256 matches
-
Muzica și noile tehnologii Nu doar literatura, dar muzica suferă asaltul noilor tehnologii. Autor divers, de la hip-hop la jazz, Laurent Garnier este cel care a contribuit cel mai mult la introducerea în Franța a muzicii tehno. Într-un interviu acordat hebdomadarului „L’Express” de la începutul lui aprilie, el explică bulversarea pe care noile tehnologii au produs-o în industria muzicală. Ștafeta e preluată de foarte tineri muzicieni și DJ. Cel care este considerat de către puștii de 10 ani cel mai mare
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2589_a_3914]
-
literar) de la Colegiul ,,Gheorghe Munteanu-Murgoci’’ din Brăila, cel ce, în ultimul lui an de studenție, în drum spre Iași (întoarcerea vizitei făcute în Bănie, la Cadran Universitar, de stafful revistei centrului moldav: Alma Mater), poposise, cu încă trei colegi, în redacția hebdomadarului Luceafărul (publicație a Uniunii Scriitorilor), unde marele Fănuș trona, ca redactor șef adjunct, alături de Cezar Baltag și Mihai Ungheanu. Sfios ca o salcie plângătoare, dar mândru ca un plop longilin, cu fruntea în stele, studentul (lui Al. Piru, Ion Zamfirescu
DAN LUPESCU despre… FĂNUŞ NEAGU – Povestirile magice , de Viorel COMAN [Corola-blog/BlogPost/94141_a_95433]
-
ar "introduce, pentru prima dată (sic! - A.T.) la noi, un fenomen care se cerea mai demult înregistrat, și anume participarea cosmică și a naturii - cu mutațiile respective - la istoria umană". Risum teneatis! Gruparea neoprotocronistă din jurul României Mari, satisfăcută că hebdomadarul "moștenește vitalitatea revistei Săptămîna", constituind un "exemplu de pură morală românească", vorba lui E. Papu, și marcînd, ca la un meci de fotbal, "o victorie a bunului simț și a galeriei populare", vorba lui M. Ungheanu, ba chiar salvînd "neamul
Avatarurile protocronismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8576_a_9901]
-
din nefericire, este cu totul străin de varianta sa nobilă, cioraniană sau de cea împărtășită de columbianul Nicolas Gomez Davilla. Înrudirea în spirit a celor doi a fost sesizată și de revista "Der Spiegel" cu vreo doi ani în urmă. Același hebdomadar are de-o vreme încoace bunul obicei să apeleze la personalități ale vieții intelectuale cerîndu-le ca în cuprinsul unei jumătăți de pagină să scrie despre "cartea lor preferată". Așa se face că în numărul din 3 martie curent, tînăra autoare
Început de primăvară literară by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/8640_a_9965]
-
alarmant, cu cât e potențat de rețelele de socializare. Se constată o dată mai mult că internetul e paradisul lipsei de cultură temeinică și de spirit critic, fapt care conduce la derapaje, inclusiv sociale și de masă. În același număr din hebdomadarul francez, o suită de comentarii se intitulează Călătorie într-o Franță rasistă. Concluziile sunt îngrijorătoare.
Interzis să interzici? () [Corola-journal/Journalistic/2866_a_4191]
-
trăiesc și sunt în continuare în activitate. Curios este că nu atât FBI-ul, cât unii politicieni au cerut oficial pedepsirea autorului, au trecut la amenințări, percheziții și altele asemenea. Un film după carte a fost oprit. Întrebat de reporterul hebdomadarului francez - „ce vârstă aveți? unde locuiți? mai sunteți în activitate? - Derek Van Arman răspunde: „Nu vă pot spune nimic”. Nici după 20 de ani!
Just Kiling Time () [Corola-journal/Journalistic/3889_a_5214]
-
Un articol dintr-un hebdomadar francez ne informează că Universitatea din Tel Aviv s-a văzut obligată, în urma unor proteste, să anuleze un concert Wagner, programat să aibă loc în Auditoriumul propriu, sub bagheta dirijorului israelian Asher Fisch. Un vicepreședinte al Centrului Supraviețuitorilor Holocaustului i-
Wagner interzis în Israel () [Corola-journal/Journalistic/4278_a_5603]
-
Wagner ar fi fost compozitorul preferat al lui Hitler și muzica lui, cântată în lagărele naziste, ar fi fost pentru deținuți o veritabilă „tortură emoțională”. Autorul scrisorii a mai declarat că există o „legătură directă” între Wagner și „soluția finală”. Hebdomadarul din care culegem informația evocă și alte împrejurări în care Wagner i-a pus în dificultate pe israelieni. În 1981, când orchestra filarmonică din Israel execută, cu Zubin Mehta la pupitru, un bis extras din Tristan și Isolda, un supraviețuitor
Wagner interzis în Israel () [Corola-journal/Journalistic/4278_a_5603]
-
literar rămâne neschimbată, iar ea este la fel de greu de modificat ca structura genetică. În astfel de lucrări, contextualizările universale, paralelismele cu scriitori din alte țări lipsesc, bineînțeles, cu desăvârșire, după cum cu desăvârșire lipsesc și referințele teoretice; aflați sub imperativul rostirii hebdomadare a unui verdict literar, cronicarii noștri se ilustrează, de obicei, și printr-o solidă incultură, eficient sedimentată; citirea în galop a aparițiilor recente nu prea lasă timp pentru parcurgerea unor lucrări teoretice pe cât de importante, pe atât de fastidioase." Și
Pornind de la prefață by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8722_a_10047]
-
concertelor în care se restituie Mozart, Beethoven și Ceaikovski să devină pasiv (dacă nu indolent) la muzica lui Berg, Bartok și, din păcate, chiar Enescu. Degeaba se chinuie muzicieni de mare altitudine, precum Sherban Lupu, să împrospăteze atmosfera concertelor noastre hebdomadare. Inerția tronează, iar lupta doar mocnește. Aș fi vrut să reascult lucrarea lui Berg și sâmbătă 15 decembrie. Nu s-a putut. Între timp, Sherban Lupu a suferit un stupid accident, chiar în fața Ateneului, din cauza iresponsabilității unor edili. Să fie
Lupta cu inerția by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8870_a_10195]
-
din cizma italică, sală ce poartă, de asemenea, numele celebrului violoncelist născut în orașul de pe Torrente Morla. Aici se derulează de aproape trei decenii, în fiecare primăvară, festivalul "Incontri Europei con la Musica", ce are alura unei microstagiuni cu reprezentații hebdomadare întinse pe durata a doua luni. O primă impresie: goticul edificiului și modernitatea logisticii impresariale fac casă bună. Pe de o parte, austeritatea și masivitatea soluției arhitectonice exterioare, dar și perfectiunea formulelor angulare ori a spațiilor boltite, ceea ce conferă o
Un contrapunct oportun by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9822_a_11147]
-
puțină vreme, așa cum presimțise. Noua autoficțiune Deja ajunsă la numărul al treilea, revista Noua literatur| (ianuarie 2007) propune un interesant dosar consacrat autoficțiunii. Tema nu e, s-o recunoaștem, chiar imprevizibilă. Se vorbește uneori pe la colțuri - de cafenea sau de hebdomadar - despre din ce în ce mai multe cărți de gen. Se afirmă, alteori, moartea romanelor clasice în favoarea acestor hibrizi cu ADN pe jumătate textual. Din fericire, răspunsurile din Noua literatură se dovedesc și diverse, și spontane, așa încât atât de enervantul termen similiteoretic ne devine
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9829_a_11154]
-
stat, el solicitase "recunoașterea", adică acordarea cetățeniei române, și avea nevoie de sprijin în Cameră și în Senat, ambele în majoritate conservatoare 16. Presa conservatoare, firește, se va folosi de "manifest", dîndu-i imediat găzduire. El e publicat, mai întîi, de către hebdomadarul ieșean "Era nouă", al lui Petru Missir, de unde a fost reprodus de ziarele bucureștene "Lupta" (în 20 septembrie) și "Adevărul" (21 septembrie), apoi de către alte periodice 17. "Evenimentul", dimpotrivă, a refuzat să-l publice 18. Nu s-a mărginit la
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
o recunoaștere a rolului Portugaliei ca precursoare a globalizării. Semnalele se înmulțesc: Jorge Nascimento Rodrigues și Tessaleno Devezas publică un volum ce probează caracterul științific, rațional și sistematic al descoperirilor din urmă cu o jumătate de mileniu; un serial din hebdomadarul Única reabilitează personalitatea lui Magalhaes (pe românește: Magellan) - recunoscut de experți drept navigatorul prin excelență, până recent însă contestat în patria sa, datorită afilierilor sale hispanice; ajuns la etatea de aproape o sută de ani, Manoel de Oliveira, cel mai
Frânturi lusitane by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9484_a_10809]
-
Ceea ce dorea Moscova era ca, în interesul menținerii sistemului socialist, regimurile conservatoare anchilozate să fie înlocuite de regimuri reformatoare, «după chipul și asemănarea» celui Gorbaciovist. [...] Potrivit informațiilor lui Radu Portocală (din cartea sa: «România. Autopsia unei lovituri de stat»), de la hebdomadarul francez «Le Point», încă de la începutul lui 1989, KGB informase serviciile secrete francez și italian că Nicolae Ceaușescu va fi răsturnat în cursul acelui an. [...] Potrivit lui Radu Portocală, la 24 noiembrie, în chiar ziua încheierii Congresului al XIV-lea, «o
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Cronicar Numai vești bune Docta și frumos scrisa rubrică a lui Dan Lăzărescu din revista Viața medicală (intitulată ,Punctul pe i"), cu care Cronicarul începe de obicei lectura hebdomadarului, a căpătat în ultima vreme o tentă sumbră. Prin tonul deprimant cu care descrie realitățile, Dan Lăzărescu vrea parcă să ne indispună cu tot dinadinsul, dovadă ultimele două numere (din 7 noiembrie și 14 noiembrie). Primul articol (,Populații în marșarier
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7881_a_9206]
-
de Cessole despre romanul lui Bruno de Cessole este jurnalist și critic literar, redactor al paginilor de cultură la "Valeurs actuelles", fost redactor al publicației " La Revue des deux mondes", colaborator la "France Culture", la ziarul "Le Figaro", precum și la hebdomadarele "L'Express", "Le Point", la revistele "Les Nouvelles Littéraires", "Les Lettres Françaises". În 2001, tot la Editions de la Différence, Bruno de Cessole publică o culegere de cronici și articole sub titlul Propos intempestifs. Actualmente lucrează la două romane, dintre care
„Ora închiderii în grădinile Apusului“ by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/7631_a_8956]
-
e faptul că același tânăr recenzent care astăzi impută genului cronicii o inerentă superficialitate pleda ieri (mai exact în 2005, în cea de-a doua culegere de articole a sa, București Far West) pentru statutul aproape academic al gazetăriei acesteia hebdomadare: "Cronica literară ar fi, așadar, meritorie numai în spațiul publicației culturale; nu și în cel al cărții. Recunosc că mi-a plăcut să contrariez aceste așteptări încruntate, făcând (pe cât mi-a stat în putință) din cronica săptămânală o formă flexibilă
Câteva prejudecăți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7491_a_8816]
-
Ca și cum complicitatea ideologică și politică din anii 1950- 1960 cu Fidel Castro n-ar fi fost suficient de compromițătoare, intelectualii francezi au ținut cu orice chip să ia partea asasinilor de la Phnom Penh. În paginile ziarului „Le Monde” ori a hebdomadarului „Le Nouvel Observateur”, ca să nu mai vorbim de „L’Humanité”, Jean Lacouture, Alain Badiou, Pierre-Vidal Naquet, Bernard-Henri Lévy considerau în revoluția khmerilor roșii o ilustrare a ideilor lor năuce despre inevitabila și dezirabila prăbușire a democrațiilor europene. „Kampucia va învinge
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4923_a_6248]
-
un Bildungsroman, ca majoritatea romanelor germane de după ale lui Goethe, înrudit însă și cu Muntele vrăjit al lui Thomas Mann și cu În căutarea timpului perdut al lui Marcel Proust, după cum se afirmă în „Le Nouvel Observateur” din 8 februarie, hebdomadar căruia Tellkamp îi acordă un foarte interesant interviu cu ocazia ediției franceze a cărții. „Comunismul, constată Tellkamp, este un sistem în care se scria mai mult decât se vorbea. Tăcerea era de rigoare. Cel care vorbea prea mult era în
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4867_a_6192]
-
neverosimilă, dar grădina Domnului e mare. Și să ne amintim și că pe 13 februarie germanii au comemorat 67 de ani de la distrugerea Dresdei într-un bombardament în care aliații nu au urmărit nici un scop militar. În sfîrșit, în același hebdomadar, Constantin Bogdan se revoltă împotriva aberației pe care o conține vocabula, aparent inofensivă, de „detoxifiere”. Dacă „a detoxifia” înseamnă a elimina toxinele din organism, atunci e bine să știm că organismul nu produce toxine, ci un fel de deșeuri (produse
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4888_a_6213]
-
profesor de literatură din Bonn care înlocuia conținutul edițiilor princeps cu pagini false, înșelînd astfel vigilența custozilor. Numele celor două persoane nu a fost divulgat de Jürgen Heeg, directorul Bibliotecii Universitare din Magdeburg, care acordă un interviu pe această temă hebdomadarului „Die Zeit”, unde precizează însă că arareori motivația furtului e bănească. E drept, un volum de Copernic poate ajunge la un milion de euro, dar pe de o parte personalul de serviciu își ia măsuri severe de supraveghere, iar pe
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4831_a_6156]
-
un interviu din „Journal du Dimanche” din 6 noiembrie, junele informatician neagă orice legătură între Akincilar și cocteilurile Molotov, afirmând că protestul tovarășilor lui este unul pur religios și exclude violența fizică. Ziarul „Libération”, care a oferit găzduire colegilor de la hebdomadarul satiric, a fost amenințat de Akincilar cu o represiune similară. Nu e sigur că vor intra în joc și cocteilurile Molotov, dar piratajul reprezintă un risc real, dat fiind că grupul junilor turci nu e la primul act de acest
Cuvântul care ucide by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5126_a_6451]
-
scris admirabil cu două săptămâni `n urma Felicia Antip în România literară. Critică privește deopotrivă situația din alte țări, inclusiv din România. Poate, într-o măsură mai mică, din Franța, unde umanioarele beneficiază de respectul unei tradiții încă viguroase. Reacțiile hebdomadarelor culturale la apariția românului lui Roth în franceză la sfârșitul lui 2009 vorbesc, de altfel, de la sine: pasajul cu pricina abia dacă a fost relevat. Mult mai atenți se arătaseră, în schimb, comentatorii americani de la „New York Review of Books” `n
Exit fantoma literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6539_a_7864]
-
din sistemul de justiție anglo-saxon. Efectul CSI (numele cunoscutului serial) este, în definiția criminologului american Monica Robbers, „fenomenul în care jurații au așteptări nerealiste de la probele științifice și tehnicile de investigare, și au un interes crescut pentru criminalistică". Astfel, relatează hebdomadarul, jurații au opinii „ferme" despre cum și când trebuie făcute teste ADN și chestionează procurorii cu privire la motivele pentru care nu s-a apelat la acestea, chiar și când nu era cazul. Pe de altă parte, infractorii înșiși s-au „specializat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6318_a_7643]