767 matches
-
sunt știri despre sine. Expeditiva, hotărâtă, poeta găsește rapid rezolvări simple și elegante ale unor complicate probleme de exprimare, care altora li s-ar părea de nerezolvat: "Hai să ne pierdem/ an inelele părului meu despletit/ Din care cântă la harpa/ Zeițele." (Hai să ne pierdem!) Plutea pasul ei în noaptea albă/ Cum ar fi mers/ Pe apele înspumate ale gândurilor." (Mers de pasăre albă) Este o poezie a lui "zis și făcut" - în varianta "gândit și scris" - fără legătură cu
Debut remarcabil la 16 ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17622_a_18947]
-
în picuri dinții, Numai banca din parcul împotmolit statuia-n parc, tușind a dimineață, în plictiseală, umbla în pumni cu noi, îndrăgostiții. îți înrăma zarea trupului ca pe o fotografie cu umerii tatuați de foșnetul sărutului strănutat SĂRISE DIMINEAȚA de harpa vântului. Sărise dimineața din pat X.și plecase desculță prin trifoiul verde, atârnat la brâul zilei. Aici sunt vârstele mele, Obrajii vântului, înecați în fântâni, acolo sunt vârstele tale. despuiau toamna, împachetată în apă. Între ele, mirarea lutului, Am prins
Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
-
Caragiale ca să descoperi un Călinescu limitat. Se amuză să scrie despre Mumuleanu cu lexicul lui Mumuleanu și ies pagini nu de critică - de altfel, ce rost ar fi avut?, ci de prozator. Pune alături versuri din Cârlova și din La Harpe. Îl prefer pe Cârlova, cu mult. Franceza ucide poezia („Le soleil, plus brillant au bout de sa carrière”), trebuie să fii mare poet ca să-i faci față. În schimb, pe Cârlova tocmai limba imatură îl face atrăgător: „P’acea plăcută
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2436_a_3761]
-
ce-i spune lui Jean-Maurice de Montremy pentru L'Histoire: "Intelectualii marcanți din RDG păreau în ochii celor mai tineri niște bonzi bătrîni care întunecau orizontul și monopolizau locurile cele mai bune. Este aproape situația în care se găseau La Harpe, Marmontel sau Thomas, ultimii oameni ai Luminismului, moștenitori direcți ai lui Voltaire, d'Alembert sau Diderot, față cu generația în ascensiune a unor Marat, Robespierre, Brissot sau Desmoulins și care le purta un puternic resentiment. Adăugați la asta spectrul fișelor
Un american la Paris by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16834_a_18159]
-
Orchestrei de Cameră Radio, am reaudiat ciclul cântecelor pe versuri de Clement Marot, în versiunea orchestrală semnată - de această dată - de maestrul Pascal Bentoiu, unul dintre cei mai acreditați exegeți ai creației enesciene; destinată ansamblului corzilor cărora li se alătură harpa, versiunea sa cufundă evoluția vocală în atmosfera poeziei, cu un rafinament timbral subtil pus în valoare de către dirijorul Horia Andreescu. Este o direcție pe care se orientează și soprana Ioana Bentoiu, solista serii de muzică. Pe de altă parte, la
Marile spirite se întâlnesc cu George Enescu by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17061_a_18386]
-
48), septembrie 2008; George Toma Veseliu, Cu „cărțile” pe masă. Stanțele destinului - poem al durerii și speranței, în Litere, nr. 2(107), februarie 2009; Monica Grosu, Cântecele păsării de foc, în „Clipa”, nr. 8, septembrie 2009; Monica Grosu, În vibrațiile harpei, în Acasă, nr. 1-2, ianuarie-iunie 2010; Monica Grosu, Povara toamnei în poeme lirice. „Toamna poemelor”, în Gând românesc, nr. 5(11), ianuarie 2009; Un mare poet prea puțin cunoscut, Alexandru Stănescu, în Cetatea culturală, nr. 1-2, ianuarie-februarie 2010; Monica Grosu
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382673_a_384002]
-
la conceptul hegelian Zeitgeist / genius seculi, atât de dezbătut în epocă și ironizat de Herder: „Este el un geniu, un demon? sau un strigoi, un înviat din vechi morminte?, ori poate e o suflare de vânt cu sunet de seducătoare harpă eoliană?”. Obosit de toate aceste lecturi prea „cuminți” pentru un spirit luciferic, Faust ajunge să se declare nemulțumit nu atât de cât știe un om, cum o face Wagner, cât de ce înțelege el: „Am studiat cu râvnă, ah, filosofia/ Din
În biblioteca lui Faust by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2679_a_4004]
-
Horațiu Mălăele face parte din rara familie a virtuozilor care pot reproduce la un singur instrument ciripitul păsărilor într-un crâng potopit de flori, uruitul roților de tren sau un întreg concert, la care participă vioara, violoncelul, toba, cornul, clarinetul, harpa, trompeta și țambalul, uneori cuțitul și tingirea; prestația sa, dincolo de rafinamentul desăvârșit, păstrează ceva și din aerul unui magician ce scoate dintr-o pălărie ba iepurași, ba cărți de joc sau chiar o întreagă herghelie de suflete aflate în devălmășie
Mălăele, omul orchestră by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2726_a_4051]
-
florile (azaleea, „orbita sexului“, agava, crinul, tuberozele), lexicul, fermecător în arhaicitatea sa, al unei limbi bogate, ca de pagină cronicărească (vergin, manuscript, cetește, subt, văzum, tîngă, strein), locuri, figuri si topos-uri mitice (Galileea, Valea Iosafat, Bethleem, Yerihon, Salomeea, „regina harpă vidră dansatoare“, gnomii Nordului, „nuntașul incaș”, „decima wallhală“, Kali, „grotă senzuală”, zeița „neagră“ din mitologia vedică), realul, în ironic citat („Yahoo. «Veniți privighetoarea cîntă/ și liliacul e-nflorit». Poetul/ în mantă- albastră peste vremi Ascetul/ Atletul în poem visa o
Urmuz din Galaad by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2743_a_4068]
-
căzute cuie din cuvîntul moarte./ Tăcerea magilor pe chip ascunde/ funii și scripeți și răni fecunde/ tămîia albă morților se-împarte“, scria Horia Zilieru în Tărîmuri, în „decembrie 2010“ -, truver bătînd la porțile ghintuite ale cetăților medievale, (în)cîntînd femeia harpă ori anahoreta: „Văzum o Roză la întunecare/ trecînd lucarna oarbă-n sfîșiere./ Pe boltangîndurată tînga piere/ învăpăiatul har din duh răsare./ Ating prin nori răpitele galere/ cît ora mea de gheață o dogoare/ un chip de fată ca o revărsare
Urmuz din Galaad by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2743_a_4068]
-
mea de gheață o dogoare/ un chip de fată ca o revărsare/ de tunete prin limpezi coliere./ Stă înflorită la clavir și strînge/ uleiul sfînt în candela bogată/ de ochiul șarpelui temut să scape./ I-aștern arpegii și ceaslov și harpe/ și sihăstria pleoapelor prin sînge/ o suie la Icoana adorată“ (Adorata).
Urmuz din Galaad by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2743_a_4068]
-
durere pământească și nici necaz să te dărâme Precum copilul să se nască cu sufletul făcut fărâme. Femeie, ochii tăi frumoși, îi văd ades zâmbind cu dor Și par și triști, par și duioși, ca lacrima de căprior Ce plânge, harpă fără glas, durere vie arsă-n spuză, Sau, poate, ultimul popas ori doar pelin pe colț de buză. Femeie, înger păzitor, ai sufletul altar și templu Văzându-te mă înfior, căci îngerilor ești exemplu. Copile, să-nflorești frumos, căci rădăcina
FEMEIE, ÎNGER PĂZITOR de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381661_a_382990]
-
de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară “Horia Hulubei”. Cercetătorii de la Institutele Naționale de Fizica de pe Platforma Măgurele și Facultatea de Fizică a Universității București vă așteaptă cu experimente fascinante cu lumina, electricitate, laser și plasma. Învățați să cântați la harpa fără coarde, priviți cum un cilindru sfidează gravitația, descoperiți cum cerneală invizibilă capătă culori neașteptate. Observați alături de Institutul de Stiinte Spațiale galaxiile, roiurile de stele și constelațiile. Intrați în zona temperaturilor sub-polare prin intermediul demonstrațiilor cu heliu lichid (ICSI - Râmnicu Vâlcea
Noaptea Cercetătorilor [Corola-blog/BlogPost/97839_a_99131]
-
dimineața corectez și trimit mailuri.” Foto Shutterstock Ce înseamnă pentru ea toate astea și de ce le face? “Știu că expunerile despre voluntariat sunt în general calde, senine, vorbesc despre bucuria de a dărui. Și eu mă aștept să apară vreo harpă sau câteva privighetori când citesc/aud (valabil și pentru ce spun /scriu eu). Eu plâng des, înjur mult, urlu, dau pumni în pereți, izbesc telefoanele de pământ, judec, acuz. Scriu des mailuri spre Rai. Doare. Îi cer uneori lui Dumnezeu
Un text în care nu vor cânta privighetori și se va da cu telefonul de pământ by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20190_a_21515]
-
reușit să o trăiesc.” Țin în draft povestea pe care ați citit-o de prin februarie. M-am apucat de câteva ori s-o scriu și de fiecare dată am amânat. Mi-era teamă să nu înceapă să cânte vreo harpă sau vreo privighetoare. Pentru că ce face Monica nu e pe bază de privighetori, ci pe bază de oferit tot timpul și toată energia ta celor care au nevoie de ele. Și pe bază de dragoste, durere și dat cu telefonul
Un text în care nu vor cânta privighetori și se va da cu telefonul de pământ by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20190_a_21515]
-
pur. Cu unduiri grațioase salută harnicul pământ Și-n foșnet de liliac pleacă pe-aripi de vânt. Cu pas ușor, gingaș de nimfă se îndreaptă spre livezi, Spre grădini, în zbor de fluturi:”Primavară cin’ te crezi?” "Menestrel cântând la harpa soarelui cu o restanță (De-astă iarnă, dar acum timpul toarce doar speranță. Cânta primăvara-n glastră și pe strune de viori Cântă primăvara-n suflet, printre zâmbete și flori. Cântă primăvara-n mine și în tine și în noi
CÂNTEC DE PRIMĂVARĂ de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384150_a_385479]
-
rost și lumină. Volumul de versuri “Veșnic îndrăgostit” este o frumoasă mărturisire a unei iubiri de poet, cu toate ingredientele acesteia: romantism, pasiune, dor, nostalgie, dumnezeire, speranță, visare. Nici o trăire nu îi este străină, ba dimpotrivă, sufletul său este o harpă ce cântă în toate tonurile, ducându-și sentimentele până la culmi zeiești, demne de un poet adevărat. Comparațiile folosite sunt revelatoare, dând măsura intensității iubirii: “Când îmi strecor mâna În părul tău cel mătăsos Am senzația că îmbrățișez marea... Când te
POSTFAŢĂ LA UN MANUSCRIS AL IUBIRII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383703_a_385032]
-
prietenă dragă, să mă înțelegi? Vreau să trăiesc cu Dumnezeu!”; Peste o oră voi ști! Am fost păcălită. Mi s-a spus că viața este ușoară... (...) A venit răspunsul! Doctorul mi-a zâmbit larg: ,,Ești bine pe toate planurile!” Atât.”; ,,Harpă îi sunt acum, în brațe. Nu, Taina! Este timpul să te trezești. Este doar un vis.”; ,, Pentru ce scriu? Pentru cine scriu? De ce fac azi ceea ce fac? La ce-mi folosește? Cui folosește? Privirea n-a fost astăzi ,,a mea
Cristina Mihaela BARBU sau… TAINA tainelor tăinuite în Poveste [Corola-blog/BlogPost/93938_a_95230]
-
la eveniment, completați formularul de înscriere: http://www.gala.artout.ro/Gala2016.html! Publicul este așteptat pe 19 martie 2016 începând cu ora 17.00 la o sesiune foto și pentru networking cu echipa Art Ouț și un minirecital de harpa al Școlii de muzică și Arte nr. 1 din București, urmând ca programul artistic să înceapă la ora 18.00. Publicul va fi introdus într-un univers aparte, în cadrul unui spectacol prezentat de Diana Român, actrița a Teatrului Nottara din
Gala Art Out 2016 – One world, many cultures [Corola-blog/BlogPost/93204_a_94496]
-
și Mihaela Vâlcea. Programul s-a încheiat cu recitalul cvintetului de coarde al Operei din București, care a interpretat Preludiul la Actul al III-lea la Opera Traviata de Verdi (aranjament muzical de Mladen Spasinovici) și cvintetul de coarde și harpă ce a pus atenției publicului un superb purpuriu din baletul Coppelia de Leo Delibes. Publicul a ovaționat îndelung fiecare număr din program cu speranța că prima scena lirică a țării își va relaua spectacolele pe noua scenă, complet modernizată și
60 de ani de la inaugurarea cl?dirii Operei by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83228_a_84553]
-
Ion Bogdan Ștefănescu. Creatoare a unei muzici de factură neoimpresionistă, abordând modalul folcloric, Carmen Petra-Basacopol este cunoscută publicului în special pentru lucrările vocale, liedurile sale fiind, ca și cele ale Feliciei Donceanu, preferate în concursurile și festivalurile de gen. Totuși harpa, fie acompaniată de orchestră, fie solo sau în ansambluri camerale, este instrumentul care servește cel mai bine esteticii compozitoarei prin potențialul armonic și timbral. Concertul pentru flaut a fost scris în 1994, fiind dedicat celui care l-a interpretat magistral
Concertul pentru flaut ?i orchestr? by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/83939_a_85264]
-
genurilor componistice - muzică de cameră, concertantă, simfonică, operă și balet. Selecția miniaturilor vocal instrumentale a revelat pagini impresionante ca sensibilitate, poetică muzicală, declamație dramatică (interpreți Mihaela Stanciu, Lucian Corchiș, Vicențiu Țăranu, Paul Basacopol, Adriana Dumitriu, acompaniați de pianista Lidia Butnariu). Harpa, un instrument preferat al compozitoarei, prezentă în numeroase momente ale concertului-portret, a dialogat cu vocea ( Psalmii lui David interpretați de basul Paul Basacopol), flautul (Sonata interpretată cu flautista Luiza Cârlan) sau percuția (Denisa Vlădoianu). Moment deosebit, fragmentul din baletul “Fata
Valori O maestr? a componisticii na?ionale by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/83926_a_85251]
-
muzicale, p. 4, unde se precizează că lucrarea a fost orchestrată în anul 1940 și reorchestrată în 1951<footnote Cf. Caietul manuscris Lucrări muzicale, p. 4, rubrica Formație. footnote>; V.T.; M.P.; S.I. TIPĂRITĂ: inedită ÎNREGISTRATĂ: DISTINCȚII: FORMAȚIA: 2 corni, gong, harpa, coarde. PRIMA AUDIȚIE: (în program nu se precizează că este prima audiție, dar nu am găsit nicăieri o altă informație că ar fi fost interpretată înaintea acestei date) 14 februarie 1943, la Ateneu, dirijor Ionel Perlea, solist, Theodor Lupu (vezi
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
instrument rural - de 3, 5 sau 7 corzi întinse peste o cutie de rezonanță și acționate prin ciupire - era cât pe ce să dispară. Mișcările de reviriment cultural l-au revigorat însă, astfel încât kantele-ul finlandez s-a dezvoltat astăzi drept harpă extrem de complexă, cromatică, acustică sau electrică. Doar câteva lucrări in nenumăratele lucrări semnate Jalkanen mă opresc doar asupra câtorva, mai ales pentru motivul relației lor directe cu muzica românească. Nunta Soarelui, compusă în 2003 și având audiția absolută în 2004
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
de modalism localizează sursa de inspirație a acestei muzici atât în antica Grecie cât și în folclorul românesc. Compozitorul a mărturisit că ecouri ale qanun-ului arab și ale țambalului românesc pot fi auzite în concert, egal transferate corzilor clasice și harpei finlandeze kantele. Microintervalele sunt „comandate” mereu acestui instrument; modul frigian la-si-do-re diez-mi-fa-diez-sol este fundamental, dar variat cromatic, iar toate acestea în maniere dinamice, care ne amintesc chiar de George Enescu. În acest concert, compozitorul impune acordarea harpei kantele în seria
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]