56 matches
-
fiind considerat succesorul direct al califilor, puterea sa asupra supușilor fiind absolută și de origine divină. În consecință, imperiul era considerat moșia sultanului care numește funcționarii și stabilește cele mai mici detalii administrative. Sultanul conducea imperiul prin ordine imperiale denumite hatișerif, având putere de lege, ce trebuiau aplicate întocmai. În secolul al XVIII-lea și la începutul secolului următor taxele vamale, precum și cea mai mare parte a celorlalte taxe din imperiu, erau percepute în natură. Astfel, sultanul beneficia de monopolul asupra
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
un evreu care Încălca această interdicție risca să-și plătească Îndrăzneala cu propria-i viață <endnote id="(322, p. 219)"/>. Probabil că evreii din Țările Române s-au plâns la Înalta Poartă de acest tabu vestimentar, căci un ordin (turc. hatișerif ) al sultanului, emis În 1771 și reiterat În 1787 și În 1803, abroga asemenea interdicții discriminatorii. În acest ordin se cerea ca atât evreii pământeni, cât și ceilalți locuitori ai Moldovei „să nu aibă vreo supărare de către nimeni asupra straielor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
doi ani, îndatorirea de a li se impune numai contribuții moderate și de a restitui proprietățile private și mănăstirești cotropite de turci spre a alcătui raialele (teritoriile) cetăților Hotin, Bender, Brăila, Giurgiu și Turnu. Aceste stipulații au fost consemnate în hatișeriful adresat domnului Moldovei la numirea lui, în anul 1774. Ele nefiind ținute în seamă de turci, Rusia avu grijă să insereze, în Convenția explicativă a tratatului de la Kainargi, încheiată la Constantinopol, în anul 1779, articolul VII, prin care Poarta se
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
a rămâne literă moartă, un sened împărătesc din 28 decembrie 1783, dat în urma stăruințelor Rusiei și Austriei, hotăra câtimea și natura îndatoririlor bănești ale Țărilor Române către Poartă. Aceste stipulații au mai fost inserate, tot în urma stăruințelor Rusiei, atât în hatișeriful dat domnilor Moldovei și Țării Românești la 1784, cât și în tratatul de pace și de prietenie încheiat în același an. Războiului pornit de Poartă, în anul 1787, împotriva Rusiei și Austriei, îi puse capăt tratatul de la Iași din 9
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
sub suzeranitatea Sublimei Porți și Rusia garantându-le prosperitatea ...”. în aceste condiții, fără ca Marile Puteri să intervină, interesele lor în această zonă geografică nefiind clar definite atunci, Principatele au constituit obiectul unor negocieri și acte “speciale” ruso-turce, cum a fost hatișeriful din 1802, prin care s-a pus piatra de temelie a protectoratului țarist. A. Oțetea apreciază că acest din urmă document a constituit nu începutul protectoratului, ci efectiv instituirea acestuia asupra Principatelor, chiar dacă, protectoratul țarist asupra Principatelor a fost instituit
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
a căror existență a fost atestată de documentele turcești, publicate până acum. „Vechile drepturi” ale Principatelor vor intra, de altfel, în dreptul public european, dar numai în măsura în care erau „recunoscute” de Poartă, prin tratatele încheiate între aceasta și principalele state europene. Spre deosebire de hatișerifurile anterioare, din faza tributară a țărilor române, care îndeplineau o funcție internațională, cele din perioada de vasalitate față de Poartă au caracterul unor simple ordine de executare, având numai o finalitate în interiorul Principatelor. Din această categorie fac parte hatișerifurile din 1774
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
europene. Spre deosebire de hatișerifurile anterioare, din faza tributară a țărilor române, care îndeplineau o funcție internațională, cele din perioada de vasalitate față de Poartă au caracterul unor simple ordine de executare, având numai o finalitate în interiorul Principatelor. Din această categorie fac parte hatișerifurile din 1774, 1784, 1802, 1806, senediul din 1783 și “Cartea de lege” din 1792. Prin “Cartea de lege”, numită și “Legea Nouă” din 1792, Moldova și Țara Românească au primit o nouă confirmare cu privire la autonomia de care se bucurau în
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
în aceeași perspectivă, folosirea conceptului de tron era interzisă domnitorilor Moldovei și Țării Românești, căci în ideologia otomană, tronul și coroana erau atribute ale sultanului, ca stăpân absolut al lumii supuse lui. Totuși, unele formule politico-juridice, întâlnite frecvent în cuprinsul hatișerifurilor, firmanelor sau ale altor documente emise de sultan sunt edificatoare pentru o relativă întărire a formulei juridice de autonomie: expresia mefrûz-ül-kalem maktû-ül-kadem min küll-ilvücûh (în sensul de teritoriu “separat de cancelarie, scutit de a fi călcat cu piciorul și liber
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
adăugau importante sume plătite ca peșcheșuri, devenite sarcini oficiale: peșcheșul bairamului era stabilit la 90.000 de piaștri pentru ambele Principate, iar peșcheșul Anului Nou musulman, la 40.000 de piaștri pentru Țara Românească și 25.000 pentru Moldova. După ce hatișeriful din 1774 desființa o serie de dări, cum ar fi djaigelele, avaieturile, kudumiile și ubudieturile, același Sened din 1783 sublinia că domnii nu sunt ținuți a da daruri cu prilejul schimbărilor survenite în principalele dregătorii ale Porții. Nu se desființau
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
ale Porții. Nu se desființau, în schimb, cele trei categorii de cheltuieli în legătură cu domnia: obținerea domniei, confirmarea la trei ani (mucarerul mare) și confirmarea anuală (mucarerul mic). Spre deosebire de haraci, aceste obligații au crescut în proporție cu deprecierea valorii argintului. Chiar dacă hatișeriful de la Gülhane (1802) dispunea că “toate impozitele, veniturile și rechizițiile nou stabilite după senedul din 1783 vor rămâne suprimate”, concurența dintre candidații la domnie a anulat în practică această dispoziție; Condica Moldovei pe anul 1805-1806 indică cifra de 522.236
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
grânele, care făceau obiectul unui monopol permanent și absolut, oile necesare aprovizionării seraiului și ienicerilor, cheresteaua destinată construcțiilor de case, poduri, vapoare sau reparării cetăților turcești, silitra care era predată gratuit arsenalului imperial. Cu scopul îngrădirii pretențiilor arbitrare ale Porții, hatișeriful de la Gülhane dispunea livrarea furniturilor în raport cu posibilitățile de producție ale Țărilor Române, care aveau dreptul de a înștiința oficial puterea suzerană asupra situației lor economice. Deși unele abuzuri au continuat și după 1802, după cum rezultă din diferite acte, inclusiv din
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
pe anii 1805-1806, ele au fost totuși mai puțin numeroase, valoarea totală a furniturilor livrate Porții însumând numai 183.462 lei, aproape de trei ori valoarea haraciului. Această relativă moderație se datorează faptului că Țara Românească și Moldova dobândiseră, prin dispozițiile hatișerifului din 1802, o bază legală de opoziție. Așa cum se știe, din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, vistieria statului și cămara domnească se separă, dar nu pentru a îngrădi abuzurile curții, ci pentru că domnitorul risca, în contextul cererilor
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Prut și Nistru, numită ulterior Basarabia (după partea ei sudică), a intrat în componența Imperiului țarist. în concluzie, principalele schimbări privind statutul politico-juridic internațional al Principatelor în această perioadă au fost, în afară de Legea Nouă, din 1792, în număr de două: hatișeriful de la Gülhane, din 1802, care limita, în principiu doar, abuzurile de orice fel, inclusiv de natură fiscală, ale turcilor, reglementând totodată întreaga problematică a raporturilor dintre creștini și musulmani, și fixând durata domniei la 7 ani. Se pare că această
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
natură fiscală, ale turcilor, reglementând totodată întreaga problematică a raporturilor dintre creștini și musulmani, și fixând durata domniei la 7 ani. Se pare că această din urmă prevedere s-a introdus la intervenția Rusiei, prin ambasadorul său la Constantinopol. Textul hatișerifului precizează: “Cum că de acum înainte vremea domnilor să fie rânduită în șapte ani deplin, socotindu-se din ziua ce se vor rândui domni și, pe cât nu se va arăta greșeala dovedită, domnii să nu se facă mazili mai înainte
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
raportului de forțe la începutul secolului al XIX-lea, dreptul Rusiei de a interveni în “favoarea” popoarelor din sud-estul Europei a devenit o problemă fundamentală a chestiunii orientale. Diplomația țaristă se considera îndreptățită ca, după Kuciuk-Kainardji, și mai ales, după hatișeriful de la Gülhane, să-și exercite “protecția” asupra Principatelor Române. Cu timpul, acest drept de intervenție a fost transformat, după expresia cavalerului de Gentz, într-un fel de coregență, dobândind “creditul adevărurilor incontestabile pe care Poarta însăși le-a recunoscut”. Convenția
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
economică și socialpolitică a Principatelor. Astfel, în ceea ce privește stabilirea impozitelor, se prevede că “hospodarii împreună cu boierii din divanurile respective vor stabili și vor fixa impozitele și plățile anuale ale Moldovei și Valahiei luând ca bază regulamentele care au fost stabilite în urma hatișerifului din 1802. Hospodarii nu vor putea în nici un caz să se dea la o parte de la stricta îndeplinire a acestei dispoziții. Ei vor ține seama de observațiile ministrului maiestății sale imperiale și de cele pe care consulii Rusiei le vor
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
suzeranitatea Sublimei Porți și Rusia garantându-le prosperitatea, este de la sine înțeles că ele își vor păstra toate privilegiile și imunitățile care le-au fost acordate, fie prin capitulațiile lor, fie prin tratatele încheiate între cele două imperii, sau prin hatișerifurile date în diverse momente. în consecință, ele se vor bucura de libera exercitare a cultului lor, de o siguranță perfectă, de o administrație națională independentă și de o deplină libertate a comerțului ...”. în Act separat relativ la principatele Moldova și Țara
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
treburile interne ale provinciilor (s.n. - după cum se vede, terminologic, celor două Principate li se recunoștea doar statutul de provincii în cadrul Imperiului otoman) lor, consultând divanurile respective, fără a putea, totuși, să aducă vreun prejudiciu drepturilor garantate celor două țări de hatișerifuri, și nu vor fi tulburați în administrarea lor internă de nici un ordin contrar acestor drepturi”. 2. Poarta va veghea ca privilegiile, frontierele și libera administrație a Principatelor să nu poată fi încălcate de comandanții militari turci din dreapta Dunării: “Sublima Poartă făgăduiește
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
aceasta, la fiecare reînnoire a hospodarilor prin decesul, abdicarea sau destituirea legală a titularilor, principatul în care s-ar întâmpla un asemenea caz va fi obligat să plătească Sublimei Porți o sumă echivalentă cu tributul anual al provinciei, stabilit prin hatișerifuri. Cu excepția acestor sume, nu i se va mai cere niciodată țării și nici hospodarilor nici un fel de alt tribut, redevență sau dar, indiferent sub ce pretext”. 7. Libertatea comerțului: “ ...locuitorii se vor bucura de deplina libertate a comerțului pentru toate
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
în cel mai scurt timp posibil, guvernului otoman, care, după ce s-a înțeles cu Curtea Rusiei și a constatat astfel că există aprobare reciprocă, va acorda respectivelor modificări sancțiunea sa definitivă, care va fi publicată cu ajutorul formei uzitate a unui hatișerif al maiestății sale sultanului. Art. IV.- întrucât frământările care au tulburat acum atât de profund Principatele au demonstrat necesitatea de a li se da guvernelor lor sprijinul unei forțe militare în stare să reprime cu promptitudine orice mișcare insurecțională și
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
suspende orice rezolvare definitivă fără participarea lor”. Răspunzând acestui document, tânărul sultan Abdul Medjid a acceptat ca Marile Puteri să negocieze o pace cu Egiptul în locul său. Concomitent, el a declanșat o serie de reforme cunoscute sub numele de Tanzimat. Hatișeriful Gülhane a fost promulgat tocmai cu scopul de câștiga bunăvoința Puterilor occidentale. Documentul garanta libertăți individuale, dreptul de proprietate tuturor locuitorilor Imperiului și promitea reforme în sistemul fiscal și militar. Exprimându-și încrederea în capacitatea de regenerare a Imperiului Otoman
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
cu Franța; prin Tratatul din 25 iunie 1802, precedentul a fost creat, pentru că în textul documentului se prevedea libera navigație a flotei comerciale franceze în Marea Neagră. O lună mai târziu, la 29 iulie, Marea Britanie obținea un privilegiu asemănător, întărit prin hatișeriful sultanului Selim al III-lea, din 15 zilhidge 1217 (8 aprilie 1803), în conformitate cu vechile capitulații (taxe vamale de 3 %, judecarea litigiilor de către comisii mixte etc.). într-un raport adresat Londrei de către ministrul rezident britanic la Constantinopol, Alexander Straton, în 1803
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Rusia, în tratativele cu Poarta, a determinat introducerea unor clauze noi, care să limiteze abuzurile comise de otomani în cele două Principate. Prin aceste acte, Rusia capătă treptat dreptul de intervenție în Țările Române, fapt și mai bine observat în Hatișeriful din 802. Acum Rusia devine garanta directă a situației politice din Principate, consulii ruși având sarcina de a controla aplicarea dispozițiilor cuprinse în actele de privilegii și a garanta stabilitatea domniilor. Dacă Poarta încălca angajamentele, risca să intre în război
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
de la București, din 82. In ceea ce privește Țările Române, Convenția prevedea alegerea de către Divan a domnilor pământeni pe șapte ani, cu asentimentul Rusiei și al Porții, scutirea Principatelor de plata haraciului pe timp de doi ani și fixarea acestuia potrivit Hatișerifului din 802, libertatea comerțului, cu condiția asigurării aprovizionării cu grâu a Porții, și instituirea unor comisii care să propună măsurile necesare îmbunătățirii situației Țărilor Române. Rusia își sporea influența politică în Țările Române, dar anexarea Principatelor nu putea fi posibilă
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
s-a văzut înșelată de atâtea ori în fanarioți, se văzu mișcată în a da principi pământeni în ambele Principate. Naționalitatea română și patriotismul român triumfa”7'5. în articol, se critică atitudinea ostilă a Rusiei ce „a protestat asupra hatișerifului din 822”. prin care Principatele recăpătau dreptul de a numi domni pământeni. Mai înainte, „Rusia legase cu Poarta ca pe viitor să se denumească Principi în Moldo-România numai din patru familii fanariotice”. Astfel, atunci când sultanul „i-a numit pe Grigore
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]