19,103 matches
-
Manifestul CC al PCUS! În ilegalitate, firește, la Ch-ău. Manifestul e o reușită parodie. Cităm din capitolul III intitulat Lozinci: 1) Dacă nu, dă; dacă dă, nu! 2) În front comun cu mitropolitrukul și boborul! 3)Arta aparține poporului, iar harta - pARTidului! 4) Pășuniști, nu fiți prea triști, că vă facem comuniști! 5) Pecemiști din toate țările, uniți-vă!" - (Aici, credem că e o eroare de tipar: peceusiști din toate...). Manifestul e datat 25 august 2002, Chău, Circul de stat lat.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14810_a_16135]
-
Grete Tartler Atenție la europeni... Europenii sunt colegii lui Joyce. Așa rezuma un scriitor american spiritul european. Dincolo de Joyce, o galerie de personaje și stiluri, care trasează harta politică, socială, artistică a moravurilor europene, în care poți să te scufunzi fără a-i da prea lesne de capăt. Dinu Flămând publică traducerea unui eseist și romancier la modă, Philippe Sollers, cel convins că numai secolul al XVIII-lea
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14859_a_16184]
-
sale se opresc chiar înaintea renașterii carolingiene, adică atunci când sistemul educațional medieval este deja constituit și funcționează. Se poate remarca, prin urmare, că Pierre Riché își alege ca obiect de studiu, într-o manieră declarat ambițioasă, o zonă albă de pe hărțile medievaliștilor, pe care urmează să o completeze prin acoperirea unor întinse arii geografic-culturale și prin varierea exhaustivă și abilă a surselor documentare. în evoluția Occidentului barbar (dar din ce în ce mai educat), Riché distinge între trei perioade, potrivit amintitului raport dintre educația antică
Cultura la barbari by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14869_a_16194]
-
Ioana Pârvulescu Pentru scriitori, inconfortul nemuririi începe atunci cînd devin adrese. Harta Bucureștiului seamănă cu o bibliotecă în care un proprietar pasionat de cărți a ținut cîndva ordine, cu gîndul la afinități și la valori, dar în care au intervenit apoi nenumărate mîini străine care au făcut vraiște armonia de odinioară. Puține
Topografia nemuririi by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14854_a_16179]
-
rămîn desperecheate. La fel ca în viață, scriitorii sînt urmăriți de capriciile soartei și în posteritate: unii s-au ales cu piețe și bulevarde, alții cu cîte o alee sau o intrare (care, de mică ce e, e marcată pe hartă cu o cifră), unii stau în centrul atenției, alții sînt marginali, adică în zone în care nici taximetriștii nu se aventurează, unii stau în lux, alții mai la mahala, unii stau lîngă rude și prieteni, alții sînt vecini cu te
Topografia nemuririi by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14854_a_16179]
-
Barbu (ironia soartei face să fie reprezentat doar un tiz al său, sergent), Cioran și Ionesco, Urmuz, Geo Bogza, suprarealiștii. în schimb, cred că am putea suporta cu bine pierderea din biblioteca pașilor noștri a lui Theodor Neculuță, poet. P.S. Harta pe care am consultat-o e din 1998-99. Eventualele scăpări sau schimbări trebuie puse pe seama ei.
Topografia nemuririi by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14854_a_16179]
-
unui târg de carte estival de la Mangalia. Și Mircea Cărtărescu, și Petru Popescu au fost asaltați de participanți cu întrebări ingenioase și incomode, astfel încât s-au simțit obligați să facă mărturisiri complete. Mircea Cărtărescu a recunoscut că Orbitor este o hartă a minții lui sau chiar mai mult decât atât, o clonă a sa, astfel încât cei care vor cu adevărat să-l cunoască nu trebuie decât să citească romanul. La rândul lui, Petru Popescu a explicat că a ajuns nu numai
Cititorii n-au vacanță by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14880_a_16205]
-
recuperarea adevăratei vieți, a fericirii și speranței e condiționată de curajul de-a recupera frăgezimea aurorală a sufletului de străin și călător, în acea tânjitoare așteptare augustiniană a regatului celest. Așteptarea pe care solarul Augustin a dezvoltat-o pornind de la harta traseului descris în epistolele pauline. Nu întâmplător amintesc de cei doi mari discipoli ai lui Cristos, de vreme ce opera lui Coelho se pretează cel mai bine unei descifrări în cheie creștină. Cheie oferită de însuși autorul Alchimistului, a cărui premisă e
Paulo Coelho, "maestru de viață și speranță" by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14886_a_16211]
-
și căreia i-a trimis cartea mea. Iar această doamnă a ales Un brin d'aneth..., ca temă pentru clasa ei. Copiii au pregătit mîncăruri tradiționale românești. Pe urmă, mi-a trimis și o fotografie, cu clasa în care era harta României... În sfîrșit, asta m-a impresionat mai mult decît apariția unor articole în presă, care poate că ar fi fost mai convenționale. Era o relație extrem de directă. Apoi, după cum știi, în fiecare an, la Sète, în sudul Franței, are
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
la întoarcerea în patrie bogați și aureolați de victorie sau la a rămîne pentru totdeauna în orașul de dincolo de deșert, căsătoriți fiind cu prințese din diferite triburi africane". Scopul pe care și-l propune studiul nu e unul simplu. Trasarea hărții imaginarului Tombouctou presupune parcurgerea unei literaturi secundare inaccesibile la noi, extrem de bogată, chiar dacă, ne spune autoarea, pînă acum nu există nici o altă lucrare asupra reprezentărilor europene ale cetății africane în secolul al XIX-lea. De asemenea, recurgerea la sursele primare
Orașul inventat by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14970_a_16295]
-
între noi șepcile [...] cine să te creadă// chiar dacă asta-i singura limbă pe care o știi cât de cât și pronunți clar pervazul ferestrei motoreta florinei manșetele brodate pe care le porți într-o poză în clasa a doua lângă harta politică a lumii cu estetica ei de semafor înghesuind călătoriile noastre povestirile noastre multicolore gata să se aprindă și să-și schimbe brusc masa camerele obscure sunetul fulgerător al blitzului" (În lumina păsărilor urbane). Din această perspectivă, Răzvan Țupa e
Dereglarea sintaxei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15288_a_16613]
-
reproșa "pașoptismului" apariția acestei nefericite "piedici" mentale. În efortul lor disperat de a ne scoate din criza adâncă în care ne zbăteam de cel puțin două secole - și care ajunsese la paroxism -, sub amenințarea de a dispărea pentru totdeauna de pe harta continentului, pașoptiștii au îmbrățișat în totalitate formulele occidentale, și privind trecutul nostru cu acești ochi, au reușit să arunce odată cu apa din copaie și copilul. Adevărat, "înghițirea", deseori pe nemestecate, a culturii occidentale, a dus și la strecurarea unor mici
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
ale cărții, la texte originale de secol XIX, savuros-incredibile (convingătoare însă cu nici două secole în urmă) prin modul în care prezintă Africa - jurnale de călătorie, rapoarte ale misionarilor catolici, literatura pe teme coloniale, articole de dicționar, enciclopedii, dar și hărți, gravuri ori fotografii de epocă ( cele opt reproduceri pe care le propune cartea sînt însă mai mult decît insuficiente pentru a ilustra un comentariu extrem de atent la astfel de surse). Apoi la literatura de specialitate, mai ales la cea franceză
În Africa neagră by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15446_a_16771]
-
cum ar fi spus Gombrowicz ș...ț înălțând, cu sau fără voie imaginea comunismului în general, amplificându-i puterea și legitimând-o" (p. 401) În ecuația întrevăzută de critic, mă întreb cam cât ar fi trebuit să așteptăm până la întregirea hărții unei literaturi normale. Cum rămâne cu teoria formelor fără fond, căci este exact ceea ce E. Negrici numește „climatul de seră" pregătit de criticii influenți ai momentului. Cu sau fără „nocivitatea involuntară" a optzeciștilor, întreruperea „cursului recuperator" al literaturii de după 1964
Creșterile și descreșterile prozei sub comunism by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14398_a_15723]
-
la 19 septembrie 1950, când este arestat pentru un motiv de neînțeles astăzi: spusese cum că Basarabia ar fi o provincie românească. Situația părea cam neclară în acei ani. Anchetatorii Securității craiovene opinau că acest "județ", greu de localizat pe hartă, ar fi fost furat de Antonescu de la ruși. Totuși, dată fiind complexitatea problemei, tânărul basarabean este livrat Securității bucureștene din Calea Rahovei. În acest sediu draconic exista o gheretă strâmtă, cât să ai loc în ea, cu toți pereții perforați din
Metamorfoza infernurilor by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14489_a_15814]
-
acesta fără ca omul contemporan - ale cărui cunoștințe despre corp sînt de altfel sumare, reduse cel mai adesea la cele aflate în școală - să-și pună problema că trece de la un mod de a gîndi corpul la altul, că părăsește o hartă mentală în favoarea alteia. Lejeritatea acestui gest dinamitează efortul antropologic de a stabili coerent definiția corpului modern. Modelul acestuia, spuneam, e construit în carte doar pentru a fi în parte uzurpat. Excelentă strategie de analiză, interesantă într-un sens metodologic mai
Un subiect imposibil by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14484_a_15809]
-
spinarea statului și a nefericitului de contribuabil mărunt s-a furat, se fură și se va mai fura. Asta se întîmplă peste tot în lume. La noi se fură în prostie ca și cum România ar fi în primejdie să dispară de pe harta lumii. Fostul președinte Constantinescu declara, spre sfîrșitul mandatului său, că a rezolvat problema marii corupții și că ceea ce urmează ar fi luarea la puricat a corupției mai mici. Dar tot dl. Constantinescu a scăpat faimoasa replică prin care admitea că
Corupția și adevărul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14506_a_15831]
-
după ea! -, dar și dacă n-aș avea-o, tot m-ar lega de Ateneu cîteva întîmplări din viață. Prima, poate cea mai importantă, s-a întîmplat în 1981. Ia nevastă-mea a doua repartiție, adică ne uitam amîndoi pe hartă unde s-o ia, doctoriță stagiară. Scosese în acel an Ministerul Sănătății la concurs niște locuri prin dispensare comunale, în toată țara, dar numai prin județele mai aproape de București nu. Cine a avut de-a face cu acel soi de
Un sentiment straniu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14584_a_15909]
-
mă refer, ci la ideea unui set coerent de valori slujite cu o stăruință demnă de admirat dacă n-ar fi atât de urât mirositoare. Privită, așadar, de sus, pe liniile de forță ale principalelor direcții de evoluție, România oferă harta stupefiantă a unui teritoriu ce-i are în epicentru pe securiști, în zonele principale pe comuniștii metamorfozați într-o stângă rapace, iar la periferii gloata amuțită după strategii imaginate, verificate și exportate de NKVD. Nu mă refer doar la acapararea
Îngerii de rigips by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14028_a_15353]
-
Revoluției Franceze, ghilotina. Ea a fost opusă în imaginarul colectiv simbolului absolutismului, întruchipat de Bastilia (mai degrabă pustie în timpul cuceririi ei de către revoluționari). Tot în numele suveranității poporului au vorbit fasciștii, naziștii și comuniștii, iar războaiele (citește masacrele) care au însîngerat harta lumii în ultimele două secole au avut aceleași înalte motivații democratice. După o incursiune în diversele tipuri de sisteme electorale și de reprezentare, concluzia lui Lucian Boia vine de la sine: "Suveranitatea poporului e un principiu abstract, ceva ce nu există
De la Tocqueville la corectitudinea politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14057_a_15382]
-
i-u, i-e, i-a...). De multe ori se afirmă clar că rostirea în diftong a respectivelor secvențe (iu, ie, ia...) este greșită. Cred că ar trebui organizate cercetări fonetice riguroase și aprofundate, în urma cărora să dispunem de o "hartă" obiectivă și cît mai detaliată a pronunțării reale a limbii române actuale, în diferitele sale contexte și registre de uz; ținîndu-se cont de diferiți parametri sociolingvistici și de variațiile de tempo ale vorbirii. Asemenea cercetări ne-ar permite să stabilim
Ortoepie culpabilizantă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14141_a_15466]
-
mecanic poate, ca să privesc arcada unui vestibul ori ușa unei marchize; știrile despre Borges îmi vin prin poștă; din când în când, îi zăresc numele printre ale câtorva profesori sau într-un dicționar biografic. Mie îmi plac ceasurile de nisip, hărțile, tipografia veacului al XVIII-lea, etimologiile, aroma cafelei și proza lui Stevenson; celălalt împărtășește aceste preferințe, însă într-o manieră plină de vanitate ce le preschimbă în atribute ale unui actor. Ar fi exagerat să afirm că relațiile dintre noi
Din nou Borges by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14169_a_15494]
-
uneori. Oare nu-i e teamă de judecata copiilor săi, pe care îi învață greșit Istoria? Dar dacă bănățenii nu au habar de ce s-a întîmplat la ei, ce pretenții putem avea de la cei ce locuiesc acolo unde se atîrnă harta în cui? Și-apoi, mă întreb total nelămurit, de ce îl admira bănățeanul meu pe dl. N. Manolescu dacă nu îl înțelege? - în scris, mă refer, căci politic e clar că n-a înțeles mare lucru.
voci din public () [Corola-journal/Journalistic/14211_a_15536]
-
primi propunerea cu entuziasm fiindcă avea și el nevoie de mișcare. Peste numai un ceas, cele două divizii porneau În marș urmând să se Întâlnească spre seară la FOCȘANI, unde să campeze și să pună de una mică, deoarece, din hărțile lor, reieșea clar că acolo e treabă de făcut, nu glumă. Nu mai vorbim de bucuria soldaților care de multă vreme Își doreau o excursie, ultima fiind cu mulți ani În urmă pe traseul GERMANIA-RUSIA. Destul de plicticoasă, de altfel! Actualul
Războiul. In: Editura Destine Literare by Mihai Batog-Bujeniță () [Corola-journal/Journalistic/81_a_327]
-
chiar dacă acum însemna o deplasare în aceeași țară și o mișcare pe un spațiu geografic mic, era, în fond, un salt uriaș dintr-o lume în alta, experiența unei alte civilizații și descoperirea unor alte repere. Provincial ca așezare pe hartă și lipsit de importanță în sine ca centru urban și administrativ, incomparabil mai mic decît Craiova, Caransebeșul era, totuși, în ciuda retragerii precipitate a marilor proprietari unguri, un segment din civilizația și din administrația austro-ungară. Budapesta și Viena funcționau aici ca
Artistul și secolul său by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14260_a_15585]