56 matches
-
două studii aparținându-i lui Hașdeu nu reprezintă o premieră în cultura noastră. Ele au fost republicate tot într-un context similar, la 150 de ani de la nașterea savantului de către profesorul Grigore Brâncuș (cel mai important editor al operei științifice hasdeiene) în volumul al II-lea al antologiei pe care a îngrijit-o Domnia Sa: B.P. Hașdeu, Studii de lingvistică și filologie (Minerva, București, 1988). Cu 14 ani înainte, și dincolo de Prut, N. Romanenco și P. Balmuș au avut o inițiativă lăudabila
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
său de vedere, mergând, așadar, cu Hașdeu dincolo de Hașdeu. Cu siguranta, acest prim studiu de "știință limbei" nu își este sieși suficient. Pentru a-i pătrunde cum se cuvine conținutul ideatic, trebuie să ne raportăm și la alte lucrări teoretice hasdeiene care îl preceda; mă gândesc, în primul rând, la Principie de linguistica (1881), dar și la Principie de filologie comparativa ario-europee (1875). În consecință, tocmai pentru a reconstitui, fie și într-o formă sumara, universul de discurs al gândirii lingvistice
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
care îl preceda; mă gândesc, în primul rând, la Principie de linguistica (1881), dar și la Principie de filologie comparativa ario-europee (1875). În consecință, tocmai pentru a reconstitui, fie și într-o formă sumara, universul de discurs al gândirii lingvistice hasdeiene, este necesar să înfățișam principalele concepte și distincții pe care se fundamentează respectivă doctrina. Din acest motiv, o secțiune a studiului meu introductiv va fi rezervată prezentării de ansamblu a concepției lingvistice în cauză. Mai rămâne să ne întrebăm dacă
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
prea forțată? Nicidecum! Dincolo de faptul că lingvistică integrală coșeriană reprezintă, pur și simplu, lingvistică modernă în forma ei cea mai completă 7 ceea ce, prin comparație (luând-o pe cea dintâi ca reper), ar demonstra, până la un punct, si actualitatea gândirii hasdeiene -, trebuie sa semnalez faptul că astfel de apropieri (timide, totuși) s-au mai făcut. De pildă, Dorin Urițescu, într-un articol despre contemporaneitatea lui Hașdeu în teoria lingvistică, remarcă, mai întâi, ca "prin distingerea a doua nivele ale limbii limba
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
altă parte, avem destule motive să credem că Hașdeu a fost suficient de inteligent pentru a nu se cantona doar în albia îngustă a pozitivismului. Pregătind această ediție menită să pună în evidență măcar o părticică din actualitatea teoriei lingvistice hasdeiene, am incercat sa ma păzesc de două pericole: (α) acela de a vedea peste tot precursori primejdie care îl amenință pe orice istoric al ideilor lingvistice și (β) acela de a lăsa sentimentul patriotic să întunece ori să denatureze judecățile
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
și Semasiologiei lui Șăineanu, sunt, din acest punct de vedere, exemplare. Îi sunt recunoscător, așadar, pentru cele învățate, prin lectură, de la dânsul. În consecință, prin prezența ediție critico-interpretativă, incerc sa relev atât meritele (că intuiții excelente), cât și insuficientele concepției hasdeiene, conform principiului "alcances y límites" practicat de Eugeniu Coșeriu. Nu pot să închei acest prolog fără să mulțumesc celor care m-au ajutat, într-o formă sau alta, să întreprind și să duc până la capăt o asemenea lucrare: dlui acad.
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
și psicologie poporana", apărând lunar. Aceasta va fi cea mai importantă publicație a lui Hașdeu și, în același timp, cea mai longevivă, rezistând până în anul 1883. În paginile ei s-au tipărit unele dintre cele mai însemnate studii și materiale hasdeiene. 1.5. Datorită prestigiului științific câștigat în urmă publicării Istoriei critice a românilor, Hașdeu este adus la Universitatea din București, unde vechiul său adversar literar, Titu Maiorescu, în calitatea sa de ministru al învățământului, îi încredințează un curs liber de
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
4) glotica, glosologie și glosografie; prima se divide în (5) fizio-glotică și psiho-glotică; în fine, din fizio-glotică se desprind (6a) fonologia, morfologia, lexiologia și onomatologia, iar din psiho-glotică descind (6b) semasiologia, sintaxa și noematologia. Din păcate, din arborele acestor clasificări hasdeiene, nu este vizibilă decât o parte a coronamentului (care ajunge până la vârf, ce-i drept), întrucat savantul a operat distincții aproape exclusiv în cazul primului termen al fiecărei distincții (cel mai adesea) bipartite sau tripartite anterioare. Iar de tratat, după cum
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
cele două (tipuri de) teorii lingvistul român afirmă, totuși, că nu sunt false, ci inadecvate, din cauza "parțializărilor" operate în obiectul investigat. 2.9. Cu diverse ocazii, mai mulți lingviști contemporani au subliniat actualitatea unora dintre distincțiile și conceptele teoriei lingvistice hasdeiene (vezi, printre alții, Wald, 1963; Vasiliu, 1978; Urițescu, 1988; Berejan, 2002/2005). Pentru Cicerone Poghirc (1968, pp. 108-126), ca și pentru lingvistică modernă, din multitudinea aspectelor abordate de Hașdeu, inca prezentau interes: discuțiile referitoare la terminologia lingvistică, definirea lingvisticii că
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
La 15 ani de la apariția monografiei lui Poghirc, G. Mihăilă a reevaluat contribuțiile lui Hașdeu. Se poate constata astfel nu doar că elementele teoretice identificate de Poghirc rezista în continuare, ci, lucru admirabil, faptul că și alte distincții și idei hasdeiene își dovedesc mai departe valabilitatea. Evaluarea sintetică realizată de regretatul profesor bucureștean merită redata integral: "Scoțând în evidență caracterul social al limbii [...], Hașdeu a definit totodată lingvistică drept o știință sociologică, cu toate implicațiile ce decurg de aici, in primul
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
linguistica o carte mereu actuala a științei românești, scrisă într-un limbaj viu, atrăgător, ce nu și-a pierdut prospețimea, ca atâtea alte opere ale marelui savant și scriitor" (Mihăilă, 1983, 41)14. Să trecem acum la analiza unui studiu hasdeian care ar fi meritat, după părerea mea, mai multă atenție din partea exegeților, tocmai fiindcă prezintă o serie de elemente teoretice care se dovedesc actuale chiar și astăzi, după trecerea atâtor ani. 3. Un studiu despre diviziunile lingvisticii 3.0. Planul
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
mea, mai multă atenție din partea exegeților, tocmai fiindcă prezintă o serie de elemente teoretice care se dovedesc actuale chiar și astăzi, după trecerea atâtor ani. 3. Un studiu despre diviziunile lingvisticii 3.0. Planul analizei de text Comentarea acestui text hasdeian este destul de dificilă datorită multiplelor probleme pe care le tratează și/sau le implică. Voi încerca să mă axez îndeosebi pe două dintre ele: (α) problemă noematologiei și (β) problemă clasificării subdisciplinelor lingvistice. Despre alte chestiuni voi discuta în "notele
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
1881/1984, p. 16). După cum se știe, din acest plan ambițios Hașdeu nu a dus la capat decât redactarea/publicarea primelor două părți. Prefațând reeditarea Principiilor (în scriere chirilica) dincolo de Prut, Silviu Berejan spunea în 1974: Nedispunând de continuarea operei hasdeiene, putem considera că studiul său "Un nou punct de vedere asupra ramificațiunilor gramaticei comparative" compensează într-o oarecare măsură partea a treia a tratatului, privind "Linguistica în specie"" (Berejan, 1974, p. XXIII). Avantajul ediției basarabene este acela de a fi
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
p. 29) foarte sugestiva: Conștient de importanță propunerilor sale, Hașdeu oferă o serie de justificări suplimentare menite să pună în evidență și mai bine rolul noematologiei. Le reproduc integral, fiindcă nu vreau să alterez, prin parafrazare sau rezumare, mecanismul gândirii hasdeiene: După cum o formă gramaticala nu este decât o construcțiune sintactica condensata, tot așa sensul cel expres nu este decât o condensare a ideei latențe. Noematologia se rapoartă la semasiologie întocmai că sintaxa la morfologie. Ideea latentă și construcțiunea sintactica șanț
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
avea despre perisintaxă, mi-a stârnit interesul. Se cuvenea să verific dacă nu cumva Dragomirescu va fi vorbit despre noematologie încă din 1939. Cercetând, am constatat că în cartea sa tipărită în perioada interbelică nu există nicio referire la studiul hasdeian în cauză. Se suprapune oare perisintaxa lui Dragomirescu peste noematologia lui Hașdeu? Ce anume au în comun? Să revenim, de data aceasta pe larg, la cele scrise de Dragomirescu: "În propoziție și frază, cuvintele nu numai că sunt supuse "constrângerilor
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
27. 3.2.7.4. Faptul că Hașdeu a vorbit destul de succint 28 despre noematologie lasă, într-adevăr, loc de interpretare, însă nu cred că Gh.N. Dragomirescu greșește punând în relație perisintaxa să și pragmatică (ulterioară) cu respectiva concepție (bréalo-)hasdeiana. Vorbim, în acest caz, pur și simplu, de posibilități de dezvoltare pe care Dragomirescu le-a intuit destul de bine în nucleul nedesfăcut al noematologiei. De asemenea, nu văd nimic rău în faptul de a-si fi căutat (și găsit) un
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
dar tot într-un material dedicat semasiologiei lui Șăineanu (asupra acestui amănunt voi mai reveni). De vreme ce Lazăr Șăineanu s-a ocupat in extenso de distincțiile profesorului sau, iar prezentarea să a cunoscut o circulație mai mare decât cea a originalului hasdeian, voi începe cu el. 3.3.2. Preocupat de stabilirea locului semasiologiei printre științele filologice, Lazăr Șăineanu pornește, așadar, de la clasificarea făcută de Hașdeu: "Trebuie dar determinat, înainte de toate, locul ce-l ocupă semasiologia în sfera linguisticei. Domnul Hașdeu, expunând
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
nu se deosebește în fond de cea propusă de Schleicher" (ibid.: 7). Există, totuși, la Heerdegen o diferență notabilă, adică un element a cărui absența Hașdeu o imputase clasificării lui Schleicher: doctrina lexiologiei, preluată, exact cu această denumire, în taxonomia hasdeiana a subdisciplinelor gramaticii comparative. În continuare, Șăineanu înfățișează și punctul de vedere al lui Hașdeu, cu referire la împărțirea gloticii în cele șapte doctrine grupate într-un quadrivium fizico-psihic și într-un trivium psihico-fizic, după care reproduce un amplu paragraf
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
și formează că o punte de trecere de la quadrivium fizico-psihic la trivium psihico-fizic al domnului Hașdeu" (ibid., p. 9). 3.3.3. În studiul despre cartea lui Șăineanu, Încercare asupra semasiologiei limbei române, Rudolf Windisch se oprește puțin asupra clasificării hasdeiene pe care a descoperit-o, după cum am văzut deja, la începutul lucrării cercetate în amănunt. Lingvistului german nu i se pare ca Șăineanu ar fi făcut o alegere prea fericită, considerând că o atare opțiune era motivată de un factor
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
și "cuvânt în propozițiune"" (ibid., p. 230). Aici se impune o îndreptare: referirea la studiul lui M. Bréal, cel despre reprezentările/ideile latențe, nu-i aparține lui Șăineanu, ci lui Hașdeu (vezi supra, 3.3.2.): face parte din citatul hasdeian reprodus de Șăineanu. Probabil că vina atribuirii greșite n-ar trebui pusă, totuși, pe seama lui Rudolf Windisch, ci a modului defectuos în care Șăineanu a inserat citatele. Chiar și în ediția din 1999 (îngrijita cu atenție de către Livia Vasiluță, care
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
utilă, interesantă, frumoasa sau, din contră, depășită), se cuvine să remarcam că niciunul dintre interpreții menționați nu a încercat să comenteze și criteriile în baza cărora Hașdeu a ajuns la o asemenea diviziune a gloticii. Ultimele patru pagini ale studiului hasdeian sunt de-a dreptul captivante. 3.3.4.1. Hașdeu începe prin a lua ca punct de plecare al discuției cei "trei factori esențiali" implicați în producerea limbii identificați de Schleicher: sunetul ("sonul"), forma și sensul. În felul acesta, cuvintele
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
o frazeologie care să se ocupe de tot ceea ce se repetă într-o formă (mai mult sau mai putin) fixă în vorbirea unei comunități: expresii și locuțiuni, proverbe și zicători, citate celebre ș.a.m.d. Ca să ne exprimăm în maniera hasdeiana, ceea ce este numele propriu în raport cu cuvântul este frazeologismul (= discursul repetat) în raport cu "construcțiunea" sintactica. 3.3.4.4. Din păcate, în epoca lui Hașdeu, timpul frazeologiei că disciplină preocupată de studierea acestor unități lingvistice cu regim special încă nu sosise, si
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
unde se apreciază că acest mic tratat de fonetica generală (primul din istoria lingvisticii noastre) conține unele idei foarte importante. Întrucât conform intenției exprimate de exegetul respectiv întreaga monografie din 1968 s-a concentrat pe elementele valoroase ale operei științifice hasdeiene (lăsând, deci, criticile la o parte), și în această evaluare nu întâlnim evidențiate decât ideile cu adevarat viabile, cum ar fi: (a) faptul de a fi atras atenția asupra necesității stabilirii raporturilor reale dintre sunete și litere (între care multă
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
deosebirea și relația dintre sunet și litera, Brâncuș observa la Hașdeu aceleași lucruri pe care le semnalase și Poghirc (vezi supra, 4.2. (a)&(b)). Într-o notă extinsă, de la sfârșitul celui de-al doilea volum de studii și articole hasdeiene pe care le-a editat, profesorul de la București mai adaugă câteva informații interesante, printre care se găsește și menționarea criticii aspre pe care Al. Philippide a făcut-o, printre altele, acestui mic tratat de fonetica generală. După părerea lui Brâncuș
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
W. Meyer într-un număr din 1884 al prestigioasei publicații "Zeitschrift für Romanische Philologie". Autorul recenziei aprecia, bunăoară, clasificarea ingenioasă pe care Hașdeu o făcuse sunetelor și atenția pe care acesta o acordă fonografului, insă respingea unele idei și soluții hasdeiene. În același timp, desi numărul numelor de specialiști invocați și al titlurilor lucrărilor de profil citate sau consemnate este impresionant la Hașdeu, Meyer îi impută totuși două scăpări bibliografice dintre cele mai recente atunci: o Fonetica (Phonetik) a lui Sievers
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]