a putea fi luată în serios, ca o prestație a unui clovn roșu!), vibrînd aidoma unei harfe coliene la cele mai mici adieri ale mediului moral, Nicolae Țone se ia subțire în derîdere, cu o pudoare de sentimental disimulat printr-o afectare cinică: ,,nu incendiez întunericul pentru că nu am răbdare să o fac în sîngele lui negru
Un postavangardist (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15674_a_16999]
-
dup-atâta despărțire. luna bate printre cetini și alunecă pe mare, ca fantoma unei umbre, ca o umbră peste zare, stele picură din ceruri și deasupra se desfac, legănând lumini pe boltă în culori de liliac, se-auzeau clipiri de harfe și glas tainic de chitară ce se răspândea himeric peste tot în acea seară, fericiți de-atâta farmec, se credeau încă în vis, în ithaka lor frumoasă , în palatul lor închis, rege el și ea regină, era mândru odyseu că
EU TE IUBESC, PENELOPĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382710_a_384039]
-
nu ai regrete. Chiar dacă ți-e greu urcă-te pe piscuri. Fii baremi o zi măcar un erete, cu orice riscuri. Ia un curcubeu și ți-l fă eșarfă, din raze de-argint împletește strune iar sufletul tău preschimbat în harfă lasă-l să sune. Anatol Covali Referință Bibliografică: Cu orice riscuri / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1730, Anul V, 26 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anatol Covali : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
CU ORICE RISCURI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378199_a_379528]
-
Acasa > Poezie > Imagini > IZVOARE DE RAI Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1647 din 05 iulie 2015 Toate Articolele Autorului izvoare de rai am argintat cuvântul să lumineze cerul: dangăt de harfe și muzici astrale despletesc stele-n rotire în dulci petale. serafii urcă pe scări de mătase prin văzduh de ninsori, trag lințolii, ceru-i plin de albastru și dolii ca-n fulger scapără flacăra, pier; taină, mister... pridvoare cufundate-n
IZVOARE DE RAI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377155_a_378484]
-
ființă La Sinodul din Niceea, pentru "Simbolul de Credință !" Predicator înflăcărat și aspru nevoitor, Cu viață Duhovnicească, prin Rugăciune râvnitor ! DUMNEZEU I-a dat talantul ca să scrie poezie, S-alunge duhul rău, tristețea, pentru Cereasca Bucurie ! Prin Poeme puse-n harfă (prin el), de către DUHUL SFÂNT Adus-A Sacrul Cerului, profanului pe Pământ ! ... < < Stăpânul vieții mele DOAMNE,nu-mi da duh de trândăvie Al grijii de cele multe și iubirii de sclavie... Nu-mi da grăirea în deșert, dă-mi DUH
CUV.EFREM SIRUL de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382331_a_383660]
-
Națională Radio, Dirijor Constantin Silvestri. 27:30 (Înregistrare Electrecord) DISTINCȚII: Premiul I „G. Enescu” 1938 FORMAȚIA: Picc., 2 fl., 2 ob., Corn eng., 2 cl., Cl. bass, 2 fg., c-fg., 4 corni, 2 trp., 3 trb., tuba, timpani, bateria, celesta, harfa, pian, v-celli I, v-celli II, viola, violina, c-bass. PRIMA AUDIȚIE: 5 mai 1939, Opera Română, într-un spectacol compus din trei momente: Invitație la vals de C. M. von Weber, dirijat de Constantin Silvestri, Gianni Schichi de G. Puccini, dirijat
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
10:33; Orchestra Națională Radio, dirijor Emanoil Elenescu 9:15 DISTINCȚII: Premiul I „George Enescu” FORMAȚIA: picc., 3 fl., 2 ob., corn eng., 2 cl., cl. bass, 2 fg., c-fg., 4 corni, 2 trp., 3 trb., tuba, timpani, bateria, celesta, harfa, pian, vioara I, viora II, viola, violoncelli, c-bass. PRIMA AUDIȚIE: Ateneu, 29 decembrie 1940 sub conducerea lui George Georgescu în Concert de muzică românească, alături de lucrări de G. Enescu, N. Brânzeu, M. Negrea, D. Lipatti. ISTORIC: lista concertelor în
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
Basarabiei” poem și „Moartea eroului”, cantată, de Paul Constantinescu, în revista „Muzica” nr. 4 /1993, p. 4-16. footnote> TIPĂRITĂ: inedită ÎNREGISTRATĂ: DISTINCȚII: FORMAȚIA: cor bărbătesc, mezzosoprană (Mama), bariton (Moartea), și orchestră (2.2.2.4-4.3.3.1. timp. bat., harfa, coarde. PRIMA AUDIȚIE: nu a fost prezentată în public<footnote Octavian Lazăr Cosma, Restituiri: „Cântarea Basarabiei” poem și „Moartea eroului”, cantată, de Paul Constantinescu, în revista „Muzica” nr. 4 /1993, p. 4-16. footnote> ISTORIC: OBSERVAȚII: 51. TITLUL LUCRĂRII: Două colinde
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
oglinzile mătuite de brumă. Pădurea și cerbii au pierit în apele negre ale ierbii, spunea Dan, poetul, au tot crescut în nămol lăsând în lumină un gol. Când bat clopotele la Athos, se înalță în cer mănăstirile, cetăți ale credinței, harfe de voal, lumini de cristal își schimbă culoarea de ceară, de opal, întunecate ca marea. Călugării și strămoșii se roagă pentru noi, rămași să scriem ce ei au uitat. Reînvie, în lumânările aprinse, credința, în straie de mucenici, înnegrite de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
după zece zile de la Înălțare,/ mare sărbătoare pentru creștini!/ Sfântul duh era apa vie,era foc./ O elocventă emoție spirituală comunică dangătul clopotelor de la mănăstirile din muntele Athos: Când clopotele la Athos,/se înalță în cer mănăstirile/cetăți ale credinței, harfe de voal/ lumini de cristal își schimbă culoarea/... Degradarea existenței individuale,în timp, ireversibilitatea eternei treceri, neaderența la prezent, evadarea în vis, contemplația extatică sunt, desigur, doar câteva din motivele poemelor din acest volum al Mariei Octavian, dar sunt cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
târziu se decolòră Din alăuta-i scânteind Cândva cu flaut sau mandoră, E Sfânta pală răsfoind Tom de demult ce se dișterne Dintr-un Magnificat curgând Cândva la fine de vecerne: La acest geam ca un potir Atins de-o harfă modulată De-un înger cu zbor de zefir Pentru falanga delicată Cu care ea,când și santal Și carte-apun, unduie serii Pe-acest penet instrumental, Muziciană a tăcerii. În fapt de seară, la fereastra care ascunde un santal, poetul evocă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
lumina fără umbră din pânzele lui Vermeer și Van Gogh; eroismul dureros supraomenesc în Prometeu înlănțuit al lui Eschile și Antigona lui Sofocle. Viziunea cosmică axiologică a lui Omar Khayyam se reflectă în constatarea amară a nimicniciei universale: Miresme, cupe, harfe și bucle aurii: O, jucării sfărmate de Vreme, jucării ! Gând, faptă, renunțare, virtuți, căinți și rugi: Cenuși pe care vântul le spulberă, cenuși.... antidotul fiind detașarea, viețuirea în sublimitatea poeziei: Surâs și puritate ! o, răsărit divin ! În cupe scânteiază câte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]